Vrancea, 18 noiembrie 2026, 02:48
O mie de ani de cutremure vrâncene și cât știm, de fapt, despre fiecare
Pe 18 noiembrie 2026, la 02:48, Vrancea s-a mișcat din nou: magnitudine 5,3, la 130 km adâncime. E cel mai nou semn de pe desenul de mai jos, sub pragul unui registru care începe în anul 984. Cu cât te întorci mai mult în timp, cu atât liniile sunt mai puțin sigure.
13 din 37
Dintre cele 37 de cutremure de magnitudine 7 din catalogul românesc, 4 au fost măsurate de seismografe și 9 au intensități atribuite localităților, din relatări scrise. Alte 13 sunt scoase, mutate sau neacoperite de catalogul european.
Fiecare rând de mai jos e un secol, fiecare punct un cutremur din catalogul românesc ROMPLUS (după octombrie 2022, din catalogul USGS); cu cât e mai sus și mai mare, cu atât magnitudinea e mai mare. Forma și culoarea arată ce dovezi există. Coboară pragul de magnitudine și vezi cum se umplu mai ales anii de după 1900.
Registrul
Ce înseamnă fiecare semn (numărul arată câte sunt la pragul ales)
- Măsurat de seismografe 4Clasa intrărilor instrumentale: în 1900–1979, cele cu calitatea A, B sau C în catalogul românesc; apoi toate intrările catalogului din 1980 încoace și cele din catalogul USGS.
- Secolul XX, parametri slab determinați 0Între 1901 și 1978, cu calitatea D, cea mai slabă din catalog; adâncimea e adesea fixată, nu calculată. Niciunul nu are magnitudinea 7.
- Intensități pe localități, din relatări scrise 9Un studiu ulterior a citit relatările scrise și are observații în cel puțin două localități numite, de obicei cu intensitatea estimată. Sunt lecturi ale izvoarelor, făcute mult mai târziu de cercetători.
- Doar valoarea din catalog, preluată 11Catalogul european îl păstrează, cu valoarea preluată din același catalog românesc; niciun studiu din arhiva europeană AHEAD nu are observații în cel puțin două localități.
- Reclasificat de catalogul european 6Catalogul european EPICA îl trece la cutremurele crustale, de suprafață, cu o magnitudine mai mică sau fără magnitudine estimată.
- Lipsește din catalogul european 6Catalogul european, care acoperă anii 1000–1899, nu îl are.
- Fără verificare europeană 1Anul 984, înaintea perioadei acoperite de catalogul european.
Cutremurele de 6,5 sau mai mult, ca tabel (toate sunt în fișierul CSV)
| Data | Mw | Ce știm |
|---|---|---|
| anul 984 | 7,1 | neverificat |
| 12 mai 1022 | 6,5 | lipsă |
| 15 august 1038 | 7,3 | lipsă |
| anul 1091 | 7,1 | lipsă |
| 12 februarie 1107 | 7,1 | preluat |
| 8 august 1126 | 7,1 | preluat |
| aprilie 1170 | 7,3 | lipsă |
| 13 februarie 1196 | 7,5 | preluat |
| 10 mai 1230 | 7,3 | din relatări |
| 7 februarie 1258 | 7,1 | lipsă |
| anul 1327 | 7,3 | preluat |
| 10 octombrie 1446 | 7,5 | preluat |
| 29 august 1471 | 7,5 | din relatări |
| 29 august 1473 | 7,3 | lipsă |
| 24 noiembrie 1516 | 7,5 | preluat |
| 9 iunie 1523 | 6,5 | mutat |
| anul 1543 | 7,1 | mutat |
| 19 iulie 1545 | 7,1 | mutat |
| 21 august 1552 | 6,5 | mutat |
| 10 mai 1571 | 7,1 | mutat |
| aprilie 1578 | 6,5 | preluat |
| 30 aprilie 1590 | 7,3 | mutat |
| 21 aprilie 1595 | 7,1 | preluat |
| 22 noiembrie 1598 | 6,5 | preluat |
| 3 mai 1604 | 6,8 | preluat |
| 24 decembrie 1605 | 7,1 | mutat |
| 13 ianuarie 1606 | 6,8 | mutat |
| 8 noiembrie 1620 | 7,5 | mutat |
| 1 februarie 1637 | 7,1 | preluat |
| 19 aprilie 1650 | 6,5 | preluat |
| 9 august 1679 | 7,5 | lipsă |
| 19 august 1681 | 7,1 | preluat |
| 12 iunie 1701 | 7,1 | preluat |
| 11 octombrie 1711 | 6,5 | preluat |
