Clasa de risc seismic a fiecărei școli și grădinițe din România, clădire cu clădire

Ce înseamnă clasa I și ce înseamnă „Neîncadrată”

Clasa de risc seismic vine din expertiza tehnică a unei clădiri și spune cum se așteaptă să se comporte la cutremurul de proiectare, cel pentru care se calculează clădirile din zona respectivă. Sunt patru clase:

Clasa I

clădiri care se pot prăbuși, total sau parțial, la cutremurul de proiectare

Clasa II

clădiri care pot suferi avarii majore, care pun în pericol siguranța celor din ele, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă

Clasa III

clădiri care pot suferi avarii moderate, care pot pune în pericol siguranța celor din ele

Clasa IV

clădiri care se așteaptă să se comporte ca cele proiectate după normele tehnice în vigoare

Neîncadrată

lista nu trece nicio clasă

„Neîncadrată” nu este a cincea clasă. Este ce scrie în listă la o clădire pentru care nu e trecută nicio clasă. Lista nu spune de ce: poate nu s-a făcut expertiza, poate s-a făcut și nu a fost introdusă. Ministerul precizează că lista reflectă ce au introdus școlile în baza lor de date, SIIIR, și le-a cerut primăriilor, care administrează clădirile, să le dea actele oficiale acolo unde există.

La 81,1% dintre unități (13.031 din 16.059), toate clădirile sunt „Neîncadrată”. Un părinte care găsește școala copilului printre ele a aflat ceva: că lista ministerului nu are un răspuns.

Cum s-a schimbat lista din februarie 2023 până azi

Ministerul a publicat lista de 33 de ori, de la 24 februarie 2023 la 21 septembrie 2026: săptămânal până la sfârșitul lui aprilie 2023, apoi cam o dată pe lună, cu pauze. Clădirile în clasa I au crescut de la 45 la 161, iar unitățile care au cel puțin una, de la 39 la 133. Cele mai mari salturi au venit în februarie 2024 și în aprilie 2025.

Ponderea clădirilor fără clasă a scăzut încet, de la 86,9% la 82,9%. Lista nu arată doar clase noi: la 241 de unități, o clădire a avut la un moment dat o clasă pe listă, iar pe lista din 21 septembrie 2026 toate clădirile lor sunt din nou „Neîncadrată”. Dintre cele 39 de unități cu o clădire în clasa I pe prima listă, 28 o au și acum.

Cele 133 de unități de învățământ cu o clădire în clasa I

Toate unitățile care au pe lista din 21 septembrie 2026 cel puțin o clădire în clasa I de risc seismic, cu destinația clădirii și data de la care unitatea are, pe fiecare listă, cel puțin o clădire în clasa I. Clădirile nu au un cod pe listă, așa că nu se poate spune dacă e aceeași clădire de la o listă la alta. Cele mai multe sunt în Bacău și București (11 fiecare), Iași (9) și Vrancea (8). Sunt 66 de școli gimnaziale și primare, 37 de grădinițe și creșe, 25 de licee și colegii și cinci alte unități: o școală militară de maiștri, Inspectoratul Școlar Județean Brăila, Palatul Copiilor din Iași, Casa Corpului Didactic și Clubul Sportiv Școlar din Ilfov.

Ce nu spune lista

Un rând din listă este o clădire a unei unități, cu clasa și destinația ei, așa cum le-a trecut școala. Lista nu dă nici adresa clădirii, nici un cod al ei, nici anul construcției, nici data expertizei. Când o școală are mai multe clădiri cu aceeași destinație, rândurile lor sunt identice și nu se poate spune care e care.

Lista nu spune nici dacă în clădire se fac ore acum. Ministerul a anunțat în februarie 2023 că lista cuprinde toate clădirile, fie că sunt în uz, în conservare, cu orele mutate în altă parte sau în consolidare. O clădire în clasa I poate fi închisă de ani de zile; asta se află de la școală, nu din listă.

O analiză a listei ca evidență, județ cu județ, este în „În ceață”: ce lipsește din registrul ministerului.

Ce poate întreba un părinte

Directorul școlii și primăria, care administrează clădirile școlilor de stat, pot spune dacă o clădire are expertiză tehnică, din ce an este și ce clasă dă, și dacă în clădirile din clasele I sau II se mai fac ore.

Întrebarea se poate pune și în scris, ca cerere de informații de interes public (Legea 544/2001). Instituția trebuie să răspundă în scris în 10 zile de la înregistrarea cererii. Dacă îi trebuie mai mult, trebuie să anunțe în scris, tot în primele 10 zile, și să răspundă în cel mult 30 de zile de la înregistrare.

De unde sunt datele și cum au fost citite

Sursa sunt cele 33 de liste publicate de Ministerul Educației pe pagina „Situații de urgență” (24 februarie 2023 – 21 septembrie 2026); data fiecărei liste este cea scrisă în fișier („Generat la data”). Un rând este o clădire; rândurile identice nu au fost comasate. Numele, localitatea și destinația sunt cele din listă.

O unitate a fost urmărită de la o listă la alta prin codul ei SIIIR, găsit după județ, localitate și nume în rețeaua școlară publicată de minister pe data.gov.ro (anii școlari 2022–2023 până la 2025–2026). Unde numele s-a schimbat de la o listă la alta în aceeași localitate, cele două nume au fost legate doar când potrivirea era unică. 99,3% dintre unitățile de pe ultima listă au cod; celelalte sunt urmărite după nume. Adresa vine din rețeaua școlară 2025–2026.

Coordonatele localităților sunt din Wikidata (codul SIRUTA), iar conturul județelor din geoBoundaries. Datele unităților pot fi descărcate: units.json.gz (JSON comprimat).

Surse

1. Ministerul Educației, „Situații de urgență”: cele 33 de liste
2. Lista din 21 septembrie 2026 (xlsx)
3. Ministerul Educației, comunicatul din 24 februarie 2023 despre listă
4. Rețeaua școlară 2025–2026, data.gov.ro (CC BY 4.0)
5. Legea 212/2022, art. 1 alin. (2): clasele de risc seismic
6. Legea 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public