Sari la conținut
mariuscomper.ukEnglish

Se încarcă harta…

Execuția bugetară 2016–2025

Pe ce se duc banii primăriilor și în ce lună se plătesc

Din 100 de lei, câți merg la drumuri, la școli, la asistență socială? Răspunsul pentru fiecare comună, oraș și județ în 2025, plus calendarul investițiilor din 2016 încoace, după execuțiile bugetare ale Ministerului Finanțelor. În 2025, comunele au plătit în decembrie 22 din 100 de lei de investiții.

Căutarea găsește și satele, cu sau fără diacritice. Atinge sau apasă harta ca să alegi un loc.

100 de lei

Din fiecare 100 de lei, comunele dau 19 administrației și 18 drumurilor

În 2025, cele 2.862 de comune au plătit la un loc 46,5 mld. lei. Așa s-au împărțit 100 de lei, în medie:

lei din fiecare 100 de lei cheltuiți

  • Primăria și administrația19
  • Drumuri, străzi și transport18
  • Asistență socială17
  • Apă, iluminat, locuințe și energie17
  • Școli, grădinițe și creșe11
  • Salubritate, canalizare și mediu11
  • Cultură, sport și parcuri4
  • Poliție locală și pompieri1
  • Sănătate1
  • Altele1

Harta arată, pentru fiecare loc, capitolul pe care a cheltuit cel mai mult. Sumele cuprind și instituțiile pe care primăria le conduce: școlile, bibliotecile, uneori spitalele, numărate la capitolul lor, nu la administrație. În asistența socială intră și salariile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, plătite de primărie.

Mărimea

Comunele mici cheltuiesc aproape dublu pe locuitor

Comunele de până la 1.500 de locuitori cheltuiesc 7.202 lei pe locuitor (mediana), cele de 5.001–10.000 de locuitori 3.952 lei. Din banii unei comune mici, 24% merg la administrație, față de 18% la una de 5.001–10.000 de locuitori.

LocuitoriComunePe locuitorAdministrație
până la 1.5004657.202 lei24%
1.501–3.0001.1875.087 lei22%
3.001–5.0008124.197 lei20%
5.001–10.0003533.952 lei18%
peste 10.000454.369 lei17%

Mediane pe fiecare grupă de comune, 2025. Harta arată ponderea administrației din banii fiecărui loc.

Investiții

O treime din banii comunelor merg la investiții

Investițiile sunt cheltuielile de capital din bugetul local (titlul 71): construcții, drumuri, rețele, echipamente. În 2025 au fost 36% din banii comunelor; comuna mediană a investit 32%. De la o comună la alta, ponderea variază între 0 și peste 80%.

Proiectele cu fonduri europene și din PNRR sunt încadrate la alte titluri bugetare (56, 58, 60 și 61): încă 13 din 100 de lei în 2025. Ele nu intră în calculele despre investiții, cu excepția verificării din capitolul despre alegeri. Sunt plăți din an, nu valoarea proiectelor: o lucrare plătită în doi ani apare în amândoi.

Calendarul

La 297 de comune, peste jumătate din investițiile din 2025 s-au plătit în decembrie

Dacă plățile ar fi egale de la o lună la alta, fiecare lună ar avea 8%. În decembrie, comunele au plătit la un loc 25% din investițiile din 2016, 21% în 2020, 21% în 2024 și 22% în 2025. În opt din cei zece ani, decembrie a avut cel puțin o cincime; în ceilalți doi, 19% (2017) și 14% (2023).

Comuna mediană a plătit în decembrie 16% din investițiile din 2025; adică 297 din cele 2.837 de comune cu date. Harta arată ponderea lui decembrie în 2025; calendarul, toți anii.

Datele arată când s-a plătit, nu de ce, și numai pentru investițiile din titlul 71. Cu un loc ales, ponderea lui apare în calendar.

Alegerile

Testul scris dinainte nu a trecut: ponderea a fost peste anii vecini în 2016 și 2024, în 2020 nu

Ponderea investițiilor din banii comunei a fost peste media anilor vecini cu 5,6 puncte procentuale în 2016 (mediana, comună cu comună; singurul an vecin e 2017, cel mai slab) și cu 7,6 în 2024, ani cu alegeri locale în iunie. În 2020, cu alegerile mutate în septembrie, diferența a fost −0,7. Cea mai mare pondere din zece ani e în 2024 (42%); cele mai mici sunt în 2017 (23%) și 2023 (27%).