| 11 iunie 1738 | 7,7 | din relatări |
| 5 aprilie 1740 | 7,3 | preluat |
| 18 ianuarie 1778 | 6,5 | preluat |
| 18 ianuarie 1787 | 6,5 | lipsă |
| 6 aprilie 1790 | 7,1 | din relatări |
| 26 octombrie 1802 | 7,9 | din relatări |
| 5 martie 1812 | 6,5 | preluat |
| 10 februarie 1821 | 6,6 | preluat |
| 17 noiembrie 1821 | 6,5 | din relatări |
| 26 noiembrie 1829 | 7,3 | din relatări |
| 21 aprilie 1835 | 6,5 | din relatări |
| 23 ianuarie 1838 | 7,5 | din relatări |
| anul 1848 | 6,5 | preluat |
| 28 octombrie 1854 | 6,5 | preluat |
| 16 octombrie 1862 | 6,5 | preluat |
| 13 noiembrie 1868 | 6,8 | preluat |
| 27 noiembrie 1868 | 6,5 | preluat |
| 25 decembrie 1880 | 6,8 | preluat |
| 19 august 1888 | 6,5 | preluat |
| 17 august 1893 | 7,1 | din relatări |
| 10 septembrie 1893 | 6,5 | din relatări |
| 4 martie 1894 | 6,5 | preluat |
| 31 august 1894 | 7,1 | din relatări |
| 11 martie 1896 | 6,6 | preluat |
| 6 februarie 1904 | 6,6 | slab |
| 6 octombrie 1908 | 7,1 | măsurat |
| 29 martie 1934 | 6,6 | măsurat |
| 22 octombrie 1940 | 6,5 | măsurat |
| 10 noiembrie 1940 | 7,7 | măsurat |
| 7 septembrie 1945 | 6,8 | măsurat |
| 9 decembrie 1945 | 6,5 | măsurat |
| 4 martie 1977 | 7,4 | măsurat |
| 30 august 1986 | 7,1 | măsurat |
| 30 mai 1990 | 6,9 | măsurat |
#Cum se citește registrul
Punctul roșu care luminează e un cutremur măsurat; cel mai stins, din secolul XX, are parametri slabi. Punctul auriu, cu o cunună de puncte mici, are intensități pe localități. Inelul gol e o valoare de catalog pe care n-o susține nimic altceva. Punctul tăiat a fost reclasificat de catalogul european, iar crucea palidă marchează un cutremur care lipsește din el. Cutremurele de magnitudine 6 sau mai mult au și o linie verticală până la punct.
Calitatea din catalogul românesc, de la A la D, nu ajută aici: înainte de 1906, toate intrările au calitatea D. Dintre cele 37 de cutremure de magnitudine 7, 33 au D. Toate cele mai vechi de 1900, în afară de două, stau în același punct, epicentrul implicit al catalogului (45,7° N, 26,6° E), la adâncimi rotunde de 100–150 km. Pe desen sunt așezate doar în timp, nu pe hartă.
La magnitudine 7, patru intrări au doar anul (984, 1091, 1327 și 1543): pe desen apar ca o bară peste tot anul, nu ca un punct într-o zi.
De ce contează doar ce face catalogul european când se desparte de cel românesc: pentru cutremurele vrâncene vechi, catalogul european EPICA a preluat valorile din catalogul românesc publicat în 1999, rădăcina comună a ambelor. Când le păstrează, nu le confirmă. Când le mută sau le scoate, spune ceva.
#Coboară pragul: se umple mai ales epoca aparatelor
La pragul de 6,5, registrul are 58 de intrări înainte de 1900 și 10 din 1900 încoace. La pragul de 4 are 91 și 807. Partea veche crește de 1,6 ori, cea nouă de 81 de ori. Înainte de 1500, orice prag de 6 sau mai jos dă aceleași 15 intrări.
În catalog apar puține cutremure vechi de magnitudine mică; seismografele pot înregistra și cutremure care nu sunt resimțite. Nici partea instrumentală nu e completă de la început: după catalogul european SHEEC, registrul cutremurelor vrâncene adânci de magnitudine 5,8 sau mai mult e complet abia după 1900.
Versiunea liberă a catalogului românesc se oprește la 31 octombrie 2022. Pentru anii de după, registrul folosește catalogul USGS: 22 de cutremure cu magnitudinea USGS de cel puțin 4, 20 de tip mb și două de tip mww; magnitudinile mb nu sunt identice cu Mw. Cutremurul din 18 noiembrie 2026 e desenat separat, în albastru.
