mariuscomper.uk EN

Vrancea · vreme și cutremure, 2012–2026

Vremea de cutremur nu există: 1.039 de cutremure adânci din Vrancea, ordonate după căldură, ploaie și fazele lunii

Se spune că pământul se mișcă după o căldură apăsătoare, după ploi mari sau când vremea se schimbă brusc. În cele mai calde 20% dintre zilele ultimilor 14 ani (la București, față de normalul datei), Vrancea a avut 19,7 cutremure adânci la 100 de zile; în restul zilelor, 19,9. Diferența e mai mică decât cele pe care le dă întâmplarea.

19,7în cele mai calde 20% dintre zile
19,9în restul zilelor

cutremure la 100 de zile (vremea de la București)

Fiecare pătrățel e o zi între 1 martie 2012 și 30 iunie 2026, colorată după cât de caldă a fost față de normalul datei. Fiecare punct e o zi cu un cutremur adânc din Vrancea, de magnitudine 3 sau mai mare; punctele mai mari arată zilele cu două sau trei. Alege un criteriu, iar zilele se așază în ordine; barele de deasupra numără cutremurele la 100 de zile.

Toate zilele, cu cutremurele lor

Comuna se poate alege și de pe harta comunelor.

Așază zilele după

Numerele din grafic
Grup de zileZileCutremureLa 100 de zile
Cele mai reci1.04620419,5
Reci1.04619718,8
Obișnuite1.04523122,1
Calde1.04620119,2
Cele mai calde1.04620619,7

#De unde vine ideea de „vreme de cutremur”

În secolul al IV-lea î.Hr., Aristotel scria în Meteorologica că pământul se cutremură din cauza vântului care intră în adâncuri, iar „cele mai multe cutremure, și cele mai mari, vin pe vreme liniștită”. Explicația a fost abandonată de mult. Ideea că un cutremur se poate citi în cer a rămas.

Pe 20 octombrie 2026, după un cutremur de magnitudine 4,8, Știri pe Surse din Chișinău scria că ideea „că seismele sunt precedate de o atmosferă neobișnuită, de o căldură apăsătoare sau de perioade cu ploi intense circulă de mult timp”. Serviciul Geologic al Statelor Unite răspunde scurt că nu există vreme de cutremur.

Credința pomenește trei lucruri care se pot măsura: căldura, ploaia mare și schimbarea bruscă a vremii. Toate trei au fost comparate cu cele 1.039 de cutremure adânci din Vrancea, zi de zi, pentru fiecare dintre cele 3.181 de comune și orașe din țară.

#Vremea din zilele marilor cutremure, din 1950 încoace

Pe 14 ianuarie 1963, la 20:33, Bucureștiul avea în urmă o zi cu maxima de −7,2 °C. Pe 1 august 1985, la 17:35, termometrul urcase la 34,2 °C. În ambele zile, Vrancea a avut un cutremur de magnitudine 5,8.

De la începutul măsurătorilor E-OBS, în 1950, Vrancea a avut 24 de cutremure de magnitudine 5,5 sau mai mare, în 23 de zile (cele două din 30–31 mai 1990 cad în aceeași zi meteo). Pe axă, fiecare stă după cât de caldă a fost ziua lui la București față de zilele aflate la cel mult o săptămână de aceeași dată, în 31 de ani apropiați (1950–1980 pentru cele mai vechi). Dintre aceste zile, 14 au fost în jumătatea mai caldă și nouă în cea mai rece, cât poate da și o monedă aruncată.

