● Lacuri · suprafață · date oficiale
Care este cel mai mare lac din România? Depinde ce fel de lac cauți
Cel mai mare lac natural din România este Razim, cu ≈415 km² de luciu. Snagov — numele pe care ți-l servește Google cel mai des — are 5,75 km² și e abia al 26-lea între apele naturale. Diferența nu e o eroare: e o definiție. Alege mai jos ce fel de lac cauți și vezi cum se schimbă câștigătorul.
Clasamentul se schimbă cu definiția
● Toate lacurile · câștigător
Razim
41.500 ha ≈415 km²
Câștigă Razim la orice definiție care include lagunele. Până și cea mai mare acumulare, Porțile de Fier I (260 km²), e de 1,6 ori mai mică.
80 de lacuri verificate: 53 naturale, 27 de acumulare.
● Naturale · câștigător
Razim
41.500 ha ≈415 km²
Al doilea, Sinoe (171,5 km²), e de 2,4 ori mai mic. Snagov, „rivalul” din Google, e abia al 26-lea.
Criteriul e originea (naturală), nu forma (lagună, liman, baltă). Sinoe: naturală, dar apă tranzițională la ANAR.
● De acumulare · câștigător
Porțile de Fier I
26.000 ha ≈260 km²
Total România–Serbia; pe malul românesc, ~90 km². Pe râuri interioare, cel mai mare e Bicaz (Izvorul Muntelui) (3.100 ha).
INS îi atribuie și 70.000 ha — valoare nereconciliată public (vezi Metoda).
● Montane · câștigător
Sfânta Ana
22 ha ≈0,22 km²
Craterul Ciomadu. Cel mai mare lac glaciar e Bucura (10,5 ha).
Lacuri naturale din zona Carpaților; Gura Apelor (420 ha) e acumulare, nu intră.
● Sărate · câștigător
Techirghiol
1.161 ha ≈11,6 km²
Liman cu apă sărată. Al doilea, Balta Albă, are 1.012 ha; Sinoe (salmastră) nu intră aici — ANAR o clasifică apă tranzițională, nu lac.
Doar lacurile cu salinitate documentată; Amara (Buzău) nu intră aici din lipsă de sursă pentru salinitate.
La aceeași scară
Aria fiecărui pătrat este proporțională cu suprafața lacului; toate sunt desenate la aceeași scară în cadrul categoriei — scară liniară, fără logaritmi. Petrol = lacuri naturale, ocru = acumulări. Comparația între categorii se face în comparator, mai jos.
Top 10
- 1Razimlagună de apă dulce · Tulcea41.500 ha415 km²
- 2Porțile de Fier Iacumulare pe Dunăre · Mehedinți26.000 ha260 km²
- 3Sinoelagună salmastră · Constanța17.150 ha171,5 km²
- 4Golovițalagună · Tulcea11.870 ha118,7 km²
- 5Ostrovu Mare (Porțile de Fier II)acumulare pe Dunăre · Mehedinți7.920 ha79,2 km²
- 6Stânca-Costeștiacumulare · Botoșani5.900 ha59 km²
- 7Zmeicalagună · Tulcea5.460 ha54,6 km²
- 8Bicaz (Izvorul Muntelui)acumulare · Neamț3.100 ha31 km²
- 9Oltinaliman fluvial · Constanța2.509 ha25,1 km²
- 10Babadag (cu Sărătura și Cotului)liman · Tulcea2.370 ha23,7 km²
- 1Razimlagună de apă dulce · Tulcea41.500 ha415 km²
- 2Sinoelagună salmastră · Constanța17.150 ha171,5 km²
- 3Golovițalagună · Tulcea11.870 ha118,7 km²
- 4Zmeicalagună · Tulcea5.460 ha54,6 km²
- 5Oltinaliman fluvial · Constanța2.509 ha25,1 km²
