Riscul seismic din București
Bucureștiul cu bulină, clădire cu clădire
Lista oficială a clădirilor expertizate are 2.796 de adrese. Am pus 2.624 dintre ele pe conturul lor, la înălțimea lor, în orașul de azi. Harta arată și unde se oprește lista.
415 de clădiri sunt în clasa RsI, cea cu bulină roșie: expertiza le-a găsit susceptibile de prăbușire, totală sau parțială, la cutremurul de proiectare. Clasa nu spune când va fi un cutremur. Lista le trece cu 6.593 de apartamente; la 48 dintre ele numărul lipsește.
1.453 de clădiri, 52% din listă, n-au nicio clasă de risc după normele de azi. Au doar o „categorie de urgență” pusă între 1991 și 1997, după reguli care nu mai sunt în vigoare.
Lângă 23 dintre cele 27 de locuri din centru unde au căzut blocuri în 1977, la mai puțin de 100 de metri, am pus pe hartă o clădire RsI de azi.
Orașul cu toate bulinele#
Fiecare clădire colorată e o adresă de pe listă. Gri sunt clădirile care nu au un rând pe listă; din hartă nu știm dacă au fost expertizate. Contururile vin din OpenStreetMap, iar înălțimile sunt estimate din numărul de etaje.
- RsI (bulina roșie)
- RsII
- RsIII
- Urgență U1
- Urgență U2
- Urgență U3
- Consolidate
- Neîncadrate
- Nu sunt pe listă
- Prăbușite în 1977
- Reconstruite (listă veche)
2.624 din 2.796 de clădiri pe hartă
Browserul nu poate desena harta 3D, așa că o vezi de sus. Trage ca s-o muți; butoanele + și − o apropie.
Trage ca să muți harta; cu clic dreapta sau Shift o rotești, cu rotița o apropii. Clic pe o clădire colorată arată rândul ei din listă.
Un deget mută harta, două degete o rotesc și o apropie. Atinge o clădire colorată ca să-i vezi rândul din listă.
Asta e lista întreagă, cât am putut pune pe hartă: 2.624 din 2.796 de clădiri. Restul au adrese pe care nu le-am putut pune sigur pe hartă. Le găsești în tabelul de la final, fără punct pe hartă.
Doar clasa RsI: 415 de clădiri, 404 pe hartă. 337 dintre ele sunt în sectoarele 1, 2 și 3, iar la 381 lista dă ca an de construcție 1940 sau mai devreme.
Bulina roșie nu înseamnă bloc înalt. 206 dintre clădirile RsI au cel mult parter și două etaje, ca aici, în Centrul Vechi, pe Lipscani și Franceză. Doar 90 au șapte niveluri sau mai multe.
Cele 90 cu șapte niveluri sau mai multe sunt mai ales blocuri vechi. Le găsești pe Calea Victoriei, pe Regina Elisabeta și Kogălniceanu, pe Carol I, pe Bălcescu, dar și pe străzile din jur.
Cu alb: locurile unde au căzut blocuri pe 4 martie 1977. Lângă 23 dintre ele, la mai puțin de 100 de metri, e azi o clădire cu bulină roșie. E o apropiere pe hartă, nu o predicție.
Mov: 1.453 de clădiri cu doar o „categorie de urgență”, U1, U2 sau U3, dată între 1991 și 1997. Codul fixa un termen de consolidare: 2, 5 sau 10 ani. Ultimele au fost date în 1997, acum 29 de ani. Din 476 reexpertizate până în 2022, 347 au ieșit RsI; nu sunt un eșantion ales la întâmplare.
Verde: 117 de clădiri consolidate, din anii ’90 până azi. În 2024, după directorul AMCCRS, doar 30 fuseseră consolidate cu bani publici.
Și restul, gri. Pentru o clădire care nu e pe listă, nu știm dacă a fost expertizată vreodată; asta nu o face sigură. Directorul AMCCRS a citat în 2024 o estimare a Băncii Mondiale: circa 20.000 de clădiri vulnerabile, construite înainte de 1977. E o estimare pe tipuri de clădiri, nu o expertiză.
