Cutremure în România
Fiecare punct e un cutremur pe care Centrul Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC) l-a localizat la cel puțin 50 de kilometri sub Vrancea, între 2 ianuarie 1998 și 19 octombrie 2026: 3.949 de cutremure, aproape toate prea slabe ca să le simți. Inelele sunt cutremurele mari din 1940, 1977, 1986 și 1990. Desenul păstrează scara: un kilometru în adâncime e cât un kilometru pe drumul spre București.
4 martie 1977, ora 21:22. Magnitudine Mw 7,4, la 94 km adâncime. 1.578 de morți, dintre care 1.424 în București. Noaptea în care a căzut Bucureștiul →
Cel mai recent din catalog la publicare: 19 octombrie 2026, magnitudine 4,5, la 124 km adâncime.
Cercul subțire e unda P, cea rapidă, care vine prima. Cercul gros e unda S, cea care zguduie clădirile. Ambele sunt desenate cu viteză constantă și în linie dreaptă. Timpii măsurați pe cutremure reale sunt în Câte secunde ai: în București, între 22 și 32 de secunde de la prima undă P înregistrată în Vrancea până la sosirea undei S, la 123 de cutremure (1965–2024).
Relieful de deasupra e exagerat de 20 de ori; altfel nu s-ar vedea.
Lista oficială a clădirilor expertizate din București se poate căuta stradă cu stradă. Clasa I, marcată cu bulina roșie, înseamnă că expertiza a găsit clădirea susceptibilă de prăbușire totală sau parțială la cutremurul de proiectare. Clasa nu spune când va veni cutremurul. A doua hartă pune avariile din 1977, careu cu careu, sub clădirile din lista de risc din 19 mai 2026.
Bucureștiul cu bulină, clădire cu clădireCaută-ți strada pe harta 3D a listei oficiale de risc seismic: 2.798 de adrese, 415 în clasa I, cea cu bulină roșie (lista din 6 octombrie 2026).
Cutremurul din 1977, peste clădirile cu bulină de aziUnda din 1977 trece peste harta 3D a orașului, cu avariile notate atunci de peste 200 de studenți în circa 18.000 de clădiri, sub lista de risc de azi.Fiecare răspuns vine de pe pagina care îl explică, cu sursele ei.
În București, lista oficială din 6 octombrie 2026 are 2.798 de adrese; 415 de clădiri sunt în clasa I, cea cu bulină roșie. Peste jumătate din listă (1.455 de clădiri) are doar o „categorie de urgență” din anii ’90, nu o clasă de risc după normele de azi. Dacă adresa ta nu e pe listă, asta înseamnă doar că nu are un rând acolo, nu că a fost verificată.
Bucureștiul cu bulină, clădire cu clădireCutremurul din 1977, peste clădirile cu bulină de azi
La un cutremur adânc din Vrancea, în București trec de obicei 27 de secunde între prima undă înregistrată în Vrancea și unda puternică, între 22 și 32 de secunde la cele 123 de cutremure măsurate. Mai aproape de Vrancea, timpul e mai scurt: la Focșani, 13–17 secunde. Un mesaj de avertizare are nevoie de câteva secunde ca să plece, iar telefonul poate adăuga întârziere.
Tabelul oficial RTC 18-2026 dă pentru fiecare dintre cele 3.181 de localități cât de tare se zguduie terenul în cutremurul de calcul, în g: de la 0,10 g la 0,50 g. Bucureștiul are 0,37 g, o zguduitură „foarte puternică” pe scara USGS. Cele mai multe localități cu 0,50 g sunt în Buzău și Vrancea. Cât rezistă o clădire anume depinde de clădire.
Cât de tare se zguduie pământul la tineRomânia ta, în nouă numere
Sub cotul Carpaților atârnă o bucată de litosferă veche, scufundată și ajunsă aproape verticală. Cutremurele mari se produc când se rupe roca din ea, între 60 și 200 de kilometri adâncime, într-o zonă de circa 70 pe 30 de kilometri. Pentru că pornesc atât de adânc, se simt de la Budapesta la Moscova.
De ce se cutremură tocmai Vrancea?Drept în jos: 136 de kilometri sub Vrancea
O parte din răspuns e adâncimea. Pe hartă, în 1977 Bucureștiul era de 4,67 ori mai departe de epicentru decât Focșaniul; prin pământ, până la focar, doar de 1,84 ori. În 1977, Bucureștiul a avut intensitatea VIII, iar Focșaniul VII. La cutremurele din 1986 și 1990 a fost invers. Contează și terenul moale și gros de sub oraș, clădirile și direcția în care s-a propagat ruptura.
Drept în jos: 136 de kilometri sub VranceaCâte secunde ai înaintea undei puternice
La 21:22, un cutremur de magnitudine Mw 7,4, la 94 km sub Vrancea, a ucis 1.578 de oameni, dintre care 1.424 în București. Au căzut blocuri înalte construite înainte de război, multe în centru. Mișcarea a durat aproape un minut și a avut mai multe șocuri; cel mai puternic a pornit la 19 secunde după primul.