- 6Babadag (cu Sărătura și Cotului)liman · Tulcea2.370 ha23,7 km²
- 7Tașaulliman fluvio-marin · Constanța2.335 ha23,4 km²
- 8Dranovlac deltaic · Tulcea2.170 ha21,7 km²
- 9Siutghiollagună · Constanța1.900 ha19 km²
- 10Bistrețlac de luncă · Dolj1.867 ha18,7 km²
- 1Porțile de Fier Iacumulare pe Dunăre · Mehedinți26.000 ha260 km²
- 2Ostrovu Mare (Porțile de Fier II)acumulare pe Dunăre · Mehedinți7.920 ha79,2 km²
- 3Stânca-Costeștiacumulare · Botoșani5.900 ha59 km²
- 4Bicaz (Izvorul Muntelui)acumulare · Neamț3.100 ha31 km²
- 5Strejeștiacumulare · Olt2.204 ha22 km²
- 6Ipoteștiacumulare · Olt1.692 ha16,9 km²
- 7Frunzaruacumulare · Olt1.280 ha12,8 km²
- 8Izbiceniacumulare · Olt1.095 ha10,9 km²
- 9Drăgăneștiacumulare · Olt1.080 ha10,8 km²
- 10Mihăileștiacumulare · Ilfov1.013 ha10,1 km²
- 1Sfânta Anacrater vulcanic · Harghita22 ha0,22 km²
- 2Lacul Roșubaraj natural · Harghita12,6 ha0,13 km²
- 3Bucuraglaciar · Hunedoara10,5 ha0,1 km²
- 4Zănoagaglaciar · Hunedoara9 ha0,09 km²
- 5Bâleaglaciar · Sibiu4,7 ha0,05 km²
- 6Gâlcescuglaciar · Gorj3 ha0,03 km²
- 1Techirghiolliman fluvio-marin · Constanța1.161 ha11,6 km²
- 2Balta Albăliman · Buzău–Brăila1.012 ha10,1 km²
- 3Movila Miresiicrov · Brăila180 ha1,8 km²
- 4Amara (Ialomița)liman · Ialomița132 ha1,32 km²
- 5Căineniliman fluvial · Brăila74 ha0,74 km²
- 6Lacu Săratcrov · Brăila39 ha0,39 km²
- 7Ursulac sărat pe masiv de sare · Mureș4,6 ha0,05 km²
Pune două lacuri unul lângă altul
Alege orice pereche — aceeași scară, mereu. Când diferența trece de ≈100×, lacul mic primește și o casetă mărită, ca să rămână vizibil.
Razim este de 72,2 ori mai mare decât Snagov.
De ce mai apare Snagov ca răspuns?
Snagov apare încă în unele pagini și ghiduri drept „cel mai mare lac natural din România”. În inventarul folosit aici, care include toate apele naturale indiferent dacă sunt lagune, limanuri sau bălți, Snagov are 575 ha și e al 26-lea: peste el sunt, între altele, Jirlău (890 ha), tot liman fluvial, și Gălățui (610 ha), uitat până și de tabelele naționale. Snagov este însă cel mai mare lac natural din Ilfov (575 ha, față de 224 la Căldărușani).
Natural / artificial
Bicaz (3.100 ha) e marea acumulare din manuale — dar e artificială, deci concurează în altă categorie. Fără precizarea originii, se amestecă două clasamente diferite.
Lagună / lac interior
Dacă numeri lagunele drept lacuri, câștigă Razim. ANAR le tratează însă caz cu caz (Sinoe e apă tranzițională) — de aceea pagina delimitează: „Naturale” înseamnă origine naturală. Dacă le excluzi fără să spui, tot nu câștigă Snagovul: Oltina (2.509 ha) și Bugeac (1.774 ha) sunt limanuri, nu lagune.
Toate / montane
Lacul Roșu (12,6 ha) și Bucura (10,5 ha) sunt uriașe doar între ochiurile de munte. La scară națională, Razim e de ≈3.300 de ori mai mare decât Lacul Roșu.
