Ce se știe

I · Arhitectura colecției

Cartea care știa tot

Între 1895 și 1912, Iuliu A. Zanne a tipărit la București zece volume sub un titlu care promitea tot: Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia. Proverbe, zicători, povățuiri, cuvinte adevărate, asemănări, idiotisme și cimilituri. Douăzeci și două de capitole tematice, un supliment pentru ce-a sosit prea târziu și un glosar româno-francez (vol. 8, singurul fără numerotație).

Structura numerotației, așa cum reiese din text: seria principală (cap. I–XXII) urcă cel puțin până la nr. 18.928; volumele 9–10 adaugă capitolele XX–XXII și un Supliment la capitolele I–XVIII cu numerotație proprie (până la nr. 11.145). Totalul exact tipărit cere confruntarea cu tabla de materii; extracția automată a găsit 19.653 de rânduri-candidat.

„În programul primitiv, acest capitol era reservat pentru cimilituri. Deoarece însă D-l Artur Gorovei a publicat de atunci o monografie completă a cimiliturilor, am găsit de prisos ca să le mai trec în această lucrare.” — Zanne, vol. 9, nota suplimentului

Această notă e puntea dintre colecții: ghicitorile lipsesc de aici pentru că Gorovei le adunase deja. Cele două corpusuri — interdicțiile lui Gorovei (1915) și zicătorile lui Zanne — sunt complementare prin decizia autorilor înșiși.

II · Mecanismul

Anatomia unei intrări

Fiecare intrare are un număr, un cap (proverbul), variante, o exegeză și surse. Urmăriți un singur proverb prin colecție:

Fiecare intrare poartă și o siglă de proveniență, cu legenda tipărită în fiecare volum: A = proverbe sătești; * (în unele volume %, =:) = cunoscute personal de autor sau culese de dânsul; [] = întrebuințate numai de literați; e = dubioase sau traduse din străine. Am numărat siglele scrise pe rânduri proprii: 6.057 cu A sătesc, 5.037 cu steluța autorului (multe intrări poartă ambele semne), 299 cu e dubios. Un semn compus cu X (1.653 de linii XA) nu e decriptat în nicio legendă — îl raportăm ca atare, nu îl ghicim.

Sistemul își comentează singur intrările: 3.552 de explicații introduse prin „Adică” și 12.664 de trimiteri („acelaș înțeles ca la No. …”, „a se adăoga la No. …”). E o colecție care se citește pe sine.

III · Animalele

Bestiarul: lupul conduce, calul îl urmează

Apariții în capetele de intrări (forme flexionare exacte; câinele numărat separat, din cauza omonimiei câne/cine).

Câinele — în formele cu â (câine, câne) — apare de 204 ori; l-am ținut în afara clasamentului automat pentru că după plierea diacriticelor se confundă cu pronumele cine. Broasca și cioara lipsesc practic din capete (una, respectiv zero apariții în tot textul) — bestiarul moral e al lupului, nu al bălții.

IV · Corpul

Gura înaintea ochilor

Apariții în capetele de intrări, forme exacte.

Organul cel mai numărat e gura — lumea zicătorilor vorbește, nu privește. Deasupra tuturor stă însă omul: 629 de apariții (om, omul, oameni). Iar substantivul cel mai des din capete, după om, e apa: 284 — setea și fântâna înaintea pâinii.

V · Credința

Dumnezeu și dracul, aproape la egalitate

Numele lui Dumnezeu — în toate formele pe care i le dă veacul (inclusiv despărțirile OCR-ului: Dumne-zeu, Dumnedeu) — adună 1.124 de apariții; cu Domnul (143), Domnului (71), Hristos (77), Maica (47), sfinți (427) și îngeri (29), cerul strânge 1.918. Dracul singur are 1.376; cu diavol, necurat și satana, iadul ajunge la 1.461. Raportul e de 4 la 3 — teologia țăranului îl ține pe drac aproape, ca personaj de serviciu al moralei, nu ca absență.

Banii se numără și ei: 875 de bani, 113 parale, 100 pungi, 61 de galbeni, 52 de datorii. (Leul e exclus din clasament: în epocă e și animal, și monedă, iar formele se confundă.)

VI · Companionul

Lumea care afirmă și lumea care interzice

Doar 898 de capete (sub 5%) încep cu o negație — nu, nici, nimeni, să nu. La Gorovei, 1.149 dintre cele 4.540 de credințe recuperate sunt interdicții explicite (25,3%). Diferența ține de genul textului: interdicția păzește, zicătoarea adeverește.

Și balanța privirilor diferă: la Zanne, femeia apare de 477 de ori în capete, bărbatul de 370. La Gorovei raportul este 6,3 la 1. Unitățile diferă — capete aici, credințe întregi acolo — iar comparația arată direcția, nu o echivalență statistică. Deschide companionul Ce nu se face →

VII · Circulația

Bihorul întâi, Epirul la capătul rețelei

Atribuiri „J. / comit.” recuperate din regiunile de intrări (limite inferioare; despărțirile pierdute la capăt de linie scad cifrele).

Pe primul loc e un comitat transilvănean — Bihorul, cu 685 —, urmat de două județe mici cu corespondenți harnici, Covurlui și Tutova. Rețeaua trece Carpații fără pașaport: 2.438 de mențiuni „Ungaria” (adică comitatele), Banat 597, Transilvania 334, Macedonia 495, Epir 475, Albania 210, Basarabia 117, Bucovina 95, Istria 6. Sudul rețelei e aromânesc: învățători ca Iac Ghicu din Perivoli sau Coyan din Ianina trimit colecții întregi „adunate în Albania și Epir”.

Baza tipărită a colecției e Anton Pann (587 de trimiteri), urmat de Ispirescu (41), Marian (25), Creangă (13) și Gaster (12). Restul — miile de învățători cu comună și județ — e teren.

VIII · Citește corpusul

Caută în toate intrările recuperate

Căutarea cuprinde 20.920 de rânduri-candidat recuperate din volumele numerotate. Dintre ele, 18.221 au trecut filtrul automat de integritate; celelalte sunt păstrate și marcate drept incerte, fiindcă pot conține rupturi sau semne OCR suspecte.

Ortografia și erorile rămase aparțin transcrierii OCR furnizate de Internet Archive. Citarea academică cere confruntarea cu pagina scanată.

IX · Proveniență și limite

Cum s-a numărat