mariuscomper.uk EN

Vrancea, 18 noiembrie 2026, 02:48

O mie de ani de cutremure vrâncene și cât știm, de fapt, despre fiecare

Pe 18 noiembrie 2026, la 02:48, Vrancea s-a mișcat din nou: magnitudine 5,3, la 130 km adâncime. E cel mai nou semn de pe desenul de mai jos, sub pragul unui registru care începe în anul 984. Cu cât te întorci mai mult în timp, cu atât liniile sunt mai puțin sigure.

13 din 37

Dintre cele 37 de cutremure de magnitudine 7 din catalogul românesc, 4 au fost măsurate de seismografe și 9 au intensități atribuite localităților, din relatări scrise. Alte 13 sunt scoase, mutate sau neacoperite de catalogul european.

Fiecare rând de mai jos e un secol, fiecare punct un cutremur din catalogul românesc ROMPLUS (după octombrie 2022, din catalogul USGS); cu cât e mai sus și mai mare, cu atât magnitudinea e mai mare. Forma și culoarea arată ce dovezi există. Coboară pragul de magnitudine și vezi cum se umplu mai ales anii de după 1900.

Registrul

7,0

Ce înseamnă fiecare semn (numărul arată câte sunt la pragul ales)

Cutremurele de 6,5 sau mai mult, ca tabel (toate sunt în fișierul CSV)
DataMwCe știm
anul 9847,1neverificat
12 mai 10226,5lipsă
15 august 10387,3lipsă
anul 10917,1lipsă
12 februarie 11077,1preluat
8 august 11267,1preluat
aprilie 11707,3lipsă
13 februarie 11967,5preluat
10 mai 12307,3din relatări
7 februarie 12587,1lipsă
anul 13277,3preluat
10 octombrie 14467,5preluat
29 august 14717,5din relatări
29 august 14737,3lipsă
24 noiembrie 15167,5preluat
9 iunie 15236,5mutat
anul 15437,1mutat
19 iulie 15457,1mutat
21 august 15526,5mutat
10 mai 15717,1mutat
aprilie 15786,5preluat
30 aprilie 15907,3mutat
21 aprilie 15957,1preluat
22 noiembrie 15986,5preluat
3 mai 16046,8preluat
24 decembrie 16057,1mutat
13 ianuarie 16066,8mutat
8 noiembrie 16207,5mutat
1 februarie 16377,1preluat
19 aprilie 16506,5preluat
9 august 16797,5lipsă
19 august 16817,1preluat
12 iunie 17017,1preluat
11 octombrie 17116,5preluat
11 iunie 17387,7din relatări
5 aprilie 17407,3preluat
18 ianuarie 17786,5preluat
18 ianuarie 17876,5lipsă
6 aprilie 17907,1din relatări
26 octombrie 18027,9din relatări
5 martie 18126,5preluat
10 februarie 18216,6preluat
17 noiembrie 18216,5din relatări
26 noiembrie 18297,3din relatări
21 aprilie 18356,5din relatări
23 ianuarie 18387,5din relatări
anul 18486,5preluat
28 octombrie 18546,5preluat
16 octombrie 18626,5preluat
13 noiembrie 18686,8preluat
27 noiembrie 18686,5preluat
25 decembrie 18806,8preluat
19 august 18886,5preluat
17 august 18937,1din relatări
10 septembrie 18936,5din relatări
4 martie 18946,5preluat
31 august 18947,1din relatări
11 martie 18966,6preluat
6 februarie 19046,6slab
6 octombrie 19087,1măsurat
29 martie 19346,6măsurat
22 octombrie 19406,5măsurat
10 noiembrie 19407,7măsurat
7 septembrie 19456,8măsurat
9 decembrie 19456,5măsurat
4 martie 19777,4măsurat
30 august 19867,1măsurat
30 mai 19906,9măsurat

#Cum se citește registrul

Punctul roșu care luminează e un cutremur măsurat; cel mai stins, din secolul XX, are parametri slabi. Punctul auriu, cu o cunună de puncte mici, are intensități pe localități. Inelul gol e o valoare de catalog pe care n-o susține nimic altceva. Punctul tăiat a fost reclasificat de catalogul european, iar crucea palidă marchează un cutremur care lipsește din el. Cutremurele de magnitudine 6 sau mai mult au și o linie verticală până la punct.

Calitatea din catalogul românesc, de la A la D, nu ajută aici: înainte de 1906, toate intrările au calitatea D. Dintre cele 37 de cutremure de magnitudine 7, 33 au D. Toate cele mai vechi de 1900, în afară de două, stau în același punct, epicentrul implicit al catalogului (45,7° N, 26,6° E), la adâncimi rotunde de 100–150 km. Pe desen sunt așezate doar în timp, nu pe hartă.