Lacul / complexul
„Razim–Sinoe” e un complex de ≈863 km² de luciu. Razim singur are ≈415 km². Confuzia dintre lacul Razim și complexul Razim–Sinoe produce unele dintre valorile mult mai mari întâlnite în surse.
Cât e de mare Razim, de fapt?
Primele trei valori de mai jos sunt de referință și citabile — diferă prin an și metodă, dar măsoară același lac. Celelalte arată ce măsoară de fapt textele care dau altceva. Pagina clasează după 41.500 ha (INS):
- 41.500 ha — Anuarul statistic (INS), valoarea de clasament.
- 41.400 ha — Năstase ș.a., 2022, după Gâștescu.
- 415 km² — două studii peer-review (2018, 2020).
- 425 km² — valoare mai veche, încă întâlnită în ghiduri și prezentări.
- 53.370 ha — Razim + Golovița numărate împreună (texte vechi).
- ≈863 km² luciu / ≈1.145 km² total — întregul complex Razim–Sinoe.
O precizare despre precizie: o valoare ca „391,87 km²” a circulat ca provenind de la Apele Române, dar nu apare în documentele ANAR 2022–2027 pe care le-am verificat. Pagina nu o folosește.
Atenție: sunt două lacuri Roșu
Roșu din Delta Dunării (1.445 ha, Tulcea) și Lacul Roșu din Harghita (12,6 ha, baraj natural în Hășmaș). Când o pagină spune că „Lacul Roșu e cel mai mare lac natural”, vorbește de cel mic — și greșește de ≈3.300 de ori. La munte, ierarhia e la fel de strictă: Sfânta Ana (22 ha, crater) e de două ori mai mare decât Bucura (10,5 ha), cel mai mare lac glaciar.
Pe râuri interioare, povestea acumulărilor seamănă: Bicaz (3.100 ha) e cel mai mare, urmat de salba Oltului — Strejești, Ipotești, Frunzaru.
Tabelul complet: 80 de lacuri
Fiecare rând are sursa lui. Calitate: A oficial + coroborare · B o sursă oficială · C slab/conflictual, declarat.
| # | Lacul | ha | km² | Tip | Județ | Sursa | Q |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Razim Cel mai mare lac natural. Textele vechi îl numără împreună cu Golovița: 53.370 ha. ANAR: lac (ROLW14-1_B7) Alte valori: 41.400 ha (Năstase ș.a. 2022); 42.500 ha (valoare mai veche) | 41.500 | 415 | lagună de apă dulce | Tulcea | INS | A |
| 2 | Porțile de Fier I Total România–Serbia; ~90 km² pe malul românesc. INS îi dă și 70.000 ha (nereconciliat): posibil toată suprafața proiectului, nu oglinda lacului. Alte valori: 70.000 ha (INS, valoare nereconciliată); 25.300 ha (date sârbe) | 26.000 | 260 | acumulare pe Dunăre | Mehedinți | MM-UNECE | A |
| 3 | Sinoe ANAR o clasifică drept apă tranzițională, nu corp de apă tip lac. ANAR: tranzițional Alte valori: 13.560 ha (Wikipedia, fără metodă) | 17.150 | 171,5 | lagună salmastră | Constanța | INS | A |
| 4 | Golovița Corp de apă lacustru ANAR. ANAR: lac (ROLW14-1_B9) | 11.870 | 118,7 | lagună | Tulcea | PAPERS | A |