Vremea din zilele marilor cutremure, din 1950 încoacecea mai rece zi a perioadeicea mai caldă50%1990-05-30 13:40 · M 6,9 · 16,5 °C1990-05-31 03:17 · M 6,4 · 16,5 °C1963-01-14 20:33 · M 5,8 · −7,2 °C1950-06-20 03:18 · M 5,9 · 24,7 °C1959-08-19 17:32 · M 5,5 · 25,5 °C1960-01-26 22:27 · M 5,7 · −1,8 °C2016-09-24 02:11 · M 5,5 · 20,9 °C1976-10-01 19:50 · M 6,0 · 18,9 °C2005-05-14 04:53 · M 5,5 · 22,6 °C1981-07-18 03:02 · M 5,5 · 28,6 °C1973-08-20 17:18 · M 6,0 · 28,8 °C1983-01-25 09:34 · M 5,6 · 3,6 °C1950-01-16 06:25 · M 5,7 · 2,8 °C2016-12-28 01:20 · M 5,6 · 6,5 °C1952-08-03 18:36 · M 5,5 · 31,5 °C1955-05-01 23:22 · M 5,8 · 24,2 °C1960-10-13 04:21 · M 5,9 · 23,0 °C1965-01-10 04:52 · M 5,8 · 5,8 °C1977-03-04 21:21 · M 7,4 · 13,3 °C2004-10-27 23:34 · M 6,0 · 20,7 °C2018-10-28 03:38 · M 5,5 · 22,0 °C1966-10-02 13:21 · M 5,9 · 26,9 °C1985-08-01 17:35 · M 5,8 · 34,2 °C1986-08-31 00:28 · M 7,1 · 32,6 °C199019631977200419851986Vremea din zilele marilor cutremure, din 1950 încoacecea mai rece zi a perioadeicea mai caldă50%1990-05-30 13:40 · M 6,9 · 16,5 °C1990-05-31 03:17 · M 6,4 · 16,5 °C1963-01-14 20:33 · M 5,8 · −7,2 °C1950-06-20 03:18 · M 5,9 · 24,7 °C1959-08-19 17:32 · M 5,5 · 25,5 °C1960-01-26 22:27 · M 5,7 · −1,8 °C2016-09-24 02:11 · M 5,5 · 20,9 °C1976-10-01 19:50 · M 6,0 · 18,9 °C2005-05-14 04:53 · M 5,5 · 22,6 °C1981-07-18 03:02 · M 5,5 · 28,6 °C1973-08-20 17:18 · M 6,0 · 28,8 °C1983-01-25 09:34 · M 5,6 · 3,6 °C1950-01-16 06:25 · M 5,7 · 2,8 °C2016-12-28 01:20 · M 5,6 · 6,5 °C1952-08-03 18:36 · M 5,5 · 31,5 °C1955-05-01 23:22 · M 5,8 · 24,2 °C1960-10-13 04:21 · M 5,9 · 23,0 °C1965-01-10 04:52 · M 5,8 · 5,8 °C1977-03-04 21:21 · M 7,4 · 13,3 °C2004-10-27 23:34 · M 6,0 · 20,7 °C2018-10-28 03:38 · M 5,5 · 22,0 °C1966-10-02 13:21 · M 5,9 · 26,9 °C1985-08-01 17:35 · M 5,8 · 34,2 °C1986-08-31 00:28 · M 7,1 · 32,6 °C19901963197719851986
Toate cele 24 de cutremure, cu vremea zilei
Data (ziua meteo)Magnitudine (Mw, ROMPLUS)Maxima la BucureștiMai caldă decâtPloaie
16 ianuarie 19505,72,8 °C65%0,0 mm
20 iunie 1950, 03:18 (ziua meteo: 19 iunie 1950)5,924,7 °C16%0,0 mm
3 august 19525,531,5 °C68%0,0 mm
1 mai 19555,824,2 °C74%0,0 mm
19 august 19595,525,5 °C19%0,0 mm
26 ianuarie 19605,7−1,8 °C23%0,0 mm
13 octombrie 1960, 04:21 (ziua meteo: 12 octombrie 1960)5,923,0 °C82%0,0 mm
14 ianuarie 19635,8−7,2 °C5%1,7 mm
10 ianuarie 1965, 04:52 (ziua meteo: 9 ianuarie 1965)5,85,8 °C83%0,0 mm
2 octombrie 19665,926,9 °C90%0,0 mm
20 august 19736,028,8 °C55%0,0 mm
1 octombrie 19766,018,9 °C29%0,0 mm
4 martie 19777,413,3 °C85%0,0 mm
18 iulie 1981, 03:02 (ziua meteo: 17 iulie 1981)5,528,6 °C43%0,0 mm
25 ianuarie 19835,63,6 °C60%0,0 mm
1 august 19855,834,2 °C92%0,0 mm
31 august 1986, 00:28 (ziua meteo: 30 august 1986)7,132,6 °C96%0,0 mm
30 mai 19906,916,5 °C4%27,9 mm
31 mai 1990, 03:17 (ziua meteo: 30 mai 1990)6,416,5 °C4%27,9 mm
27 octombrie 20046,020,7 °C86%0,0 mm
14 mai 2005, 04:53 (ziua meteo: 13 mai 2005)5,522,6 °C38%0,0 mm
24 septembrie 2016, 02:11 (ziua meteo: 23 septembrie 2016)5,520,9 °C27%0,0 mm
28 decembrie 2016, 01:20 (ziua meteo: 27 decembrie 2016)5,66,5 °C67%0,0 mm
28 octombrie 2018, 03:38 (ziua meteo: 27 octombrie 2018)5,522,0 °C86%0,0 mm