Noaptea în care a căzut BucureștiulCutremurul din 1977, peste clădirile cu bulină de aziCâte secunde ai înaintea undei puternice
Bucureștiul are un plan exersat pentru primele 72 de ore de după un cutremur mare: alertare, căutare și salvare, triaj, cazare de urgență. Pentru ce vine după, unde locuiesc luni și ani oamenii scoși din casele lor, documentele publice verificate pe pagină nu arată un plan cu o instituție responsabilă. Pagina arată ce există, ce lipsește și ce poți pregăti tu.
Ziua a treia după cutremurCum își reconstruiește Japonia casele
În cea mai nouă evidență a Ministerului Educației (actualizată la 8 mai 2026), 28.174 dintre cele 33.973 de rânduri, adică 82,9%, sunt trecute „neîncadrată”: în fișier nu apare o clasă de risc seismic pentru acea clădire. Asta nu dovedește nici că e sigură, nici că e periculoasă.
Legea cere fiecărei locuințe o poliță împotriva cutremurului, inundației și alunecării de teren, de 50 sau 130 de lei pe an. La 30 septembrie 2026, numărul polițelor era 25,1% din numărul locuințelor; în comune, 15,3%. Tabelul nu arată câte locuințe distincte au poliță.
Dacă ești în casă, rămâi acolo. Lasă-te în genunchi, adăpostește-te sub o masă sau un birou solid, ține-te de el și protejează-ți capul și gâtul. Stai departe de ferestre, nu folosi scările sau liftul și nu ieși afară cât timp se mișcă pământul. Fă asta de la prima mișcare pe care o simți, fără să aștepți să se întețească.
Dacă ești afară, îndepărtează-te de clădiri, copaci, stâlpi și cabluri electrice.
Paginile de aici nu sunt un serviciu de alertă. Avertizările oficiale vin de la INFP, pe canalul de Telegram, iar ghidul oficial de pregătire e pe fiipregatit.ro.
De ce nu fugi pe scări cât se mișcă pământul, pe larg: Înainte de unda S Câte secunde ai înaintea undei puternice
Cele mai mari cutremure din Vrancea de care se știe, cu pagina care le povestește.
Cel mai mare cutremur vrâncean resimțit vreodată; atunci a căzut turnul Colței din București. Fiind dinaintea instrumentelor, nu i se cunosc adâncimea și magnitudinea exacte.
23 ianuarie 1838
În București, poliția a numărat 8 morți, 14 răniți și 36 de clădiri prăbușite. Lacul Roșu, pus adesea pe seama acestui cutremur, se formase deja în 1837, după sursele citite integral pe pagina lui.
Noaptea în care a căzut BucureștiulNoaptea în care s-a născut un lac
10 noiembrie 1940
Mw 7,7, la circa 150 km. În București a căzut blocul Carlton și au fost grav avariate alte blocuri înalte.
De ce se cutremură tocmai Vrancea?Noaptea în care a căzut Bucureștiul
4 martie 1977
Mw 7,4, la 94 km. 1.578 de morți, 1.424 în București.
Noaptea în care a căzut BucureștiulCutremurul din 1977, peste clădirile cu bulină de aziDrept în jos: 136 de kilometri sub Vrancea
30–31 mai 1990
Mw 6,9, apoi Mw 6,4 a doua zi, ambele la mai puțin de 100 km.
Orașe distruse și refăcute, și Pământul întreg măsurat ca un instrument.
Lisabona după cutremurul din 1755Cutremurul, tsunamiul și focul au lovit inegal orașul; pagina le urmărește în cinci locuri, cu pagubele și planurile de reconstrucție.
Cutremurul din San Francisco din 1906Mw 7,9 pe 477 km de falie, apoi trei zile de foc. Ce arată urmele rămase despre distrugere și refacere.
Cutremurul din Messina din 1908Cutremurul a lovit Messina și Reggio Calabria, iar tsunamiul a urmat în câteva minute. Numărul morților e și azi disputat.
Pământul a sunat ca un clopotDupă cutremurul din Sumatra din 2004, planeta a vibrat săptămâni în șir. Auzi înregistrarea, accelerată de 500.000 de ori; s-a măsurat și în Dobrogea.
Același an, două măsuriCatalogul USGS are 17.373 de cutremure de cel puțin 2,5 între 1 ianuarie și 13 august 2026. Primele zece adună 78,1% din energia estimată.
Pământul de sub orașele RomânieiStațiile GPS arată cum se mișcă România: circa 26 de milimetri pe an spre nord-est, odată cu toată placa eurasiatică.Punctele sunt toate cutremurele pe care EMSC le are în catalog la cel puțin 50 de kilometri adâncime, cu magnitudine de cel puțin 2, într-un dreptunghi de circa 110 pe 110 kilometri în jurul Vrancei: 3.949 de cutremure între 2 ianuarie 1998 și 19 octombrie 2026. Fiecare e proiectat pe linia dreaptă dintre București și cuibul din Vrancea, după distanța de-a lungul ei și după adâncime. Catalogul amestecă mai multe feluri de magnitudine, așa că mărimea punctelor arată doar ordinul de mărime.
Cutremurele de după publicare se adaugă singure când deschizi pagina, din serviciul public al EMSC, și apar cu un inel care pulsează.
Inelele marilor cutremure folosesc locul, adâncimea și magnitudinea din pagina De ce se cutremură tocmai Vrancea?. Cataloagele dau valori ușor diferite; acolo sunt trecute variantele.