| 5 | Ostrovu Mare (Porțile de Fier II) Alte valori: 7.800 ha (MM-UNECE, după umplere) | 7.920 | 79,2 | acumulare pe Dunăre | Mehedinți | INS | A |
| 6 | Stânca-Costești Lac de frontieră România–Moldova; valoare totală. | 5.900 | 59 | acumulare | Botoșani | INS | B |
| 7 | Zmeica Corp de apă lacustru ANAR. ANAR: lac (ROLW14-1_B8) | 5.460 | 54,6 | lagună | Tulcea | PAPERS | A |
| 8 | Bicaz (Izvorul Muntelui) Cel mai mare lac de acumulare de pe un râu interior. Alte valori: 3.260 ha (Wikipedia) | 3.100 | 31 | acumulare | Neamț | INS | B |
| 9 | Oltina ANAR: lac (ROLN02) Alte valori: 2.510 ha (PMRI-DL) | 2.509 | 25,1 | liman fluvial | Constanța | INS | A |
| 10 | Babadag (cu Sărătura și Cotului) Sistem: Babadag + limanurile Sărătura și Cotului; cele 2.370 ha sunt ale sistemului, nu ale ochiului central. ANAR: lac (ROLN02) Alte valori: 1.800 ha (AGB, după amenajări) | 2.370 | 23,7 | liman | Tulcea | AGB | A |
| 11 | Tașaul Alte valori: 2.300 ha (PMRI-DL) | 2.335 | 23,4 | liman fluvio-marin | Constanța | INS | A |
| 12 | Strejești | 2.204 | 22 | acumulare | Olt | INS | B |
| 13 | Dranov Cel mai mare lac din Delta Dunării. | 2.170 | 21,7 | lac deltaic | Tulcea | INS | B |
| 14 | Siutghiol Lac natural puternic modificat. ANAR: puternic modificat (ROLNPM01) | 1.900 | 19 | lagună | Constanța | INS | A |
| 15 | Bistreț Complex piscicol; sit Ramsar din 2012. | 1.867 | 18,7 | lac de luncă | Dolj | INS | B |
| 16 | Bugeac Folosință piscicolă; corp ANAR natural. ANAR: lac (ROLN02) | 1.774 | 17,7 | liman fluvial | Constanța | PMRI-DL | B |
| 17 | Ipotești | 1.692 | 16,9 | acumulare | Olt | INS | B |
| 18 | Roșu (Delta) Alt lac decât Lacul Roșu din Harghita. | 1.445 | 14,4 | lac deltaic | Tulcea | INS | B |
| 19 | Gorgova | 1.377,5 | 13,8 | lac deltaic | Tulcea | INS | B |
| 20 | Lumina | 1.367,5 | 13,7 | lac deltaic | Tulcea | INS | B |
| 21 | Frunzaru | 1.280 | 12,8 | acumulare | Olt | INS | B |
| 22 | Techirghiol Cel mai mare lac sărat. Alte valori: 1.200 ha (PMRI-DL); 1.256,7 ha (inventar patrimoniu) | 1.161 | 11,6 | liman fluvio-marin | Constanța | INS | A |
| 23 | Izbiceni | 1.095 | 10,9 | acumulare | Olt | INS | B |
| 24 | Suhaia Braț părăsit al Dunării; sit Ramsar. Alte valori: 972 ha (Ramsar 2012) | 1.094 | 10,9 | lac de luncă | Teleorman | INS | A |
| 25 | Drăgănești | 1.080 | 10,8 | acumulare | Olt | INS | B |
| 26 | Merhei | 1.057,5 | 10,6 | lac deltaic | Tulcea | INS | B |
| 27 | Mihăilești | 1.013 | 10,1 | acumulare | Ilfov | INS | B |
| 28 | Balta Albă Lac sărat, stațiune balneară. | 1.012 | 10,1 | liman | Buzău–Brăila | INS | B |
| 29 | Furtuna | 977,5 | 9,78 | lac deltaic | Tulcea | INS | B |
| 30 | Vidra Alte valori: 1.240 ha (Wikipedia) | 950 | 9,5 | acumulare | Vâlcea | INS | B |
