Blocurile din 1960–1995 · calcul calibrat pe măsurători din Finlanda și Estonia
Ceasul din betonul blocului: în ce an ajunge carbonatarea la fierul din balcoane și fațade
CO₂ din aer intră în beton milimetru cu milimetru. Când frontul ajunge la armătură, oțelul ruginește și crapă betonul din față. Alege locul din bloc, anul și orașul: vezi când se întâmplă.
Locul din bloc
beton încă alcalin (roz la fenolftaleină)carbonatatfier intactfier care rugineștefisură▲ frontul┆ adâncimea medie a fierului
ponderea barelor la care a ajuns frontulponderea barelor lângă care betonul are fisuri de cel puțin 0,3 mmbanda: beton bun ↔ poros
Rezultatul pentru blocul tău
Pentru un bloc din 1975 din București, sub balcon, cu beton tipic: frontul ajunge la primele bare pe la 1990, iar primele fisuri vizibile, de 0,3 mm, apar pe la 2015.
| beton poros | beton tipic | beton bun | |
|---|---|---|---|
| Frontul ajunge la primele bare* | 1982 | 1990 | 2022 |
| Primele fisuri de 0,3 mm* | 2007 | 2015 | 2047 |
| Fisuri de 1 mm: pot cădea bucăți* | 2042 | 2050 | 2082 |
* anul în care pragul e atins la 10% dintre bare. Anii sunt rezultatele unui calcul pentru condițiile alese, nu o prognoză pentru o clădire anume; siguranța la cutremur este altă întrebare.
Câte locuințe sunt în clădiri de beton din acei ani
La recensământul din 2021, România avea 171.275 de blocuri de locuințe. 123.954 dintre ele au fost ridicate între 1961 și 1990: 48.866 cu pereți din unități prefabricate, 59.378 din beton armat turnat pe loc.
Dacă numărăm locuințele, din blocuri și din case: 2.948.767 de locuințe, circa 30% din toate cele 9.929.935, sunt în clădiri din acei ani cu pereți din beton armat sau din unități prefabricate. Carbonatarea se produce și în betonul armat turnat pe loc, și în cel prefabricat; în ambele cazuri contează grosimea betonului care acoperă armătura și cât de des se udă suprafața.
Ce se întâmplă în perete, în trei etape
- Betonul proaspăt e puternic alcalin. În acest mediu, oțelul se acoperă cu o peliculă subțire care îl ferește de rugină.
- CO2 din aer intră prin porii betonului și reacționează cu varul din pasta de ciment. Alcalinitatea scade dinspre suprafață spre interior, cu un front care înaintează din ce în ce mai încet. Inginerii îl pun în evidență cu fenolftaleină, indicatorul din laboratorul de chimie, stropită pe o spărtură proaspătă: betonul încă alcalin se colorează în roz, cel carbonatat rămâne gri.
- Când frontul ajunge la fier, pelicula protectoare dispare. Dacă betonul e și umed, oțelul ruginește. Rugina ocupă mai mult loc decât oțelul din care s-a format, apasă din interior, crapă betonul din față și, la un moment dat, îl desprinde.



De ce se strică întâi dedesubtul balconului
Carbonatarea și rugina au nevoie de condiții opuse. CO2 intră repede în betonul uscat și greu în cel ud, pentru că apa îi astupă porii; oțelul, în schimb, ruginește doar dacă are umezeală. Partea de sub balcon le are pe amândouă: e la adăpost de ploaie, deci se usucă și se carbonatează repede, dar aerul de afară e destul de umed ca oțelul să ruginească. Pe balcoanele prefabricate din Finlanda, coeficientul de carbonatare a fost în medie de 3,08 mm/√an dedesubt și de 1,21 mm/√an pe fața de sus, udată de ploaie: la aceeași vârstă, un front de circa două ori și jumătate mai adânc dedesubt.
Peretele din apartament e opusul: aerul cald și uscat, cu mai mult CO2 decât afară (în dormitoarele unor blocuri estoniene s-au măsurat 370–3.900 ppm), îl carbonatează cel mai repede, dar fără umezeală fierul aproape nu ruginește. Fațada e între ele: ploaia încetinește frontul, iar după ce acesta ajunge la fier, aceeași ploaie grăbește rugina.
Sub balcon
Fațada
Perete interior
Pentru anul, orașul și grosimea betonului alese mai sus, fără izolație. Linia de culoare închisă: ponderea barelor la care a ajuns frontul. Linia ruginie: ponderea barelor lângă care betonul are fisuri de cel puțin 0,3 mm. Linia verticală: 2026.
Câțiva milimetri de beton contează mai mult decât aerul orașului
Calculul arată că data primelor fisuri depinde mai ales de cât beton acoperă fierul. Pentru un bloc din 1975 din București, dedesubtul balconului, cu beton tipic, graficul arată cu câți ani mută fiecare schimbare data primelor fisuri de 0,3 mm.
