Taxele strânse în comună plătesc oamenii primăriei 5,9 luni din 12

Comuna din mijlocul șirului, Eșelnița (Mehedinți), și-a plătit oamenii din taxe locale 5,9 luni; restul anului l-au acoperit cota din impozitul pe venit, banii de echilibrare și transferurile de la stat. Borcanul ține toate veniturile primăriei pe un an, măsurate în luni de salarii: fiecare gradație de pe sticlă e o lună din salariile primăriei și ale serviciilor ei, iar panglica roșie e a douăsprezecea, un an întreg. Sticla ține doi ani; ce trece de buză se revarsă. Jos, chihlimbarul sunt impozitele și taxele locale: pe clădiri, pe terenuri, pe mașini, plus taxele hotărâte de consiliul local. Peste ele vin cota primăriei din impozitul pe venit, celelalte venituri proprii, banii de echilibrare și, sus, banii cu destinație de la stat și din fonduri europene. Butoanele de sub borcan aleg ce socotești „banii primăriei”: straturile numărate rămân aprinse, celelalte se sting, iar harta și șirul se recolorează.

În linia roșie intră salariile din aparatul primăriei și din serviciile ei: poliția locală, cultura, gospodăria comunală, școlile, cât plătește primăria. Nu intră asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități grave, angajați de primărie, dar care îngrijesc oameni acasă, și nici personalul medical al spitalelor și cabinetelor primăriei. La comune, asistenții personali și personalul medical sunt 39% din toate cheltuielile de personal; cu ei în linie, comuna mediană ar acoperi din taxe locale 3,6 luni.

Fiecare punct e una dintre cele 3.185 de primării și primării de sector, așezată după câte luni de salarii acoperă definiția aleasă mai sus. Linia roșie e un an. Cu taxele locale, cea mai mare parte a șirului stă sub ea: 2.794 de primării, adică 2.561 de comune și 233 de orașe și municipii; primăriile celor șase sectoare ale Capitalei sunt toate deasupra. Peste linie urcă mai ales comunele în care firmele plătesc impozit mare pe clădiri: la 24 dintre primele 30 de comune, mai mult de jumătate din taxele locale vine din impozitul pe clădirile firmelor. Dragomirești-Vale (Ilfov) acoperă din taxe locale 101,0 luni de salarii, Chiajna (Ilfov) 67,2. La capătul de jos, Bunila (Hunedoara), cu 247 de locuitori, acoperă 1,3 luni.

Întrebarea „își plătește comuna oamenii din banii ei?” are atâtea răspunsuri câte definiții are „banii ei”. Pagina pornește de la cea mai strâmtă, impozitele și taxele locale, singurii bani pe care primăria îi stabilește și îi strânge ea. Fiecare treaptă de mai jos adaugă straturi din borcan și arată câte comune rămân sub linia de 12 luni.

A doua treaptă adaugă cota din impozitul pe venit al localnicilor și celelalte venituri curente, fără niciun ban de echilibrare: 932 de comune (33%) rămân sub linie. Este proba Curții de Conturi, cu o diferență: Curtea și pagina Reorganizarea administrativ-teritorială pun în linie toate cheltuielile de personal (titlul 10), deci și asistenții personali. Pe baza aceasta, datele de aici dau 1.938 de comune sub linie în 2025 (68%), iar acea pagină numără 1.977 (69%) pe tabelele Ministerului Dezvoltării; pentru 2024, 74% aici, 74% acolo. A treia treaptă este rubrica tipărită în conturile de execuție, Venituri proprii (cod 49.90), care numără și sumele din impozitul pe venit împărțite pentru echilibrare: cu ea, nicio comună nu mai rămâne sub linie. Diferența dintre 90% și zero ține de definiție, nu de comune.

Din fiecare leu intrat în bugetele comunelor în 2025, 9 bani au fost taxe locale, 17 alte venituri proprii (cota din impozitul pe venit, chirii, vânzări), 15 bani de echilibrare și 59 de bani cu destinație. La toate primăriile la un loc, cu orașele, părțile sunt 10, 29, 10 și 51.

Dacă există un prag de mărime sub care o comună nu se poate ține singură, el ar trebui să se vadă aici. Datele arată o pantă, fără prag: comuna mediană sub 1.500 de locuitori acoperă din taxe locale 4,4 luni de salarii, cea de peste 7.000, 10,5. O comună mare are mai multe clădiri, terenuri și mașini de impozitat.