| 31 | Jirlău Amenajat pentru piscicultură; mai mare ca Snagovul. Alte valori: 1.086 ha (CJ-BR) | 890 | 8,9 | liman fluvial | Brăila | INS | A |
| 32 | Fântânele Alte valori: 980 ha (Wikipedia) | 884 | 8,84 | acumulare | Cluj | INS | B |
| 33 | Vidraru Alte valori: 893 ha (Wikipedia) | 870 | 8,7 | acumulare | Argeș | INS | B |
| 34 | Matița | 652,5 | 6,53 | lac deltaic | Tulcea | INS | B |
| 35 | Dunăreni ANAR: lac (ROLN01) | 620 | 6,2 | liman fluvial | Constanța | PMRI-DL | B |
| 36 | Gălățui Nivel regularizat; anuarul județean îl trece și la acumulări. | 610 | 6,1 | liman fluvial | Călărași | INS-CL | C |
| 37 | Mața Rădeanu Baltă naturală de luncă dunăreană, cu luciu variabil. | 605 | 6,05 | baltă de luncă | Galați | CJ-GL | C |
| 38 | Amara (Buzău) Alt lac decât Amara din Ialomița; salinitate nedocumentată. | 600 | 6 | liman | Buzău | INS | B |
| 39 | Snagov Periurban, dar nelegat de canalul Dunăre–București (neterminat): traseul trece pe la vest, prin Tunari–Pantelimon. | 575 | 5,75 | liman fluvial | Ilfov | INS | A |
| 40 | Iezerul Călărași Oglindă permanentă; sit Ramsar din 2012. | 550 | 5,5 | lac de luncă | Călărași | RAMSAR | B |
| 41 | Corbu ANAR: lac (ROLN02) | 500 | 5 | liman fluvio-marin | Constanța | PMRI-DL | B |
| 42 | Dracșani | 500 | 5 | acumulare piscicolă | Botoșani | INS | B |
| 43 | Solești | 452 | 4,52 | acumulare | Vaslui | INS | B |
| 44 | Oașa | 447 | 4,47 | acumulare | Alba | INS | B |
| 45 | Gura Apelor Acumularea din Retezat; mult peste ochiurile glaciare vecine. | 420 | 4,2 | acumulare | Hunedoara | INS | B |
| 46 | Blașova | 400 | 4 | lac de meandru | Brăila | CJ-BR | B |
| 47 | Călinești | 380 | 3,8 | acumulare | Satu Mare | INS | B |
| 48 | Siriu Alte valori: 420 ha (Wikipedia) | 360 | 3,6 | acumulare | Buzău | INS | B |
| 49 | Lutul Alb | 357 | 3,57 | crov | Brăila | CJ-BR | B |
| 50 | Ianca Alte valori: 332 ha (CJ-BR) | 322 | 3,22 | crov | Brăila | INS | B |
| 51 | Plopu | 300 | 3 | crov | Brăila | CJ-BR | B |
| 52 | Iovanu | 290 | 2,9 | acumulare | Gorj | INS | B |
| 53 | Colibița | 270 | 2,7 | acumulare | Bistrița-Năsăud | INS | B |
| 54 | Mangalia PMRI îi dă 2.500 ha; conflict nerezolvat cu INS (261) — pagina păstrează coloana vertebrală. Alte valori: 2.500 ha (PMRI, în conflict cu INS) | 261 | 2,61 | liman fluvio-marin | Constanța | INS | B |
| 55 | Lacul Morii | 256 | 2,56 | acumulare | București | INS | B |
| 56 | Văcărești | 234 | 2,34 | acumulare | Dâmbovița | INS | B |
| 57 | Brădișor | 230 | 2,3 | acumulare | Vâlcea | INS | B |
| 58 | Pușcași | 230 | 2,3 | acumulare | Vaslui | INS | B |
| 59 | Căldărușani | 224 | 2,24 | liman fluvial | Ilfov | INS | B |
| 60 | Lacul Rotund | 219 | 2,19 | lac de luncă | Tulcea | INS | B |