Pe trei dintre ele le țin minte familiile. Pe 4 martie 1977, maxima la București fusese de 13,3 °C, o zi caldă pentru martie. Pe 30 august 1986, ziua de dinaintea cutremurului de la 00:28, fusese de 32,6 °C, mai caldă decât 96% dintre zilele aflate la cel mult o săptămână de aceeași dată în 1971–2001. Pe 30 mai 1990 a plouat 27,9 mm și a fost frig pentru mai: 16,5 °C.

Cine își amintește 1977 și 1986 are motive să lege cutremurul de căldură. Cine își amintește 1990 are motive să-l lege de frig și ploaie. Două-trei zile de neuitat nu fac o regulă. O regulă se vede doar numărând mii de zile obișnuite.

#Ziua ta: vremea și cutremurele dintr-o zi anume

O aniversare, o zi de caniculă, noaptea în care ai simțit un cutremur. Ziua se socotește de la 6 dimineața la 6 dimineața următoare, ca un cutremur de după miezul nopții să stea lângă vremea serii dinainte. Magnitudinile zilelor sunt cele din catalogul de evenimente INFP și pot diferi cu câteva zecimi de cele din tabelul marilor cutremure.

#În toate cele 3.181 de comune și orașe, același rezultat

Fiecare comună are vremea ei, citită din pătratul de grilă de circa 11 km în care cade. Harta o colorează după raportul dintre cutremurele din zilele ei cele mai calde și cele din restul zilelor: cărămiziu ar însemna mai multe cutremure pe căldură, albastru mai puține.

Raportul se încadrează peste tot între 0,90 și 1,16, iar niciuna dintre comune nu iese peste ce poate produce întâmplarea. Cu zilele amestecate la întâmplare de 2.000 de ori, cel puțin o comună pare „semnificativă” în 46% dintre trageri, fiindcă vremea comunelor vecine seamănă. Datele reale nu dau niciuna.

0,5: de două ori mai puține pe căldură1,5: cu jumătate mai multe

#Ce ajunge din vreme la 100 de kilometri adâncime

Cuibul de cutremure al Vrancei stă între 90 și 150 de kilometri sub munți, într-o bucată de placă tectonică ce se scufundă în manta. Ca să miște ceva acolo, vremea ar trebui să treacă prin rocă.

Căldura nu trece. Încălzirea unei singure zile scade la o treime în primii 17 centimetri de pământ și dispare practic sub un metru; diferența dintre vară și iarnă scade la o treime în primii 3,2 metri. Cuibul e de aproape 28.000 de ori mai adânc.

Până unde ajunge vremea17 cmcăldura unei zile3,2 mcăldura verii, frigul ierniicirca 4 kmploi care au declanșat cutremure (Hochstaufen)90 kmcuibul Vrancei: 90–150 kmCât apasă fiecarecâțiva kPao furtună puternicăcâțiva kPamareea lunii, în rocăcâțiva MPace eliberează un cutremur2,7 GPagreutatea rocii la 90 km
Barele sunt pe scară logaritmică: un pas de aceeași lungime înseamnă de fiecare dată de zece ori mai mult.

Presiunea aerului trece, fiindcă un ciclon apasă pe o suprafață de sute de kilometri. Dar o furtună puternică schimbă presiunea cu cel mult câțiva kilopascali, cam cât mareea pe care luna o produce în rocă de două ori pe zi. Ruptura unui cutremur eliberează tensiuni de câțiva megapascali, de o mie de ori mai mult. Roca de la 90 km stă sub o apăsare de aproape 2,7 gigapascali, de un milion de ori mai mult.