#1802: cel mai bine documentat dintre cutremurele vechi
Bucureștenii și-au amintit mult timp de „cutremurul cel mare” din 26 octombrie 1802, care a avariat grav turnul Colței. Pentru el există cea mai bogată hartă a intensităților dintre toate cutremurele dinaintea seismografelor: 81 de localități, citite de Tatevossian și Mokrushina (1998) din relatările vremii, cu gradul 8–9 la Brașov și la București.
Este și cel mai mare cutremur din catalog, magnitudine 7,9. Dar magnitudinea lui e o estimare de catalog, nu o măsurătoare. În total, cele 9 cutremure mari cu intensități pe localități au 240 de puncte de observație.
#Evul mediu: cronici de la Kiev, Novgorod și Moscova
Catalogul are 13 cutremure de magnitudine 7 înainte de anul 1500. Două studii au căutat izvoarele lor scrise: Tatevossian și Albini (2010) și Pierre și Dominique Alexandre (2012, 2018). Tatevossian și Albini au găsit că izvoarele citate vin aproape exclusiv din cronicile rusești.
Șapte dintre ele (1091, 1107, 1126, 1196, 1230, 1327 și 1446) apar în tabelul cutremurelor acceptate de Alexandre în 2018, dar relatările lor vin doar din cronicile rusești (Kiev, Pereiaslav, Novgorod, Moscova). Cutremurul a fost simțit acolo; că a venit din Vrancea e ipoteza seismologilor, pentru că niciun izvor nu numește o localitate din regiune.
Unul singur, cel din 29 august 1471, are martori pe teritoriul României de azi: Brașovul, Sibiul, un sat din Moldova unde pământul s-a crăpat. Tabelul studiului are 15 de intrări.
Celelalte cinci (984, 1038, 1170, 1258 și 1473) nu apar în tabelul din 2018. Pentru trei dintre ele, Tatevossian și Albini nu au găsit niciun izvor, sau găsesc că e îndoielnic, iar 1473 e o copie a cutremurului din 1471.
Datele diferă și ele. Studiile izvoarelor pun cutremurul din 1107 pe 5 februarie, nu pe 12, cel din 1126 pe 1 august, nu pe 8, cel din 1196 pe 12 martie, nu pe 13 februarie. În notițe apar amândouă: data din catalog și data din studiu.
#Ce nu poate spune registrul
Registrul nu arată secole mai liniștite și secole mai agitate. Secolul al XIX-lea are 19 cutremure de 6,5 sau mai mult, mai mult decât oricare altul. Diferența ține mai ales de cât s-a scris și s-a păstrat, iar registrul nu permite compararea directă a secolelor.
Seismologii dau praguri diferite pentru momentul din care registrul e complet. Catalogul european SHEEC socotește complete cutremurele vrâncene de magnitudine 6,8 sau mai mult abia din 1750. Cercetătorii INFP (Radulian și colaboratorii, 2023) socotesc complete cutremurele de peste 7 cam din 1580–1600. Înainte de aceste date, numărul e cât s-a păstrat în scris.
Din aceleași motive, registrul nu spune când vine următorul. Pentru asta, Vrancea n-are ceas analizează pauzele dintre cutremure, pe aceleași date: tot 13 cutremure de magnitudine 7 din 1700 încoace.
#Anul tău
Scrie un an (al tău, al unui bunic) și registrul arată cutremurele mari din viața aceea și pe cel dinainte, cu ce se știe despre fiecare.
#Întrebări
Câte cutremure mari a avut Vrancea în ultima mie de ani?
Catalogul românesc ROMPLUS are 68 de cutremure de magnitudine 6,5 sau mai mult în zona cutremurelor adânci din Vrancea, din anul 984 până azi, dintre care 37 de magnitudine 7 sau mai mult. În toată România sunt 72 de intrări de 6,5 sau mai mult; nu toate sunt vrâncene.
Sunt sigure aceste numere?
Nu în aceeași măsură. Doar 13 dintre cele 37 de cutremure de magnitudine 7 au fost măsurate de aparate sau au intensități atribuite pe localități din relatări scrise. Celelalte sunt estimări de catalog; catalogul european scoate, mută sau nu acoperă 13 dintre ele.
A fost cutremurul din 18 noiembrie 2026 unul mare?
Nu în sensul acestui registru. A avut magnitudinea 5,3, sub pragul de 6,5. Ultimul cutremur vrâncean de 6,5 sau mai mult a fost pe 30 mai 1990; de atunci, cel mai mare a fost de 6,0, pe 27 octombrie 2004.