Ce e pe strada ta#
Scrie o stradă sau o instituție publică. Vezi clădirile de pe listă, adresa instituției și dacă apare pe lista seismică. Lista de instituții vine din OpenStreetMap, cu câteva sedii mari adăugate de mână, și e incompletă. Pagina arată datele din listă, nu raportul de expertiză sau starea de azi a clădirii: pentru asta, cere raportul administratorului sau AMCCRS.
Ce înseamnă clasele#
Clasa se stabilește doar printr-o expertiză tehnică făcută de un expert atestat. Legea 212/2022 le definește în funcție de efectele cutremurului de proiectare asupra clădirii, adică ale cutremurului puternic pentru care sunt calculate clădirile noi.
RsI
Se poate prăbuși, total sau parțial. La toate intrările unei clădiri de locuit din clasa aceasta, primăria trebuie să pună un panou de înștiințare: asta e „bulina roșie”. De la notificare, proprietarii au doi ani să facă proiectul de consolidare, iar de la aprobarea lui, încă doi să înceapă lucrările. Harta arată clasa din listă; nu verifică dacă panoul e montat.
RsII
Avarii majore, care pun oamenii în pericol, dar prăbușirea e puțin probabilă.
RsIII
Avarii moderate, care pot pune oamenii în pericol.
RsIV
Se comportă ca o clădire proiectată după normele de azi.
U1, U2, U3
Coduri din anii ’90, date după norme abrogate: termene de consolidare de 2, 5 sau 10 ani. Primăria spune că nu pot fi echivalate automat cu RsI–RsIV. E nevoie de o expertiză nouă.
Consolidate
Clădiri la care lucrările de consolidare s-au terminat.
Neîncadrate
Expertizate, dar trecute pe listă fără clasă de risc și fără categorie de urgență.
Pe listă, RsI crește de la an la an: 363 de clădiri în 2022, 390 în 2024, 415 în mai 2026. O parte din creștere vine din clădirile din categoria de urgență care au primit, în sfârșit, o expertiză nouă.
Ce nu e pe listă#
- RsI (bulina roșie) 415
- RsII 489
- RsIII 162
- RsIV 11
- Urgență U1 273
- Urgență U2 552
- Urgență U3 621
- Urgență, fără cod 7
- Neîncadrate 149
- Consolidate 117
Lista are 2.796 de clădiri. Primăria însăși spune că nu există un inventar real al clădirilor din oraș. Estimarea Băncii Mondiale pe care o citează directorul AMCCRS vorbește de circa 20.000 de clădiri vulnerabile, construite înainte de 1977. Pentru circa 2.000 există date.
În 2023, primăria anunța o evaluare vizuală rapidă a peste 20.000 de clădiri. Programul municipal pornit în 2026 cuprinde peste 6.000, în centru și în zona mediană. O evaluare vizuală nu dă o clasă de risc; spune doar unde trebuie făcută întâi o expertiză.
Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Capitalei pe 2026 numește lista clădirilor expertizate tehnic la 17 aprilie 2026 „un eșantion reprezentativ, dar incomplet”. Scenariul cel mai grav citat acolo, din Concepția națională de răspuns post-seism (IGSU, 2021), calculat cu SeisDaRo v3 (INCDFP) și date din Ro-Risk, estimează între 838 și 33.569 de clădiri rezidențiale grav afectate în București la un cutremur vrâncean între 7,4 și 8,1 Mw.
Deci gri, pe hartă, înseamnă „nu știm”. Nu „sigur”.
Toată lista#
Toate cele 2.796 de rânduri, așa cum le publică AMCCRS, cu numele străzilor scrise ca în OpenStreetMap acolo unde am găsit adresa.