Ploaia poate declanșa cutremure, dar aproape de suprafață. La Hochstaufen, în Alpii bavarezi, apa ploilor mari coboară prin fisuri și crește presiunea apei din rocă în jurul unor falii aflate la câțiva kilometri sub munte. Cutremurele Vrancei se produc de 20 până la 40 de ori mai adânc.

#Singurul rezultat ieșit din prag: ploaia mare la Focșani

Din cele 32 de comparații ale vremii cu cutremurele, una iese sub pragul obișnuit de 5%. În cele 189 de zile cu peste 10 mm de ploaie la Focșani, Vrancea a avut 28,0 cutremure de magnitudine 3 sau mai mare la 100 de zile, față de 19,6 în celelalte (raport 1,43, p = 0,003). La 32 de comparații, întâmplarea dă de obicei una sau două sub 5%; dacă testele ar fi independente, o valoare atât de mică ar apărea cam o dată din zece (nu sunt pe deplin independente, fiindcă folosesc aceleași cutremure). În zilele cu ploaie mare la București, raportul e 1,04; pentru cutremurele de magnitudine 3,5 sau mai mare, chiar la Focșani, 1,19 (între 0,70 și 1,91), adică nimic deosebit.

Ploaia nu are cum să ajungă la 90–150 km. O explicație posibilă ține de aparate. Luând toate cutremurele înregistrate, inclusiv replicile, pe mărimi, raportul dintre zilele cu ploaie mare și celelalte urcă treptat: 0,56 sub magnitudinea 2,5, 0,68 între 2,5 și 2,8, 0,90 între 2,8 și 3 și 0,99 între 3 și 3,2. Asta se potrivește cu ideea că cele mai slabe cutremure se pierd mai des în zgomotul pe care ploaia și vântul îl fac în seismografe, dar datele de aici nu măsoară zgomotul și nu o pot dovedi.

0,5×1,0×1,5×2,0×0,562,0–2,50,682,5–2,80,902,8–3,00,993,0–3,21,773,2–3,51,173,5+magnitudine
Toate cutremurele înregistrate, inclusiv replicile, în zilele cu ploaie mare la Focșani (189 de zile), față de celelalte zile, pe mărimi. 1× înseamnă la fel.

Pe treapta de 3,2–3,5 raportul sare la 1,77, fără o explicație bună: treptele au fost alese după ce rezultatul de la Focșani era cunoscut, iar un salt pe o singură treaptă poate fi tot întâmplare. Ce se poate spune: niciun număr din aceste date nu arată că ploaia ar porni cutremure la adâncimea Vrancei.

#Toate comparațiile

Raportul dintre cutremurele la 100 de zile din grupul de zile și cele din restul zilelor; 1 înseamnă la fel. Între paranteze, intervalul de încredere de 95%. Pragul de 5% vine din amestecarea zilelor în interiorul aceleiași luni; singura căsuță care îl trece e marcată. Datele merg de la 1 martie 2012 până la 30 iunie 2026.

ZileleFocșani, M 3+București, M 3+Focșani, M 3,5+București, M 3,5+
Cele mai calde 20% dintre zile0,95 (0,81–1,11)0,99 (0,84–1,15)0,94 (0,73–1,20)0,98 (0,76–1,25)
Ziua de după una dintre cele mai calde1,05 (0,90–1,22)1,11 (0,95–1,29)1,03 (0,80–1,31)0,91 (0,70–1,17)
Cald și fără ploaie0,97 (0,82–1,13)1,00 (0,85–1,17)0,95 (0,73–1,22)0,97 (0,75–1,25)
Vară, peste 30 °C0,87 (0,72–1,04)0,88 (0,74–1,05)0,81 (0,59–1,08)0,91 (0,68–1,20)
Cele mai reci 20% dintre zile1,06 (0,91–1,23)0,98 (0,83–1,14)1,09 (0,85–1,38)1,00 (0,78–1,27)
Schimbare bruscă de temperatură (cele mai mari 10%)1,15 (0,94–1,40)0,89 (0,71–1,10)1,19 (0,86–1,60)0,86 (0,60–1,21)
Zile cu ploaie (1 mm sau mai mult)1,05 (0,90–1,23)0,92 (0,79–1,07)1,00 (0,78–1,28)0,93 (0,72–1,18)
Ploaie mare (peste 10 mm)1,43 (1,07–1,89)1,04 (0,78–1,37)1,19 (0,70–1,91)1,08 (0,68–1,64)

Pe luni, între 17,6 (iunie) și 24,7 (decembrie) cutremure la 100 de zile; diferențele dintre luni sunt de mărimea celor pe care le dă întâmplarea (p = 0,55).