Grosimea betonului peste armătură variază chiar și pe aceeași placă, fie că a fost turnată în fabrică, fie pe șantier. Pe aceeași placă, o bară poate sta, de pildă, la 12 mm sub suprafață și vecina ei la 35 mm, iar frontul o atinge pe prima cu zeci de ani înaintea celei de-a doua. De aceea calculul desenează șapte bare la adâncimi diferite: cele de lângă suprafață ruginesc primele.
În Finlanda, la panourile cercetate, o parte mare din armături avea mai puțin beton deasupra decât cereau normele. Pentru blocurile românești nu sunt publicate date despre această grosime; cu glisorul de mai sus poți schimba media folosită în calcul.
Ce face polistirenul de pe fațadă
O echipă din Estonia și Finlanda a simulat pe calculator, oră cu oră, umezeala din fațade de beton vechi de 30–50 de ani, înainte și după izolarea cu polistiren, vată minerală sau PIR. Fără izolație, în fațada bătută de ploaie umiditatea urca iar și iar aproape de 100%, iar de la sosirea frontului până la o fisură de 0,3 mm treceau trei până la șase ani. Cu izolație, betonul s-a uscat în decurs de un an sau doi, iar coroziunea a încetinit atât de mult încât fisurile au rămas sub 0,3 mm în perioada simulată.
Aceeași echipă semnalează un risc: un perete foarte ud, acoperit cu o izolație care nu lasă vaporii să iasă. Calculul de aici lasă carbonatarea să continue neschimbată sub izolație, pentru că măsurătorile nu spun clar dacă o încetinește, și oprește rugina din anul anvelopării, doar pentru fațadă: pentru dedesubtul balconului nu există o simulare asemănătoare. Pentru fațada unui bloc din 1975 din București, calculul estimează că în 2100 betonul are fisuri de cel puțin 0,3 mm lângă circa 70% din bare fără anvelopare și lângă 8% dacă blocul a fost anvelopat în 2015.
Între 2009 și 2014, prin programul național și prin cel regional au fost anvelopate împreună circa 2.578 de blocuri, iar Planul național de redresare și reziliență (PNRR) își propunea încă 1.733, după datele adunate de Europa Liberă în 2022.
Ce semne să cauți și cui să spui
Spune-i administratorului sau președintelui asociației de proprietari. Legea calității în construcții le cere proprietarilor să facă la timp lucrările de întreținere și reparații, să păstreze cartea tehnică a construcției și să asigure urmărirea comportării în timp (Legea 10/1995, art. 27). Cât de gravă e degradarea și ce reparații sunt necesare poate stabili doar un expert tehnic atestat, după ce examinează clădirea; calculul de aici nu înlocuiește această expertiză.
Siguranța blocului la cutremur e altă întrebare, cu alte criterii. Pentru București, lista clădirilor expertizate și încadrate pe clase de risc seismic e pe harta clădirilor cu risc seismic.
- Pete de ruginăDâre maronii pe suprafața betonului, mai ales sub balcoane și la colțurile plăcilor.
- Fisuri drepte, paraleleFisuri care urmează adesea traseul barelor de dedesubt.
- Beton care sună a golBătut ușor, sună altfel decât betonul din jur: semn că stratul de la suprafață s-a putut desprinde de restul betonului.
- Fier la vedere, bucăți căzuteStratul a căzut deja. Ține oamenii departe de zona de sub el până la reparație.
Cât de sigur e calculul
Adâncimea frontului vine din modelul de carbonatare al Federației Internaționale a Betonului (fib, Buletinul 34, 2006), folosit în proiectarea pentru durabilitate: adâncimea frontului crește cu rădăcina pătrată a timpului, mai repede în aer uscat și cu mult CO2, mai încet când suprafața se udă des. Pentru CO2 din aer, calculul folosește măsurătorile de la Mauna Loa până în 2025 (317 ppm în 1960, 427 ppm în 2025), apoi scenariul intermediar SSP2-4.5 al IPCC (603 ppm în 2100). Pentru fiecare oraș, umiditatea e media măsurătorilor orare din 2006–2020, iar numărul de zile cu cel puțin 2,5 mm de ploaie e media anuală din 1991–2020, din datele stațiilor meteo arhivate de NOAA; pentru Timișoara, zilele de ploaie vin de la stația Arad.
Calitatea betonului nu e cunoscută pentru niciun bloc anume. E aleasă astfel încât calculul să reproducă viteza măsurată pe balcoanele și fațadele prefabricate din Finlanda, din aceeași epocă: „beton tipic” folosește coeficientul mediu măsurat, „poros” și „bun” îl măresc, respectiv îl micșorează, cu o abatere standard. Fața de sus a balconului, udată de ploaie, nu a intrat în această alegere și servește drept verificare.
Pe fațade estoniene de același tip, vechi de 30–50 de ani, frontul a fost găsit de obicei la 10–40 mm; calculul dă pentru fațadă 6,4–17,2 mm la 30 de ani și 8,3–22,1 mm la 50 de ani, deci spre capătul de jos al acelui interval. Fața de sus a balconului, folosită ca verificare, iese la 0,7 mm/√an față de 1,21 ± 1,11 măsurat: în interval, dar cu circa 40% sub medie.