Comuna mediană a acoperit din taxe locale 4,8 luni în 2019, 5,5 în 2021, 5,3 în 2024 și 5,9 în 2025. Între 2024 și 2025, taxele locale ale comunelor au crescut de la 3,8 mld. lei la 4,3 mld. lei, iar salariile din linia roșie au rămas la 6,1 mld. lei. Treapta cu echilibrare se mișcă după felul în care statul trimite banii: comunele au primit 6,8 mld. lei de echilibrare în 2025, față de 10,1 mld. lei în 2024, și mai mult din impozitul pe venit decât din TVA, iar rubrica 49.90 numără numai partea din impozitul pe venit. Ultima coloană este proba fără echilibrare cu asistenții personali în linie, baza Curții de Conturi.

Primăriile fiecărui județ în 2025: câte nu își acoperă salariile din taxe locale, câte luni acoperă taxele locale ale tuturor la un loc și câte rămân sub linie și fără banii de echilibrare. Bucureștiul își strânge impozitele pe proprietate la sectoare.

Comunele cu cele mai puține și cele mai multe luni de salarii acoperite din taxe locale, cu anul 2024 alături: un salt dintr-un singur an, ca la Izvoru Bârzii (13,0 luni în 2024, 84,8 în 2025), poate veni dintr-o plată mare a unei firme, nu dintr-o schimbare de durată. O apăsare pe nume deschide comuna în borcan.

Banii sunt execuțiile bugetare anuale ale fiecărei primării din sistemul Forexebug al Ministerului Finanțelor, citite prin oglinda publică Transparenta.eu, pentru 2019, 2021, 2024 și 2025, forma consolidată a ordonatorului principal (cu instituțiile subordonate primăriei). Universul: 3.185 de primării și sectoare cu venituri și cheltuieli complete în 2025, legate prin codul SIRUTA și codul fiscal potrivit registrului ANAF (3.187 de rânduri: 3.181 de unități administrativ-teritoriale și 6 sectoare). Din cele 2.862 de comune, două nu au cod fiscal în cheie, Abrămuț (Bihor) și Alexandru I. Cuza (Iași), și apar gri pe hartă; Orașu Nou (Satu Mare), trecută în cheie drept oraș, este socotită comună, cum este de fapt. Consiliile județene nu intră în calcul.

Linia roșie: cheltuielile de personal (titlul 10) fără capitolul 68, asistență socială, unde stau asistenții personali, și fără capitolul 66, sănătate. Straturile borcanului, după capitolele de venituri: taxe locale = capitolele 03, 07, 15, 16 și 18; cota din impozitul pe venit = 04.02.01; alte venituri curente proprii = 30 și 33–36, fără contractele spitalelor cu casa de asigurări de sănătate (33.21); vânzări de bunuri și operațiuni financiare = 39, 40 și 41; sume din impozitul pe venit pentru echilibrare = restul capitolului 04 (04.02.04–04.02.07); sume din TVA pentru echilibrare = 11.02.06; bani cu destinație = restul capitolului 11, subvențiile (42–43), fondurile europene (45, 48), transferurile voluntare (37), contractele spitalelor (33.21) și câteva capitole mărunte (0,1% din venituri). Treapta „cod 49.90” urmează formula tipărită în contul de execuție: venituri curente minus TVA defalcată minus transferuri voluntare, plus venituri din capital și operațiuni financiare, aici fără contractele spitalelor, ale căror salarii stau și ele în afara liniei. Impozitul pe clădirile firmelor este rândul 07.02.01.02. Investițiile sunt titlurile 71, 72 și 75. Populația este cea rezidentă la recensământul din 2021 (INS). Contururile vin din setul geo-spatial.org după ANCPI, simplificate pentru hartă; Bucureștiul e un singur contur, cu sectoarele alese din el.

La București, impozitele pe proprietate intră la sectoare, așa că stratul de taxe locale al primăriei generale e mic prin construcție. Banii cu destinație trec prin bugetul local fără ca primăria să-i poată muta pe salarii; borcanul îi arată ca volum, iar comparația cu linia de 12 luni măsoară cât din salarii ar acoperi fiecare sursă, nu din ce cont s-au plătit efectiv. Execuția 2025 este completă în sursă la data extragerii (6 noiembrie 2026). Rotunjirea: procente la număr întreg, luni cu o zecimală, sume mari în milioane sau miliarde de lei cu o zecimală, banii dintr-un leu întregiți ca să dea exact 100.

Pagini înrudite: Reorganizarea administrativ-teritorială (ce s-ar întâmpla cu comunele mici comasate), Ce a primit comuna ta (banii de investiții de la Ministerul Dezvoltării), Echipa primăriei (cluburile sportive plătite din bugete locale), Firme fără angajați și Presa plătită de primării.