#Luna plină și mareea din rocă

Luna nu trage doar de mări. Trage de toată planeta, iar roca se întinde și se strânge puțin de două ori pe zi. Tensiunea pe care o adaugă în adânc e de câțiva kilopascali, cât o furtună, și ajunge până în cuibul Vrancei.

Dacă luna ar împinge cutremurele, ele s-ar aduna la lună plină și la lună nouă, când mareele sunt cele mai mari. Spirala pune fiecare dintre cele 1.059 de cutremure adânci de magnitudine 3 sau mai mare din martie 2012 până în octombrie 2026 (mai multe decât cele 1.039, care se opresc la 30 iunie, unde se termină datele de vreme) la unghiul fazei lunii din clipa lui: lună nouă sus, lună plină jos, anii de la centru spre margine.

Fiecare punct e un cutremur. Zona umbrită: o zi înainte și o zi după luna plină (58 de cutremure, față de circa 72 la întâmplare).lună nouăprimul pătrarlună plinăultimul pătrar20122026
Fiecare punct e un cutremur. Zona umbrită: o zi înainte și o zi după luna plină (58 de cutremure, față de circa 72 la întâmplare).

În cele două zile din jurul lunii pline s-au produs 58 de cutremure, iar în jurul lunii noi 84 de cutremure: împreună 142, față de circa 143 cât ar da întâmplarea. Testul Schuster pe unghiul dublat, care caută tocmai o adunare la lună plină și la lună nouă deodată, dă p = 0,14: nimic. Faza lunii e doar o măsură aproximativă a mareei; un efect legat de tensiunea exactă pe faliile Vrancei nu e testat aici.

În 2007, Cadicheanu, van Ruymbeke și Zhu au căutat în cutremurele Vrancei din 1981–2005 o legătură cu mareele de câte 12 ore, o întrebare înrudită. Pe toți anii la un loc, au găsit fazele mareelor împrăștiate la întâmplare; unele ferestre de câte un an au ieșit semnificative, iar autorii au văzut în ele un semn înaintea cutremurelor mai mari. Când se încearcă multe ferestre, unele ies semnificative și din simplă întâmplare, iar datele de aici nu arată o asemenea legătură.

#Busola înaintea cutremurului

A treia poveste spune că acul busolei, sau câmpul magnetic, se agită înaintea unui cutremur. Observatorul geomagnetic de la Surlari, la nord de București, îl măsoară în fiecare minut. În ziua dinaintea celor 155 de cutremure vrâncene de magnitudine 4 sau mai mare din 2012 până în 2026, agitația câmpului a trecut de pragul celor mai agitate 5% dintre zile în 4,5% din cazuri, cât în orice altă zi.

Măsura aceasta, la stația aceasta, nu arată nicio legătură. Alți cercetători (Stănică și colegii, 2011) folosesc semnale de frecvență ultrajoasă la Provița de Sus, cu Surlari ca stație de referință, și raportează anomalii înaintea unor cutremure; metoda lor nu e testată în aceste date. Același magnetometru de la Surlari înregistrează, în schimb, trecerea metroului din București.

#De-a meteorologul de cutremure

Două zile, cu vremea fiecăreia în localitatea aleasă. Într-una, Vrancea a avut un cutremur adânc; în cealaltă, niciunul. Opt perechi, trase la întâmplare din datele adevărate.

#Întrebări

Există vreme de cutremur?

Nu, în datele Vrancei. Din martie 2012 până în iunie 2026, în cele mai calde 20% dintre zile au fost 19,7 cutremure adânci la 100 de zile, iar în restul zilelor 19,9 (vremea de la București; la Focșani, raportul e 0,95). Nici pentru schimbările bruște de temperatură, nici pentru luna plină datele nu arată o schimbare clară a numărului. Singurul rezultat ieșit din prag, ploaia mare la Focșani, e de mărimea celor pe care le dă întâmplarea la 32 de comparații și dispare la cutremurele de 3,5 sau mai mari.

Sunt mai multe cutremure vara sau iarna?

