Pământul de sub orașele României: 26 de milimetri pe an spre nord-est, măsurați de stații GPS

Harta întreagă

Fiecare fir este o antenă care își desenează singură drumul

Pe hartă sunt pozițiile reale, săptămână de săptămână, ale stațiilor GPS permanente din România, din 1999 până în 2026. Deplasările sunt mărite de 120.000 de ori, aceeași mărire pe toată pagina; rigla de jos arată cât înseamnă 10 centimetri de drum.

Toate firele pleacă în aceeași direcție. Derulează: mai întâi o antenă singură, zi de zi.

O antenă, zi de zi

București: 9.851 de zile măsurate, 73 de centimetri de drum

Stația BUCU din București își înregistrează poziția din 1999, aproape în fiecare zi: 9.851 de poziții zilnice. Într-o zi, punctul sare cu câțiva milimetri; în 27,6 ani, punctele se așază pe o linie aproape dreaptă, cu 26,4 mm pe an spre nord-est.

O stație permanentă este o antenă fixată pe o clădire sau pe un pilon, care ascultă sateliții încontinuu. Vitezele tuturor stațiilor sunt linii ca aceasta, calculate de Nevada Geodetic Laboratory din seriile zilnice (produsul MIDAS, care estimează vitezele de durată din pozițiile zilnice).

Toată țara, o direcție

26 de milimetri pe an spre nord-est, peste tot

Săgețile arată zece ani proiectați din viteza stabilită a fiecărei stații, la aceeași mărire; firele din prima imagine acoperă durate diferite, de la un an la altul și de la o antenă la alta, așa că lungimile lor nu se compară cu săgețile. Mediana celor 93 de stații cu serii suficient de lungi și precise pentru comparația aceasta, din România, este 23,0 mm pe an spre est și 12,9 mm pe an spre nord: împreună 26,4 mm pe an, la un azimut de circa 61°.

Mișcarea este aproape aceeași în Banat, în Moldova și în Delta Dunării, pentru că mișcarea comună este a plăcii eurasiatice întregi, care le cară pe toate odată.

Față de ce?

Scazi placa și săgețile aproape dispar

Fiecare viteză depinde de cadrul în care o spui. În cadrul global IGS20, fixat de stații de pe tot globul, România călătorește cu placa. Scoți mișcarea plăcii (produsul NGL cu placa eurasiatică ținută pe loc) și rămâne foarte puțin: mediana stațiilor din România este 0,55 mm pe an, iar 90% dintre stații stau sub 1,15 mm pe an. Puținul rămas nu este însă la întâmplare: la sud de Carpați, stațiile arată coerent spre sud (componentă mediană spre sud de 0,56 mm pe an, magnitudine mediană 0,71 mm pe an), în timp ce în Transilvania și Dobrogea medianele sunt 0,38–0,29 mm pe an, fără direcție comună. Același semn sudic, între 0,5 și 2 mm pe an la stații individuale din Carpații Meridionali și din Moesia (regiunea de la sud de Carpați), îl raportează din altă prelucrare studiul revizuit de specialiști al lui Muntean și alții (Solid Earth, 2026); la cele 73 de stații comune, cele două soluții se deosebesc tipic cu 0,13–0,15 mm pe an pe componentă.

Imaginile pot fi privite în ambele cadre, la aceeași scară.

Ce rămâne, mărit

Același rest, la o mărire de cincizeci de ori mai mare

Comparația de mai sus păstrează aceeași scară, și așa trebuie citită prima dată: scoți placa și săgețile aproape dispar. Imaginea de acum schimbă mărirea — de cincizeci de ori — și arată numai mișcarea rămasă măsurată la fiecare stație, fără niciun câmp interpolat între stații. Cercurile goale marchează viteze sub circa 0,25 mm pe an, comparabile cu diferențele tipice dintre vitezele estimate din vecini și cele măsurate. Pentru aceste stații, imaginea nu arată o direcție; cercul gol nu înseamnă că antena nu măsoară mișcare.

