Cutremurul din 18 noiembrie 2026
Vin replici? După cutremurele din Vrancea, săptămâna de după a arătat ca cea dinainte
Cutremurul de azi-noapte, de la 02:48, a avut 5,7 pe scara locală a INFP și magnitudinea de moment 5,3 după EMSC și USGS. Adâncimea: 121 de kilometri după INFP și EMSC, circa 130 după USGS. Prima întrebare de după e mereu aceeași: vin replici? Catalogul INFP are un răspuns pentru 161 de cutremure de 4 sau mai mult din Vrancea, din 2012 până pe 13 octombrie 2026.
160 · 160 cutremure de 3 sau mai mult la cel mult 30 de kilometri, în săptămânile dinainte (stânga) și în cele de după (dreapta) celor 161 de cutremure din Vrancea. Sume pe toate ferestrele, catalogul INFP, 2012 – 13 octombrie 2026.
#Săptămâna de după, săptămâna de dinainte
Desenul pune pe câte un rând fiecare cutremur de 4 sau mai mult din catalogul INFP, din 2012 până pe 13 octombrie 2026, ultima zi din serviciul public de date al institutului. Linia din mijloc e momentul cutremurului. Fiecare pătrățel e un alt cutremur, înregistrat la cel mult 30 de kilometri de el: în stânga, în săptămâna dinainte; în dreapta, în săptămâna de după.
Sus sunt cele 161 din Vrancea, toate la peste 60 de kilometri adâncime. Pătrățelele sunt la fel de rare de o parte și de alta. Adunate pe toate ferestrele, 304 de cutremure înainte și 335 după; la 3 sau mai mult, 160 și 160. În ambele ferestre, mediana a fost de două cutremure, iar 17 n-au avut niciunul după.
Cel mai puternic dintre ele, cel din 28 octombrie 2018 (5,85 pe scara locală), a avut un singur cutremur în săptămâna de după și unul în cea dinainte.
#La suprafață, alt tipar
Jos sunt cele 42 de cutremure de 4 sau mai mult produse aproape de suprafață, în România și în jur. Aici pătrățelele se strâng în dreapta liniei, în zilele de după cutremur.
Fără cele din Gorj, care au un capitol al lor mai jos, în jurul celor 30 de cutremure de suprafață catalogul are, adunat, 288 de cutremure în săptămânile de după și 65 în cele dinainte, de peste patru ori mai multe. La Teregova, în Caraș-Severin, după cel de 4,7 din 1 noiembrie 2014, au urmat 50 într-o săptămână.
O parte din diferență ține de auz. Un cutremur mic aproape de suprafață e prins ușor de seismografe; unul la fel de mic la 130 de kilometri adâncime, de multe ori, nu. Chiar la același prag, auzul rămâne diferit după adâncime: ziua, în Vrancea, catalogul scapă cutremure chiar de 3. La 2,5 sau mai mult, în jurul cutremurelor de suprafață fără Gorj sunt 10 înainte și 37 după; în jurul celor din Vrancea, 268 și 290. Tiparul rămâne: la suprafață, săptămâna de după e mult mai plină; în Vrancea, abia se deosebește. Ziua, unele „cutremure” de suprafață sunt explozii din cariere, pe care catalogul nu le separă.
Seismologii au văzut același tipar în toată lumea. Într-un studiu al cutremurelor mari de pe tot globul, cele de la 100–300 de kilometri adâncime au produs, la aceeași magnitudine, mai puțin de o zecime din replicile celor de suprafață (Persh și Houston, 2004). Cutremurele din Vrancea sunt de adâncime intermediară: se produc într-o bucată de placă scufundată sub curbura Carpaților (de ce tocmai acolo).
#Gorj, din 2023: 4.579 de cutremure
Un șir lung de replici, din anii din urmă, e la Runcu și Stănești, în Gorj. Pe 13 februarie 2023, la 16:58, a fost un cutremur de 5,24 pe scara locală; a doua zi, la 15:16, unul de 5,61. În cele trei zile dinainte, catalogul nu are niciun cutremur în zonă.