La magnitudine 7, patru intrări au doar anul (984, 1091, 1327 și 1543): pe desen apar ca o bară peste tot anul, nu ca un punct într-o zi.

De ce contează doar ce face catalogul european când se desparte de cel românesc: pentru cutremurele vrâncene vechi, catalogul european EPICA a preluat valorile din catalogul românesc publicat în 1999, rădăcina comună a ambelor. Când le păstrează, nu le confirmă. Când le mută sau le scoate, spune ceva.

#Coboară pragul: se umple mai ales epoca aparatelor

La pragul de 6,5, registrul are 58 de intrări înainte de 1900 și 10 din 1900 încoace. La pragul de 4 are 91 și 807. Partea veche crește de 1,6 ori, cea nouă de 81 de ori. Înainte de 1500, orice prag de 6 sau mai jos dă aceleași 15 intrări.

În catalog apar puține cutremure vechi de magnitudine mică; seismografele pot înregistra și cutremure care nu sunt resimțite. Nici partea instrumentală nu e completă de la început: după catalogul european SHEEC, registrul cutremurelor vrâncene adânci de magnitudine 5,8 sau mai mult e complet abia după 1900.

Versiunea liberă a catalogului românesc se oprește la 31 octombrie 2022. Pentru anii de după, registrul folosește catalogul USGS: 22 de cutremure cu magnitudinea USGS de cel puțin 4, 20 de tip mb și două de tip mww; magnitudinile mb nu sunt identice cu Mw. Cutremurul din 18 noiembrie 2026 e desenat separat, în albastru.

#1802: cel mai bine documentat dintre cutremurele vechi

Bucureștenii și-au amintit mult timp de „cutremurul cel mare” din 26 octombrie 1802, care a avariat grav turnul Colței. Pentru el există cea mai bogată hartă a intensităților dintre toate cutremurele dinaintea seismografelor: 81 de localități, citite de Tatevossian și Mokrushina (1998) din relatările vremii, cu gradul 8–9 la Brașov și la București.

Este și cel mai mare cutremur din catalog, magnitudine 7,9. Dar magnitudinea lui e o estimare de catalog, nu o măsurătoare. În total, cele 9 cutremure mari cu intensități pe localități au 240 de puncte de observație.

#Evul mediu: cronici de la Kiev, Novgorod și Moscova

Catalogul are 13 cutremure de magnitudine 7 înainte de anul 1500. Două studii au căutat izvoarele lor scrise: Tatevossian și Albini (2010) și Pierre și Dominique Alexandre (2012, 2018). Tatevossian și Albini au găsit că izvoarele citate vin aproape exclusiv din cronicile rusești.

Șapte dintre ele (1091, 1107, 1126, 1196, 1230, 1327 și 1446) apar în tabelul cutremurelor acceptate de Alexandre în 2018, dar relatările lor vin doar din cronicile rusești (Kiev, Pereiaslav, Novgorod, Moscova). Cutremurul a fost simțit acolo; că a venit din Vrancea e ipoteza seismologilor, pentru că niciun izvor nu numește o localitate din regiune.

Unul singur, cel din 29 august 1471, are martori pe teritoriul României de azi: Brașovul, Sibiul, un sat din Moldova unde pământul s-a crăpat. Tabelul studiului are 15 de intrări.

Celelalte cinci (984, 1038, 1170, 1258 și 1473) nu apar în tabelul din 2018. Pentru trei dintre ele, Tatevossian și Albini nu au găsit niciun izvor, sau găsesc că e îndoielnic, iar 1473 e o copie a cutremurului din 1471.

Datele diferă și ele. Studiile izvoarelor pun cutremurul din 1107 pe 5 februarie, nu pe 12, cel din 1126 pe 1 august, nu pe 8, cel din 1196 pe 12 martie, nu pe 13 februarie. În notițe apar amândouă: data din catalog și data din studiu.

#Ce nu poate spune registrul

Registrul nu arată secole mai liniștite și secole mai agitate. Secolul al XIX-lea are 19 cutremure de 6,5 sau mai mult, mai mult decât oricare altul. Diferența ține mai ales de cât s-a scris și s-a păstrat, iar registrul nu permite compararea directă a secolelor.

Seismologii dau praguri diferite pentru momentul din care registrul e complet. Catalogul european SHEEC socotește complete cutremurele vrâncene de magnitudine 6,8 sau mai mult abia din 1750. Cercetătorii INFP (Radulian și colaboratorii, 2023) socotesc complete cutremurele de peste 7 cam din 1580–1600. Înainte de aceste date, numărul e cât s-a păstrat în scris.