Înainte de calcule am scris un test: toți cei trei ani, peste anii vecini. Cu investițiile din titlul 71, cum fusese scris, nu a trecut din cauza lui 2020. Dacă adăugăm proiectele cu fonduri europene și din PNRR (+5,8, +1,1 și +6,1), trece, dar am ales definiția după ce am văzut rezultatul, deci e doar un indiciu. Lunile nu arată un val înainte de vot: în iunie 2016 și iunie 2024 plățile nu sunt mai mari decât în lunile din jur.

Anul 2024 a avut alegeri locale, europarlamentare, prezidențiale și parlamentare; 2016 și 2020, locale și parlamentare. Programele naționale și banii europeni au propriul calendar. Datele nu permit separarea acestor cauze.

Fișa unui loc și a unui județ

Pentru fiecare loc, texte gata de citat și un tabel

Caută o comună, un oraș, un sat sau un județ. Sub hartă apare fișa lui: fraze generate din date, comparația cu locuri de aceeași mărime și cu județul, calendarul plăților și un tabel de descărcat. Un județ adună primăriile lui; Consiliul Județean, care plătește spitale, drumuri județene și protecția copilului, are buget separat. Mergi la fișă ↓

Fișa unui loc

Caută o comună sau un oraș mai sus, sau apasă pe hartă, pentru fișa lui.

Județele

Cele 41 de județe și Bucureștiul, într-un tabel

Fiecare nume duce la o pagină cu toate localitățile județului, cu un tabel CSV de descărcat.

JudețLocalitățiPlătit în 2025Pe locuitorInvestițiiDecembrie (comuna mediană)Consiliul Județean
București722,1 mld. lei12.887 lei16%––
Timiș995,4 mld. lei8.312 lei18%13%629,6 mil. lei
Bihor1015,4 mld. lei9.706 lei19%14%832,4 mil. lei
Iași985,1 mld. lei6.720 lei21%22%1,7 mld. lei
Cluj814,6 mld. lei6.795 lei21%16%1,4 mld. lei
Constanța704,4 mld. lei6.664 lei20%15%1,5 mld. lei
Prahova1043,9 mld. lei5.605 lei19%18%1,4 mld. lei
Suceava1143,8 mld. lei5.859 lei22%23%1,1 mld. lei
Dolj1113,5 mld. lei5.868 lei21%10%789,6 mil. lei
Bacău933,4 mld. lei5.633 lei23%15%1,1 mld. lei
Brașov583,3 mld. lei6.026 lei19%16%1,3 mld. lei
Galați653,2 mld. lei6.343 lei21%21%1,4 mld. lei
Argeș1023,1 mld. lei5.484 lei25%19%1,2 mld. lei
Ilfov403,1 mld. lei5.741 lei21%11%768,1 mil. lei
Hunedoara693 mld. lei8.319 lei15%15%834,8 mil. lei
Maramureș762,9 mld. lei6.381 lei19%13%1,5 mld. lei
Mureș1022,9 mld. lei5.546 lei20%19%1,1 mld. lei
Arad782,6 mld. lei6.447 lei22%20%1,2 mld. lei
Sibiu642,5 mld. lei6.521 lei17%13%1,2 mld. lei
Olt1122,5 mld. lei6.566 lei23%15%769,6 mil. lei
Alba782,5 mld. lei7.673 lei22%19%796,2 mil. lei
Neamț832,4 mld. lei5.199 lei27%14%932,6 mil. lei
Dâmbovița892,3 mld. lei4.825 lei22%18%1,1 mld. lei
Botoșani782,3 mld. lei5.760 lei32%23%863,3 mil. lei
Vaslui862,2 mld. lei5.891 lei25%10%749,7 mil. lei

Pentru presă

Cum se folosește pentru un articol local

  1. Caută comuna sau orașul. Fișa are șapte propoziții calculate, cu locul în județ și printre locuri de aceeași mărime.
  2. Compară numai cu locuri de același fel: o comună de 800 de locuitori cu alte comune mici, nu cu un oraș.
  3. Copiază textul sau sursa din fișă, sau descarcă tabelul: toate localitățile, toți anii (CSV).
  4. Întreabă primăria. Datele arată cât s-a plătit și când, nu motivul. O sumă mare la un capitol poate veni dintr-un singur proiect, iar plățile mari din decembrie dintr-un transfer întârziat: cere explicația primăriei înainte să tragi o concluzie.