25 din 2.796 rânduri
| Adresa | Sector | Construită | Regim | Ap. | Expertiză | Clasa |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Strada Academiei 1 raportează | 3 | 1905 | S+P+2E | 0 | 1993 | RsI |
| Strada Academiei 15 raportează | 1 | 1890 | S+P+3E | 10 | 2020 | RsI |
| Strada Academiei 19÷21 (corp A+B) Hotelul „MUNTENIA” raportează | 1 | 1935 | S+P+Mz+5E S+P+4E | 0 | 2005 | RsI |
| Strada Academiei 3÷5 imobil cu destinația de birouri – PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI raportează | 3 | 1906 | 2S+P+3E | 0 | 2012 | RsI |
| Strada Alexandru Beldiman 1 raportează | 5 | 1935-1947 | S+P+9E | 82 | 2023 | RsI |
| Bulevardul Alexandru Ioan Cuza 9 raportează | 1 | 1929 | S+P+2E+Ma | 6 | 1993 | RsI |
| Piața Alexandru Lahovari 5A raportează | 1 | 1933 | 2S+P+7E | 18 | 2023 | RsI |
| Strada Alexandru Xenopol 3 raportează | 1 | 1940 | S+P+8E | 37 | 1994 | RsI |
| Strada Arcului 4 raportează | 2 | 1932 | S+P+7E | 26 | 2000 | RsI |
| Strada Armenească 17A raportează | 2 | 1933 | S+P+3E+Ma | 11 | 2023 | RsI |
| Strada Armenească 28 raportează | 2 | 1935 | P+5E+Ma | 20 | 1999 | RsI |
| Strada Armenească 28A raportează | 2 | 1935 | P+5E | 20 | 1999 | RsI |
| Strada Aurel Vlaicu 55 raportează | 2 | 1940 | S+P+4E | 11 | 1993 | RsI |
| Strada Baia de Fier 1 raportează | 3 | 1885 | S+P+1E+Ma | 3 | 1993 | RsI |
| Strada Baia de Fier 4 raportează | 3 | 1922 | S+P+2E | 3 | 1995 | RsI |
| Strada Baia de Fier 6 raportează | 3 | 1930 | S+P+2E+Pod | 11 | 1993 | RsI |
| Strada Baia de Fier 5 raportează | 3 | inainte de 1880 | S PARTIAL+P+1E | 2019 | RsI | |
| Strada Baltagului 17 raportează | 5 | 1960 | P+2E | 12 | 2026 | RsIII |
| Strada Băniei 1 fosta Strada SFANTUL GHEORGHE NOU raportează | 3 | 1935 | S+P+5E+Ma | 10 | 2014 | RsI |
| Strada Bărăției 29 raportează | 3 | 1910 | S+P+2E+Ma | 3 | 1993 | RsI |
| Strada Bărăției 37 raportează | 3 | 1900 | S+P+1E+Ma | 5 | 1993 | RsI |
| Strada Bărăției 42B raportează | 3 | 1920 | S+P+2E+Pod | 1 | 1993 | RsI |
| Strada Bărăției 44 raportează | 3 | 1935 | S+P+Mz+2E+Ma | 7 | 1993 | RsI |
| Strada Bărăției 50 raportează | 3 | 1824 | S+P+1E | 2019 | RsI | |
| Strada Batiștei 5 raportează | 2 | 1933 | 2S+P+10E | 26 | 2020 | RsI |
Cum am făcut harta#
Am luat fiecare adresă din lista AMCCRS și am căutat-o în adresele din OpenStreetMap: aceeași stradă, același număr, în sectorul dat de listă. Nicio poziție nu e ghicită sau interpolată. Pentru „11–13” am căutat întâi numărul întreg, așa cum îl scrie OpenStreetMap, apoi fiecare capăt. Când același număr există pe două străzi omonime de fel diferit (de pildă Strada și Aleea Foișorului), o păstrăm pe cea din listă. Când am găsit numărul în mai multe locuri aflate la distanță, clădirea a rămas doar în tabel. Am corectat de mână 17 diferențe de scriere, precum „Batiste” și „Batiștei”. Unde n-am găsit adresa, am folosit punctele verificate manual de DupăCutremur (Re:Rise și geo-spatial.org, CC BY 4.0), cu aceeași stradă, același număr și același sector, sau cu același număr de ordine din lista AMCCRS, confirmat de stradă, număr și sector; unde ele și noi am găsit aceeași clădire, distanța mediană dintre puncte e de 7 metri.