| 61 | Tarnița | 215 | 2,15 | acumulare | Cluj | INS | B |
| 62 | Pecineagu | 182 | 1,82 | acumulare | Dâmbovița | INS | B |
| 63 | Movila Miresii Lac sărat (hipersalin, Oltenia 2015). | 180 | 1,8 | crov | Brăila | INS | B |
| 64 | Tatlageac PMRI îi dă 1.500 ha; conflict nerezolvat cu INS (178) — pagina păstrează coloana vertebrală. Alte valori: 1.500 ha (PMRI, în conflict cu INS) | 178 | 1,78 | liman fluvio-marin | Constanța | INS | B |
| 65 | Hazarlâc ANAR: artificial (ROLA02) | 168 | 1,68 | liman | Constanța | INS | B |
| 66 | Amara (Ialomița) Lac sărat, stațiune balneară; alt lac decât Amara din Buzău. | 132 | 1,32 | liman | Ialomița | INS | A |
| 67 | Tăbăcărie ANAR: puternic modificat (ROLNPM02) | 98 | 0,98 | lagună | Constanța | PMRI-DL | B |
| 68 | Căineni «Căineni Băi», apă sărată. | 74 | 0,74 | liman fluvial | Brăila | CJ-BR | B |
| 69 | Lacu Sărat Oglinda de referință; totalul urcă la ~175 ha în ani ploioși. Alte valori: 175 ha (luciu total, variabil) | 39 | 0,39 | crov | Brăila | INS | A |
| 70 | Sfânta Ana Cel mai mare lac montan natural. Alte valori: 19,3 ha (SIB, măsurători 2005) | 22 | 0,22 | crater vulcanic | Harghita | INS | A |
| 71 | Zăton | 20 | 0,2 | carstic | Mehedinți | INS | B |
| 72 | Lacul Roșu Baraj natural; alt lac decât Roșu din Deltă. | 12,6 | 0,13 | baraj natural | Harghita | INS | A |
| 73 | Bucura Cel mai mare lac glaciar (Parcul Național Retezat). Alte valori: 8,9 ha (măsurători 2006–2007) | 10,5 | 0,1 | glaciar | Hunedoara | INS | A |
| 74 | Zănoaga Alte valori: 6 ha (SIB, Parcul Retezat) | 9 | 0,09 | glaciar | Hunedoara | INS | B |
| 75 | Bălătău | 6 | 0,06 | baraj natural | Bacău | INS | B |
| 76 | Iezerul Ighiu | 5,3 | 0,05 | carstic | Alba | INS | B |
| 77 | Bâlea Alte valori: 5,0 ha (SIB, măsurători 2006–2007) | 4,7 | 0,05 | glaciar | Sibiu | INS | A |
| 78 | Vintileasca | 4,7 | 0,05 | carstic | Vrancea | INS | B |
| 79 | Ursu Lac helioterm la Sovata. Alte valori: 4,0 ha (SIB, Visit Mureș) | 4,6 | 0,05 | lac sărat pe masiv de sare | Mureș | SIB | C |
| 80 | Gâlcescu Alte valori: 3,1 ha (compilații) | 3 | 0,03 | glaciar | Gorj | INS | B |
Ce nu intră în clasament — și de ce
- Brateș (Galați) — 2.111 ha în INS, 2.069 în CJ Galați 2016, dar lacul s-a micșorat dramatic în ultimii ani (secetă și activitate antropică); o interpelare parlamentară din 2024 avertizează că ar putea seca complet. Valori istorice, neclasat.
- Iezerul Mostiștei (Călărași) — 1.860 ha în INS, azi un lanț de 142 de iazuri (Gâștescu, 2010), nu un lac.
- Potelu, Greaca — giganți ai luncii Dunării (zeci de km²), desecați în secolul XX.
- Balta Ialomiței, Balta Brăilei — foste lunci inundabile, îndiguite; nu mai sunt lacuri unice.