Pe luni, între 17,6 (iunie) și 24,7 (decembrie) cutremure la 100 de zile; diferențele dintre luni sunt de mărimea celor pe care le dă întâmplarea (p = 0,55).

Poate o furtună să declanșeze un cutremur?

Presiunea unei furtuni ajunge în adânc, dar e de o mie de ori mai mică decât tensiunile pe care le eliberează un cutremur. Pentru unele falii puțin adânci, aflate aproape de rupere, cercetătorii au găsit legături cu ploile mari, iar în Taiwan legături între taifunuri și alunecări lente pe falii. Pentru cuibul de la 90–150 km al Vrancei, datele nu arată nimic.

Luna plină aduce cutremure?

Nu în Vrancea. În cele două zile din jurul lunii pline au fost 58 de cutremure, față de circa 72 cât ar fi dat întâmplarea; în jurul lunii pline și al celei noi la un loc, 142 față de 143.

De ce contează vremea din localitatea mea, dacă cutremurul e în Vrancea?

Doar ca o mostră a vremii din regiune. Fronturile reci, valurile de căldură și ploile mari acoperă sute de kilometri, deci vremea din aproape orice localitate urmărește vremea de deasupra Vrancei. Rezultatul e același oriunde: zilele calde de la tine n-au avut mai multe cutremure.

Se poate prevedea un cutremur după vreme?

Nu. Dacă zilele calde ar fi adus cu 50% mai multe cutremure, un test simplu pe aceleași date ar fi arătat-o aproape sigur (peste 99,9% șanse). La București, intervalul de încredere de 95% merge de la 16% mai puține la 15% mai multe cutremure în zilele calde, iar estimarea centrală e 1% mai puține.

Pe același subiect

#Cum s-a numărat

Cutremurele: catalogul INFP, cutremure adânci (60 km sau mai mult) din cutia Vrancei (45,2–46,1° N, 25,9–27,0° E), de magnitudine 3 sau mai mare, din 1 martie 2012 – 30 iunie 2026. Catalogul începe practic la 1 martie 2012; între 15 și 20 august 2014 nu are niciun eveniment, din nicio zonă, iar zilele acestea lipsesc din calcule. Dintre cutremurele aflate la cel mult 3 zile și 30 km unul de altul rămâne doar primul, ca o eventuală replică să nu fie numărată de două ori: rămân 1.039 din 1.263. Cuibul adânc al Vrancei are puține replici, așa că o parte dintre cele scoase sunt doar cutremure apropiate în timp; rezultatele nu se schimbă.

Vremea: E-OBS v34.0e, temperatura maximă și ploaia zilnică pe o grilă de 0,1°, pentru pătratul în care cade fiecare comună. „Cald” înseamnă cald pentru data respectivă, față de media zilei din 1991–2025 și față de media anului respectiv, ca anii mai calzi din ultima vreme să nu treacă drept zile calde. Ziua se socotește de la 6 la 6 dimineața, ora României.

Fiecare raport are un interval de încredere de 95%, iar pragul de semnificație vine dintr-un test cu zilele amestecate la întâmplare de 2.000 de ori, numai în interiorul aceleiași luni din același an. Dacă zilele calde ar fi adus cu 20% mai multe cutremure, un test simplu pe aceleași date l-ar fi prins în 68% din cazuri; cu 50% mai multe, în peste 99,9%.

În timpul zilei, zgomotul de la suprafață acoperă o parte dintre cutremurele mici, inclusiv unele de magnitudine 3, iar zilele sunt mai lungi vara decât iarna. Asta poate explica de ce iunie are cele mai puține cutremure înregistrate și decembrie cele mai multe. De aceea fiecare comparație e refăcută și pentru magnitudinea 3,5 sau mai mare, cu același rezultat.

Fazele lunii vin din efemerida JPL DE422, la ora fiecărui cutremur. Pentru marile cutremure din 1950 încoace, datele, orele și magnitudinile de moment vin din catalogul ROMPLUS. Fișierele cataloagelor INFP nu sunt redistribuite.

Pagina publică doar valori calculate din E-OBS (abaterea zilei față de normal, schimbarea de la o zi la alta, clasa de ploaie), nu datele E-OBS. „We acknowledge the E-OBS dataset and the data providers in the ECA&D project (https://www.ecad.eu)”; Cornes și colegii, 2018.