Cum se citează

Ministerul Finanțelor, execuții bugetare (Forexebug), prin Transparenta.eu; calcule: mariuscomper.uk/cheltuielile-primariilor/ (noiembrie 2026).

Metodă și limite

De unde vin numerele

Banii. Plățile anuale ale fiecărei primării din execuția bugetară a Ministerului Finanțelor (Forexebug), citite prin portalul Transparenta.eu, pentru 2016–2025, în forma consolidată a primăriei și a instituțiilor pe care le conduce. Sunt incluse 3.187 de primării (comune, orașe, municipii, București și cele șase sectoare) și cele 41 de consilii județene, fiecare separat. Se scad transferurile dintre instituții publice (capitolul economic 51), care altfel s-ar număra de două ori.

Capitolele. Cele 11 grupe adună codurile funcționale din clasificația bugetară: administrația (51, 54, 55), drumuri și transport (84), asistența socială (68), apă, iluminat, locuințe și energie (70, 81), școli (65), salubritate, canalizare și mediu (74), cultură, sport și parcuri (67, fără 67.06), servicii religioase (67.06), poliție locală și pompieri (61), sănătate (66), restul.

Investițiile sunt plățile încadrate la titlul 71, active nefinanciare. Proiectele cu fonduri europene și din PNRR, încadrate la titlurile 56, 58, 60 și 61, nu sunt incluse; ele sunt 13% din banii comunelor în 2025. Decembrie: plățile de investiții din luna decembrie, împărțite la plățile de investiții ale anului, calculate din execuția lunară cumulată, față de totalul cumulat din decembrie, care la câteva comune diferă puțin de totalul din execuția anuală; se arată doar pentru anii în care o primărie a plătit cel puțin 100.000 de lei investiții. În 2016, execuția lunară începe în martie.

Pe locuitor înseamnă plățile din an împărțite la populația rezidentă de la recensământul din 2021 (INS), pentru toți anii; la comunele foarte mici, o singură investiție mare schimbă mult numărul. Sectoarele Capitalei nu au populație în această sursă. Sumele sunt în lei curenți, fără ajustare pentru inflație.

Alegerile. Testul a fost scris înainte de calcule: ponderea investițiilor (titlul 71) într-un an cu alegeri (2016, 2020, 2024) față de media anilor vecini, comună cu comună, plus o permutare a anilor. Rezultat: diferența medianei comunelor este +5,6 puncte procentuale în 2016, −0,7 în 2020 și +7,6 în 2024; testul cerea toate trei peste zero și a eșuat. Permutarea anilor (5 din 120 de triplete de ani ating un scor la fel de mare, p = 0,042) vine din scăderile din 2017 și 2023, deci nu e o dovadă. Verificarea adăugată după aceea, cu titlurile 56, 58, 60 și 61 (fonduri europene și PNRR, care există din 2022 și cuprind și cheltuieli curente) incluse, dă +5,8, +1,1 și +6,1 (p = 0,033); a fost adăugată după primul rezultat, deci o prezentăm ca indiciu. Testul de calendar (un val de plăți înainte de luna alegerilor) a eșuat în 2016 și 2024; septembrie 2020 are 14,1% din investițiile anului, cea mai mare pondere pe care o are septembrie în cei zece ani, față de 12,0% în 2019 (observație făcută după test; octombrie 2025 are 14,3%). Pentru 2016 nu există 2015 în sursă, deci media anilor vecini e doar 2017, cel mai slab an.

Ce nu arată. Nu arată proiecte, contracte sau nume de persoane, nici de ce s-a plătit într-o lună. Un loc cu cheltuieli mari sau mici nu este, prin asta, bine sau prost administrat. Fiecare loc este atribuit județului său după registrul administrativ SIRUTA; consiliile județene nu intră în totalul localităților.

Pagini înrudite: cât din salarii plătesc taxele locale, reorganizarea administrativ-teritorială, ce face statul cu 1.000 de lei.