- „Iezer” (2.840 ha) și „Frăsinet” (1.460 ha) — apar doar în anuarul județean Călărași, fără confirmare națională și incoerente cu volumele; neclasate până la o sursă tehnică.
- Nuntași, Istria, Tuzla — ochiuri din sistemul Sinoe, fără suprafață publicată separat.
- Strachina, Fundata, Mârleanu, Iortmac și alte iezere — lacuri reale, dar fără suprafață publicată într-o sursă citabilă; sunt numite aici, nu clasate.
- Ocnele (Sibiu, Maramureș, Prahova) — saline antropice, gropi de sare inundate, nu lacuri.
- Cefa, Inand — heleştee artificiale, nu lacuri naturale (Gâștescu, 2010).
- Sinoe, la categoria sărate — e salmastră, dar Apele Române o clasează drept apă tranzițională.
Metodă
Coloana vertebrală e tabelul „Principalele lacuri” din Anuarul statistic (INS), identic în edițiile cu date 2007, 2013 și 2021 — valori de referință, nu serii anuale. Peste el vin Planul de management al riscului la inundații (ABA Dobrogea-Litoral), planul bazinal 2022–2027, trei studii peer-review pentru complexul Razim–Sinoe și documente județene (Brăila, Călărași, Galați, Tulcea/Babadag). Patru lucruri sunt ținute separat: forma (lagună, liman, baltă, crater — coloana „Tip”), originea (naturală sau antropică — criteriul categoriilor), codul ANAR de corp de apă (acolo unde ANAR publică unul: apare în notă) și salinitatea (doar unde e documentată).
Două reguli contează. Unu: lacurile de frontieră se raportează cu suprafața totală — Porțile de Fier I (260 km²) include malul sârbesc, iar Stânca-Costești (5.900 ha) malul moldovenesc; partea românească e notată unde e cunoscută. Doi: valorile sunt oglinzi la nivel normal — nivelul real crește și scade cu anul, mai ales la lacurile mici.
Disputa principală: INS îi atribuie Porților de Fier I și 70.000 ha, pe lângă 26.000. Pagina folosește 26.000 ha (Ministerul Mediului, 2009, după umplere), în linie cu datele sârbești (253 km²) și cu regula suprafeței totale pentru lacurile de frontieră. Cei 70.000 nu sunt explicați public de INS și rămân nereconciliați — posibil toată suprafața proiectului, nu oglinda lacului — și apar în tabel doar ca valoare alternativă.
Surse
Codurile din tabel (INS, PMRI-DL…) trimit la intrările de mai jos. Toate au fost accesate la 26 septembrie 2026. Grupul „circulă” înseamnă doar dovada că o valoare circulă, niciodată o sursă de valoare.
- INS Institutul Național de Statistică: Anuarul statistic al României, cap. Geografie, tabelele 1.5–1.6 (2007–2021) — Suprafețele de clasament (64 de rânduri naturale + artificiale) + 70.000 PF I (valoare alternativă nereconciliată).
- INS-CL INS, Direcția Județeană de Statistică Călărași: Anuarul statistic al județului Călărași, ed. 2021 (2021) — Gălățui 610 ha.
- CJ-GL Consiliul Județean Galați: Programul județean de dezvoltare Galați, cap. Mediul, tabelul 3 (2016) — Mața Rădeanu 605 ha; Brateș 2.069 (stare istorică).
- CJ-BR Consiliul Județean Brăila: INTRODUCERE (documentație județeană de mediu), cap. Ape (c. 2008) — Blașova 400, Lutul Alb 357, Plopu 300, Căineni 74 (clasament); Jirlău 1.086, Ianca 332 (valori alternative).
- PMRI-DL MMAP / ANAR: Planul de management al riscului la inundații, ABA Dobrogea-Litoral, ciclul II (2022–2027) — Bugeac 1.774, Dunăreni 620, Corbu 500, Tăbăcărie 98 (clasament); Olțina 2.510, Tașaul 2.300, Techirghiol 1.200, Mangalia 2.500, Tatlageac 1.500 (valori alternative).