După ce frontul ajunge la fier, rugina crește cu vitezele din codul structural spaniol: 2 µm pe an la adăpost de ploaie, 5 µm pe an unde betonul se udă și se usucă. Pentru o cameră încălzită, calculul folosește viteza zero din raportul european DuraCrete; codul spaniol dă 1 µm pe an pentru clasa care adună betonul uscat și pe cel mereu ud. Prima fisură apare când oțelul a pierdut 7,53 + 9,32 × (acoperire/diametru) micrometri (Alonso și colegii, 1998), apoi se lărgește cu 0,01 mm la fiecare micrometru (manualul CONTECVET); la 1 mm, un model folosit în literatură consideră că betonul se desprinde. Pe o fațadă udă, cu acoperire tipică, asta înseamnă circa 13 ani de la sosirea frontului până la fisura de 0,3 mm. Simularea estono-finlandeză pentru fațade bătute de ploaie a dat trei până la șase ani, deci pe pereții cei mai expuși ploii fisurile pot apărea mai devreme decât arată calculul.
Ce nu intră în calcul
Pentru blocurile românești nu sunt disponibile măsurători publicate de carbonatare sau de acoperire; ambele vin din Finlanda și Estonia. Calculul nu ține seama de sare (cloruri), de îngheț-dezgheț, de vopsea sau tencuială pe beton, de fisurile din execuție și de apa care stagnează pe balcoane. Acești factori pot schimba ritmul degradării. Barele au 8 mm diametru. Sub izolație, carbonatarea continuă la fel ca înainte, iar rugina se oprește; calculul aplică asta doar fațadei.
Surse
- Carević, V., Ignjatović, I. (2022). Limit values of accelerated carbonation resistance to meet EC2 durability requirements. Building Materials and Structures 65: 1–6 (modelul fib, parametrii). scindeks-clanci.ceon.rs
- Georgescu, D. P., Apostu, A., Gavrilescu, R. (2011). Revista Română de Materiale 41(3): 219–228 (tabelul fib al rezistenței la carbonatare). solacolu.chim.upb.ro
- Lahdensivu, J. (2012). Durability properties and actual deterioration of Finnish concrete facades and balconies. Tampere University of Technology, tabelele 5.5–5.10. trepo.tuni.fi
- Ilomets, S., Kalamees, T., Agasild, T., Õiger, K., Raado, L.-M. (2011). Durability of concrete and brick facades of apartment buildings built between 1960–90 in Estonia. XII DBMC, Porto. www.irbnet.de
- Kalamees, T. et al. (2011). Technical condition of prefabricated concrete large panel apartment buildings in Estonia. XII DBMC, Porto. www.irbnet.de
- Ilomets, S., Kalamees, T., Lahdensivu, J., Klõšeiko, P. (2016). Impact of ETICS on corrosion propagation of concrete facade. Energy Procedia 96: 67–76. trepo.tuni.fi
- Alonso, C., Andrade, C., Rodríguez, J., Díez, J. M. (1998). Factors controlling cracking of concrete affected by reinforcement corrosion. Materials and Structures 31: 435–441. www.rilem.net
- Andrade, C. (2019). Propagation of reinforcement corrosion: principles, testing and modelling. Materials and Structures 52: 2. doi.org
- DuraCrete (2000). Modelling of degradation, raport BE1347/R04-05, tabelul 2 (viteza zero în betonul uscat). www.scribd.com
- CONTECVET. Manual de evaluación de estructuras afectadas por corrosión de la armadura, anexa F (lărgirea fisurii). studylib.es
- Codul structural spaniol, anexa 12, tabelul A12.4.1 (viteze de coroziune în betonul carbonatat). cdn.mitma.gob.es
- Hájková, K., Šmilauer, V., Jendele, L., Červenka, J. (2016). Prediction of reinforcement corrosion due to chloride ingress and its effects on serviceability. ECCOMAS 2016 (fisura de 1 mm la desprindere). files.eccomasproceedia.org
- NOAA Global Monitoring Laboratory: medii anuale de CO₂ la Mauna Loa, 1959–2025. gml.noaa.gov
- IPCC AR6 WGI, anexa III, tabelul AIII.2 (scenariul SSP2-4.5). www.ipcc.ch
- NOAA NCEI: GHCN-Daily (precipitații zilnice) și ISD (date orare), stațiile din București-Băneasa, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța, Craiova, Galați, Sibiu, Bacău, Arad. www.ncei.noaa.gov
- INS, Recensământul populației și locuințelor 2021, tabelele 7.9 și 8.2. www.recensamantromania.ro
- Europa Liberă România (29 septembrie 2022): datele programelor de reabilitare termică. romania.europalibera.org
- Legea 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată în 2016, art. 27. legeaz.net