La scara aceasta se vede ce mediana națională ascundea: în Transilvania și Dobrogea săgețile sunt mici și fără direcție comună, dar la sud de Carpați ele arată aproape toate spre sud — 12 din 13 stații, cu o componentă mediană de 0,56 mm pe an. Țara călătorește întreagă spre nord-est, odată cu placa; în același timp, părți ale ei se mișcă încet unele față de altele. A doua mișcare este reală la scara regiunilor, dar pentru o singură localitate rămâne sub puterea de deosebire a rețelei.

Vrancea, de aproape

Viteze rămase mici la stațiile din jurul Vrancei

În cotul Carpaților, cutremurele mari se nasc adânc. La suprafață, cele 6 stații din zonă cu serii suficient de lungi au o mișcare rămasă mediană de 0,55 mm pe an față de placă, sub 1 mm pe an, o valoare prea mică pentru a deosebi sigur mișcarea unei localități de zgomot cu această rețea; diferențele tipice de predicție pe componente, la stații omise pe rând din calcul, sunt 0,241–0,251 mm pe an. La toate cele șase stații, mișcarea măsurată față de placă rămâne sub 1 mm pe an.

Studiul revizuit de specialiști din 2026, pe 99 de stații și cu altă prelucrare, găsește aceleași șase stații tot sub un milimetru pe an (cea mai mare: 0,70 mm pe an acolo, 0,99 mm pe an aici). Verdictul privește mișcarea lentă măsurată la suprafață între cutremure; nu spune nimic despre pericolul seismic, care ține de placa din adânc — subiectul paginii despre placa din adânc.

Ridicare și coborâre

Pe verticală, estimările nu susțin o concluzie pentru țară

Cercurile sunt antene: roșu înseamnă viteză verticală estimată în jos, verde în sus, mărimea crește cu valoarea absolută; cercurile goale au estimări compatibile cu zero. Stațiile cu cel puțin paisprezece ani de date au o mediană de -0,40 mm pe an (17 stații); stațiile cu serii din anii 2012–2020 au -1,22 mm pe an (35 de stații). Cele două mediane diferă cu 0,83 mm pe an. Prelucrarea din studiul din 2026 ține cont explicit de schimbările bruște ale poziției înregistrate. Pentru antenele cu serii lungi, ea și produsul MIDAS dau mediane apropiate de zero și rezultate asemănătoare. La antenele pentru care MIDAS nu modelează separat asemenea schimbări, mediana vitezelor verticale din prelucrarea din 2026 este cu 1,34 mm pe an mai mare. Asocierea este puternică, dar cauza la fiecare antenă nu este stabilită aici — la Bicaz, de pildă, cele două produse au chiar semne opuse. Același studiu găsește ridicări locale de 0,5–2 mm pe an la stații din Carpați și Dobrogea; stațiile sunt rare, iar seriile acoperă perioade diferite; aceste date nu permit o estimare sigură a ridicării sau coborârii pământului pentru România în ansamblu ori pentru o localitate.

Antene din Deltă au vitezele verticale cele mai negative într-un singur produs (SULN -6,3 mm pe an, DUNA -4,1), fără o stație din al doilea produs care să le confirme. Crucea gri de la Cluj marchează stația CLUJ: viteza ei de 11,5 mm pe an spre nord față de placă nu este confirmată de stațiile vecine și nu intră în estimările pentru localități. Iar o stradă care se scufundă nu se vede cu stații la zeci de kilometri distanță; pentru scara aceea există radarul satelitar european EGMS.

Localitatea ta și anul tău

Localitatea ta și anul tău

Scrie o localitate (sunt 7.149, din GeoNames) și un an. Primești câți centimetri a călătorit pământul de acolo din anul acela, la viteza măsurată la stațiile din jur, împreună cu abaterile tipice ale estimărilor rețelei și cu stațiile care susțin răspunsul. Poți da clic și direct pe hartă.