Până pe 13 octombrie 2026, catalogul a strâns 4.579 de cutremure la cel mult 25 de kilometri de un punct fix între cele două sate (45,15° N 23,17° E), cele două mari incluse: 1.311 în februarie 2023, 1.094 în martie, 517 în aprilie, apoi tot mai puține, cu creșteri ocazionale pe drum. 12 au avut magnitudinea 4 sau mai mult. Cel mai mare de după primele zile a fost cel de 4,96 din 20 martie 2023, iar ultimul de 4 sau mai mult, cel din 22 august 2025 (4,21).
Pe axe care se dilată, scăderea iese aproape o linie dreaptă. E legea lui Omori, descrisă în 1894 după cutremurele din Japonia: ritmul replicilor scade cam invers proporțional cu timpul trecut. În forma modificată de Utsu, potrivită pe Gorj, exponentul iese 1,24 pentru cutremurele de 1,5 sau mai mult din primul an și 1,19 pentru cele de 2 sau mai mult, adică o scădere ca la carte.
S-a terminat?
Noaptea, carierele de obicei nu fac explozii, așa că numărătoarea de noapte e mult mai puțin amestecată cu ele. La 2 sau mai mult, zona a avut între zero și două pe an în 2013–2022. În 2023: 115. În 2024: 12. În 2025: 3. În 2026, până pe 13 octombrie 2026: unul.
La praguri mai mici, zona e încă peste nivelul de dinainte: la 1,5 sau mai mult, 19 noaptea în 2025, față de cel mult 7 pe an în 2013–2022. Dar în august 2022 a fost instalată o stație seismică temporară la 11 kilometri, așa că o parte din creștere poate fi doar auz mai bun. Iar „mai puține” nu înseamnă „gata”: catalogul nu spune că nu poate urma un cutremur mai mare.
#Rar, nu niciodată
Un cutremur din Vrancea poate fi urmat de altul la fel de mare sau mai mare. Pe 22 octombrie 1940 a fost unul de magnitudine 6,5; pe 10 noiembrie 1940, după 19 zile, a venit cel de 7,7, cel mai puternic din Vrancea în secolul XX.
Pe 30 mai 1990, la 13:40, a fost unul de 6,9; a doua zi, la 03:17, încă unul de 6,4. Pe 1 august 1985, unul de 5,2 a fost urmat, după puțin peste trei ore, de unul de 5,8. Toate aceste magnitudini sunt cele din catalogul ROMPLUS al INFP; alte cataloage dau valori puțin diferite.
Pe ansamblu, din 1941 până în 2024, catalogul ROMPLUS al INFP are 115 de cutremure de 5 sau mai mult în Vrancea. După două dintre ele, în următoarele șapte zile a venit unul mai mare: în 1948 și în 1985. Dacă cutremurele de 5 au anunțat cutremurele mari, de 7, e o altă întrebare, cu răspunsul ei: Au anunțat cele de 5 un cutremur mare?
#Întrebări
Vin replici după cutremurul din 18 noiembrie 2026?
Catalogul nu prezice. Spune doar ce a urmat altor cutremure: după 161 de cutremure de 4 sau mai mult din Vrancea (2012 – 13 octombrie 2026), mediana a fost de două cutremure mici la cel mult 30 de kilometri, atât în săptămâna dinainte, cât și în cea de după. În primele 9 ore după cel de la 02:48, lista INFP nu are niciun cutremur adânc în Vrancea. Asta nu exclude o replică sau chiar un cutremur mai mare.
De ce cutremurele din Vrancea au atât de puține replici?
Au puține replici și sunt adânci, de adâncime intermediară. Într-un studiu al cutremurelor mari de pe tot globul (Persh și Houston, 2004), cele de la 100–300 de kilometri adâncime au produs, la aceeași magnitudine, mai puțin de o zecime din replicile celor de suprafață. Cauza exactă e încă discutată.
Ce este o replică?