- MM-UNECE Ministerul Mediului (România): The Lakes Iron Gates I and II (prezentare, UNECE Sarajevo) (2009) — Porțile de Fier I 26.000 și II 7.800 ha, ambele după umplere.
- PAPERS Literatură peer-review (după Gâștescu 1998): Open Geosciences 2018 (De Gruyter) + USAMV Animal Science 2020 (2018–2020) — Golovița 11.870, Zmeica 5.460; Razim 41.500 coroborat; Razim apă dulce, Sinoe cu influențe salmastre.
- RAMSAR Ramsar Sites Information Service: Fișa sitului Ramsar RO2064 Iezerul Călărași (RIS) (2012) — Iezerul Călărași 550 ha.
- AGB Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă: Agenda Locală 21 Babadag, cap. caracteristici morfometrice — Babadag 2.370 ha (cu Sărătura și Cotului) + 1.800 după amenajări (valoare alternativă).
- SIB Același autor: Cele mai adânci lacuri din România (proiect-soră) (2026) — Ursu 4,6 ha + valori alternative montane verificate acolo.
- INSAnuarul statistic, cap. Geografie (date 2007) — dovada stabilității valorilor.
- ANARPlanul bazinal Dobrogea-Litoral 2022–2027, vol. I + vol. II, anexe — codurile corpurilor de apă (ROLW).
- STUDIUGâștescu, 2010: lacurile României — tipologie, Mostiștea, lunci desecate, volume acumulări.
- STUDIUOltenia, 2015: lacurile sărate din câmpie — Amara-IL, Balta Albă, Movila Miresii.
- JUDEȚMasterplan Snagov (Fundația Snagov) — 575 ha, „natural și antropic”.
- RAMSARRO2063 Bistreț · RO2064 Iezerul Călărași · RO2066 Suhaia — existență și oglinzi.
- OFICIALCamera Deputaților, interpelare 2024: salvarea Lacului Brateș — micșorare dramatică, risc de secare completă.
- OFICIALOficiul de turism al Serbiei: Đerdapsko jezero — 253 km² (163 SR + 90 RO).
- CIRCULĂWikipedia (SR): Đerdapsko jezero — niveluri 135–245 km², fără referință primară.
- CIRCULĂWikipedia (EN): Iron Gate I — 104,41 km², fără referință (ordinul părții românești).
- CIRCULĂWikipedia (RO): Lacul Sinoe — 135,6 km² fără metodă (sursa citată e un gazetier).
Întrebări scurte
Care este cel mai mare lac natural din România?
Razim, cu 41.500 ha (≈415 km²) după Anuarul statistic. Al doilea, Sinoe, are 171,5 km².
Dar cel mai mare lac artificial?
Porțile de Fier I, cu 260 km² total (România–Serbia). Pe râuri interioare, cel mai mare e Bicaz (3.100 ha).
De ce mai apare Snagov drept cel mai mare?
Unele pagini și ghiduri îl numesc încă „cel mai mare lac natural din România”. În inventarul de aici e al 26-lea între naturale (5,75 km²) — dar e cel mai mare din Ilfov.
Cât are Razim: 414, 415 sau 425?
41.500 ha (INS), 41.400 (Năstase ș.a. 2022), 415 km² (două studii). 425 e o valoare mai veche, încă întâlnită; 53.370 ha înseamnă Razim + Golovița; complexul întreg are ≈863 km² de luciu.
Care e cel mai mare lac montan?
Sfânta Ana (22 ha, crater). Cel mai mare lac glaciar e Bucura (10,5 ha).
Care e cel mai mare lac sărat?
Techirghiol (1.161 ha). Sinoe e salmastră, dar Apele Române o clasează drept apă tranzițională, nu lac.