Din aceleași motive, registrul nu spune când vine următorul. Pentru asta, Vrancea n-are ceas analizează pauzele dintre cutremure, pe aceleași date: tot 13 cutremure de magnitudine 7 din 1700 încoace.

#Anul tău

Scrie un an (al tău, al unui bunic) și registrul arată cutremurele mari din viața aceea și pe cel dinainte, cu ce se știe despre fiecare.

#Întrebări

Câte cutremure mari a avut Vrancea în ultima mie de ani?

Catalogul românesc ROMPLUS are 68 de cutremure de magnitudine 6,5 sau mai mult în zona cutremurelor adânci din Vrancea, din anul 984 până azi, dintre care 37 de magnitudine 7 sau mai mult. În toată România sunt 72 de intrări de 6,5 sau mai mult; nu toate sunt vrâncene.

Sunt sigure aceste numere?

Nu în aceeași măsură. Doar 13 dintre cele 37 de cutremure de magnitudine 7 au fost măsurate de aparate sau au intensități atribuite pe localități din relatări scrise. Celelalte sunt estimări de catalog; catalogul european scoate, mută sau nu acoperă 13 dintre ele.

A fost cutremurul din 18 noiembrie 2026 unul mare?

Nu în sensul acestui registru. A avut magnitudinea 5,3, sub pragul de 6,5. Ultimul cutremur vrâncean de 6,5 sau mai mult a fost pe 30 mai 1990; de atunci, cel mai mare a fost de 6,0, pe 27 octombrie 2004.

Care a fost cel mai mare cutremur din Vrancea?

În catalog, cel din 26 octombrie 1802, cu magnitudinea estimată 7,9. Cel mai mare măsurat de aparate a fost cel din 10 noiembrie 1940, magnitudine 7,7.

Înseamnă asta că urmează un cutremur mare?

Pagina aceasta nu răspunde la întrebarea asta și nici nu o sugerează. Pauzele dintre cutremure sunt analizate pe pagina Vrancea n-are ceas.

Pe același subiect

#Metodă

Cutremurele vin din catalogul ROMPLUS al INFP, versiunea 2 publicată pe Mendeley Data (2022, licență CC BY 4.0), comparată rând cu rând cu fișierul curent al INFP (până în februarie 2026): cele 68 de intrări vrâncene de 6,5 sau mai mult sunt identice. Zona: 45,2–46,1° N, 25,9–27,0° E, adâncime de cel puțin 50 km, aceeași ca pe pagina Vrancea n-are ceas. Rămân în afară trei cutremure de suprafață (1550, aprilie 1571, august 1590) și cel din 25 mai 1912 (Mw 6,7, 90 km), care cade la est de zonă, la 27,2° E.

Fiecare cutremur din anii 1000–1899 a fost căutat în catalogul european EPICA v1.1 (INGV, 2021, CC BY 4.0) după zi, lună și an. Două intrări apar acolo cu altă zi și au fost potrivite manual: 19 iulie 1545 (EPICA: 9 iulie) și 30 aprilie 1590 (EPICA: 28 aprilie). Pentru fiecare potrivire, pagina evenimentului din arhiva europeană AHEAD a dat studiile cu intensități pe localități, inclusiv pe cele pe care EPICA nu le folosește (de exemplu Alexandre și Alexandre, 2018, pentru 1471).

Regula pentru „intensități pe localități”: un studiu cu cel puțin două localități numite. O singură mențiune, de la Kiev sau Novgorod, nu ajunge. Din 1900, „măsurat” înseamnă calitatea A, B sau C în catalogul românesc, sau orice intrare din 1980 încoace: intrările din 984–1979 vin din compilația lui Constantinescu și Mârza (1980), cele de după, din determinările INFP; intrările din 1900–1979 cu calitatea D formează clasa „parametri slabi”. Desenul merge până la magnitudinea 4; numărătoarea din titlu rămâne la magnitudinea 7.

Cutremurul din 18 noiembrie 2026 e luat din USGS (us7000tyw8). Nicio magnitudine de dinainte de 1900 nu are oră sau loc pe desen; incertitudinea dată de EPICA (±0,3 pentru cele păstrate, până la ±0,5 pentru cele clasate altfel) apare în notițe. Pentru 20 din cele 37 de cutremure de magnitudine 7, pagina numește un martor scris sau o măsurătoare; pentru restul, notița spune că nu s-a găsit niciunul.