Un cutremur mai mic care urmează unui cutremur mai mare, în aceeași zonă, în zilele, lunile sau anii de după. Ritmul lor scade cu timpul după legea lui Omori.
Poate urma un cutremur mai mare?
Da, rar. În 1940, cutremurul de 6,5 din 22 octombrie a fost urmat după 19 zile de cel de 7,7 din 10 noiembrie (magnitudini ROMPLUS). Între 1941 și 2024, din 115 de cutremure de 5 sau mai mult în Vrancea, două au fost urmate în următoarele șapte zile de unul mai mare.
Pe același subiect
#Cum s-a numărat
Cutremurele vin din serviciul de date FDSN al INFP (Institutul Național pentru Fizica Pământului), descărcat pe 9 noiembrie 2026 și verificat din nou pe 18 noiembrie: ultimul cutremur din serviciu e din 13 octombrie 2026. Numărătorile folosesc 2012 – 13 octombrie 2026, pentru că înainte catalogul are magnitudini pe altă scară (2005–2009) și aproape niciun cutremur (2010–2011). S-au folosit magnitudinile date de catalog: la cele 161 din Vrancea, 156 au magnitudinea pe scara locală (ML) și 5 magnitudinea de moment (Mw), așa cum le dă catalogul. S-au scos 80 de soluții dublate și cutremurele false din 6 februarie 2023, 03:17–06:00 ora României, când undele cutremurului din Turcia au fost citite ca seisme locale.
Vrancea: cutremure între 45,2° și 46,1° N, 25,9° și 27,0° E, la 60 de kilometri adâncime sau mai mult. Suprafață: sub 40 de kilometri, oriunde între 43,4° și 48,4° N, 20° și 30° E. Pentru fiecare cutremur de 4 sau mai mult (magnitudinea din catalog) s-au numărat celelalte cutremure la cel mult 30 de kilometri în linie dreaptă prin pământ, adâncimea inclusă, în cele 7 zile de după și în cele 7 zile dinainte. Totalurile dinainte și de după sunt sume pe aceste ferestre; când două cutremure sunt apropiate, același cutremur mic poate intra în ambele ferestre.
Gorj: cutremurele la cel mult 25 de kilometri de 45,15° N 23,17° E. Legea Omori–Utsu a fost potrivită prin verosimilitate maximă pe cutremurele de 1,5 sau mai mult (și, separat, de 2 sau mai mult), între circa 1,2 ore și 365 de zile de la primul cutremur. „Noaptea” înseamnă 21:00–05:59, ora României; filtrul scade amestecul cu exploziile din cariere, pe care catalogul nu le separă de cutremure.
Istoria: catalogul ROMPLUS al INFP (de la anul 984 până în februarie 2026), cutremurele de magnitudine de moment 5 sau mai mult din aceeași cutie din Vrancea, din 1940. Rândurile din 1940 au multe valori rotunde (5,0 la 130 km), de aceea anul 1940 apare doar ca poveste, nu în proporții. Cutremurul din 18 noiembrie 2026: lista INFP de pe infp.ro, salvată la 11:54, EMSC (cutremure de 2,5 sau mai mult) și USGS (us7000tyw8).
#Surse
- INFP, serviciul de date FDSN (catalogul de cutremure) / INFP FDSN event service
- INFP, catalogul ROMPLUS / ROMPLUS catalogue
- INFP, lista cutremurelor recente / recent quakes (infp.ro)
- EMSC, cutremurul din 18 noiembrie 2026 / the quake of 18 November 2026
- USGS, us7000tyw8 (18 Nov 2026, Mw 5.3)
- Persh, S. E., Houston, H. (2004). Strongly depth-dependent aftershock production in deep earthquakes. BSSA 94(5): 1808–1816
- Romanian Seismic Network, doi:10.7914/SN/RO
Pagina publică numărători și statistici derivate din catalog și rândurile celor 203 de cutremure de 4 sau mai mult, nu catalogul însuși. Rețeaua seismică națională: National Institute for Earth Physics, Romanian Seismic Network, doi:10.7914/SN/RO.