Așa au ajuns pe hartă 2.624 din 2.796 de clădiri. Fiecare a primit conturul clădirii OpenStreetMap în care cade adresa, sau cel mai apropiat, la cel mult 12 metri; 27 fără contur apar ca un pătrat de 14 metri. Înălțimea vine din regimul de înălțime din listă: 4,2 metri parterul și 3,1 metri fiecare etaj. Unde lista și harta nu se potrivesc perfect, conturul poate fi al clădirii vecine; rândul din listă rămâne cel corect.
Dacă o clădire a căzut pe conturul vecin, Raportează o eroare.
Ai găsit o greșeală?#
Peste două mii de adrese puse automat pe hartă: uneori adresa cade pe conturul vecin, alteori un rând e citit greșit. Dacă vezi ceva în neregulă, scrie-mi — mesajul se deschide cu adresa clădirii deja completată; adaugi ce e greșit și, dacă știi, cum ar trebui să fie.
Pot îndrepta poziția pe hartă și greșelile paginii. Clasa de risc este cea din documentul oficial al AMCCRS, iar eu nu o pot schimba. Pentru întrebări despre încadrarea seismică a blocului tău, cere-i administratorului raportul de expertiză sau scrie primăriei.
Surse#
Date
- AMCCRS (Primăria Municipiului București), „Lista imobilelor expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic”, tabel actualizat la 19.05.2026
- OpenStreetMap: adrese, contururi de clădiri și nume de instituții, descărcate la 28.09.2026 (ODbL)
- PMB, Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al municipiului București pe 2026 (proiect de hotărâre CGMB, ședința 590): lista clădirilor expertizate la 17.04.2026 ca „eșantion reprezentativ, dar incomplet”; scenariile IGSU/SeisDaRo v3
- DupăCutremur (Re:Rise și geo-spatial.org), punctele clădirilor de pe lista AMCCRS, export din 20.07.2026, CC BY 4.0
- Clădirile prăbușite în 1977: stratul INCDFP „Clădiri afectate de cutremure”, așa cum e folosit în „Cutremurul din 4 martie 1977”
Lege și primărie
- Legea 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor (art. 1, 3, 5, 6, 33, 36)
- AMCCRS, „Clarificări esențiale despre miturile privind încadrările în clase de risc seismic și expertizele tehnice”, 4.03.2025
- AMCCRS, „Peste 6.000 de clădiri intră în programul municipal de evaluare vizuală rapidă”, iulie 2026
Presă
- Digi24, „Cele 1.600 de blocuri-fantomă ale Bucureștiului…”, 28.11.2022 (date AMCCRS: 2.165 de expertize în 1991–1997; 476 reexpertizate)
- HotNews, „47 de ani de la cutremurul din 1977…”, 4.03.2024 (directorul AMCCRS: 112 clădiri consolidate, 20.000 de clădiri vulnerabile după o estimare a Băncii Mondiale)
- PressOne, „Expertizarea tehnică a clădirilor din București, misiune imposibilă?”, 26.10.2023
- Știrile ProTV, „Peste 20.000 de clădiri construite înainte de cutremurul din 1977 urmează să fie evaluate”, 31.05.2023
- The Guardian (cu date Re:Rise), închirieri turistice în clădiri RsI din București, 16.07.2026 (cel puțin 207 anunțuri)
Alte hărți ale riscului seismic
- DupăCutremur (Re:Rise și geo-spatial.org): clădiri vulnerabile, zone de prăbușire și străzi care ar putea fi blocate; date descărcabile, CC BY 4.0
- INCDFP, „Riscul seismic al Bucureștiului”: aplicație 2D/3D cu hazard, avarii istorice și rute de intervenție
- Acasă, în siguranță (Commit Global și MKBT): căutare pentru toată țara și ghiduri pentru locatari
- RIEVA: harta a 117.090 de clădiri din București, cu estimări de risc pe tipologie (nu expertize)
- HartaBlocuri: blocurile Bucureștiului, cu ani, etaje și planuri, adunate manual