Care a fost cel mai mare cutremur din Vrancea?
În catalog, cel din 26 octombrie 1802, cu magnitudinea estimată 7,9. Cel mai mare măsurat de aparate a fost cel din 10 noiembrie 1940, magnitudine 7,7.
Înseamnă asta că urmează un cutremur mare?
Pagina aceasta nu răspunde la întrebarea asta și nici nu o sugerează. Pauzele dintre cutremure sunt analizate pe pagina Vrancea n-are ceas.
Pe același subiect
#Metodă
Cutremurele vin din catalogul ROMPLUS al INFP, versiunea 2 publicată pe Mendeley Data (2022, licență CC BY 4.0), comparată rând cu rând cu fișierul curent al INFP (până în februarie 2026): cele 68 de intrări vrâncene de 6,5 sau mai mult sunt identice. Zona: 45,2–46,1° N, 25,9–27,0° E, adâncime de cel puțin 50 km, aceeași ca pe pagina Vrancea n-are ceas. Rămân în afară trei cutremure de suprafață (1550, aprilie 1571, august 1590) și cel din 25 mai 1912 (Mw 6,7, 90 km), care cade la est de zonă, la 27,2° E.
Fiecare cutremur din anii 1000–1899 a fost căutat în catalogul european EPICA v1.1 (INGV, 2021, CC BY 4.0) după zi, lună și an. Două intrări apar acolo cu altă zi și au fost potrivite manual: 19 iulie 1545 (EPICA: 9 iulie) și 30 aprilie 1590 (EPICA: 28 aprilie). Pentru fiecare potrivire, pagina evenimentului din arhiva europeană AHEAD a dat studiile cu intensități pe localități, inclusiv pe cele pe care EPICA nu le folosește (de exemplu Alexandre și Alexandre, 2018, pentru 1471).
Regula pentru „intensități pe localități”: un studiu cu cel puțin două localități numite. O singură mențiune, de la Kiev sau Novgorod, nu ajunge. Din 1900, „măsurat” înseamnă calitatea A, B sau C în catalogul românesc, sau orice intrare din 1980 încoace: intrările din 984–1979 vin din compilația lui Constantinescu și Mârza (1980), cele de după, din determinările INFP; intrările din 1900–1979 cu calitatea D formează clasa „parametri slabi”. Desenul merge până la magnitudinea 4; numărătoarea din titlu rămâne la magnitudinea 7.
Cutremurul din 18 noiembrie 2026 e luat din USGS (us7000tyw8). Nicio magnitudine de dinainte de 1900 nu are oră sau loc pe desen; incertitudinea dată de EPICA (±0,3 pentru cele păstrate, până la ±0,5 pentru cele clasate altfel) apare în notițe. Pentru 20 din cele 37 de cutremure de magnitudine 7, pagina numește un martor scris sau o măsurătoare; pentru restul, notița spune că nu s-a găsit niciunul.
#Surse
- ROMPLUS v2, catalogul cutremurelor din România, 984–2022 (INFP, Mendeley Data, doi:10.17632/tdfb4fgghy.2, CC BY 4.0)
- ROMPLUS, fișierul curent al INFP
- Rovida A., Antonucci A. (2021), EPICA – European PreInstrumental earthquake CAtalogue v1.1 (INGV, CC BY 4.0)
- AHEAD, arhiva europeană a datelor despre cutremurele istorice (INGV)
- Tatevossian R., Albini P. (2010), Information background of 11th–15th century earthquakes located by the current catalogues in Vrancea, Natural Hazards 53:575–604
- Alexandre P., Alexandre-Lamotte D. (2012), Les séismes en Europe orientale au Moyen Âge, Ciel et Terre 128:162–175
- Alexandre P., Alexandre-Lamotte D. (2018), Les séismes en Europe orientale au Moyen Âge (suite), Ciel et Terre 134:2–20 (tabelul 3)
- Stucchi M. et al. (2013), The SHARE European Earthquake Catalogue (SHEEC) 1000–1899, Journal of Seismology 17:523–544 (tabelul 5)
- Radulian M., Popa M., Dinescu R. (2023), What we know and what we don't know about the earthquakes in the Vrancea region, Annals of the Academy of Romanian Scientists 8(1)
- USGS, cutremurul din 18 noiembrie 2026 (us7000tyw8)
- ISC-GEM, catalogul global al cutremurelor instrumentale (prin USGS)
Catalogul SHEEC e citat doar pentru pragul de completitudine; licența lui nu permite folosirea valorilor ca date.