Niciun semn clar că primăriile cumpără mai multă presă înainte de alegeri

Calendarul care contează e cel al bugetului#

Cine se uită la săptămânile de mai sus caută, firesc, un val înaintea alegerilor. Nu îl găsește. Două lucruri se repetă în majoritatea anilor: un vârf în aprilie și unul în decembrie, la sfârșitul anului bugetar. Alegerile locale din 27 septembrie 2020 și din 9 iunie 2024 cad în ani în care forma curbei arată ca în ceilalți.

Datele sunt cele publicate de primării în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) și puse pe data.gov.ro de Autoritatea pentru Digitalizarea României: cumpărări directe, contracte atribuite prin proceduri și, din 2023, notificările pentru cumpărările directe făcute în afara platformei. Au fost păstrate doar cumpărările primăriei sau ale consiliului județean, nu și ale școlilor, spitalelor ori societăților lor, și doar codurile CPV de publicitate, marketing, radio și televiziune, relații publice și agenții de știri.

Testul a fost scris înainte de rezultat#

Întrebarea, pusă și în presă, era dacă primăriile cumpără mai multă presă în lunile dinaintea alegerilor. Înainte de a calcula ceva, regula a fost fixată și înregistrată cu amprentă digitală: fiecare primărie e comparată cu ea însăși. Cât din cheltuiala ei pe un an cade în cele 120 de zile dinaintea alegerilor, față de aceleași zile din anii fără alegeri locale? Un an cu europarlamentare sau prezidențiale în aceeași fereastră nu a fost folosit drept comparație.

Graficul de mai jos arată răspunsul în cea mai simplă formă. În 2020, 33% din banii anului au căzut în fereastra dinaintea votului; în ceilalți ani, în afară de 2017 (începutul datelor), între 25% și 34%. În 2024, 46%, față de 35%–55%. Anii cu alegeri nu ies din rând: 2020 e printre cei mai sus, dar la fel de sus sunt 2019 și 2021, ani fără alegeri locale; 2024 e la mijloc.

Modelul complet, rulat o singură dată, dă aceeași concluzie. Pentru 2020: +27% față de aceleași zile din alți ani, cu un interval de la −19% la +99%. Pentru 2024: −39% (−68% până la +17%). Împreună: −25%. Regula fixată dinainte cerea, printre altele, cel puțin +25% cu intervalul de 95% în întregime peste zero, în ambii ani, și un rezultat mai mare decât al oricărui an fals luat drept an electoral. Nu e îndeplinită: 2024 e negativ, intervalul pentru 2020 cuprinde zero, iar, luați pe rând drept ani electorali, patru din cei șapte ani fără alegeri locale ies mai mari decât 2020 (trei din șase mai mari decât 2024).

Regula cerea și ca fiecare lună din fereastră să fie raportată separat. Aici apare singurul semnal. În luna campaniei din 2020 (28 august – 26 septembrie), cheltuiala a fost de aproximativ două ori mai mare decât în aceleași zile din alți ani (+101% după corecturi, +60% fără cele cinci valori peste plafon), mai mult decât în oricare an fals (cel mai aproape, 2019: +91%); fără cele cinci valori, o depășește doar 2017, începutul datelor. Dar în acea lună primăriile au făcut cele mai puține cumpărări din toți anii (410), iar cinci contracte adună 53% din bani. În 2024, luna campaniei a fost cu 48% sub aceleași zile din alți ani. Un vârf într-una din două campanii, adus de câteva contracte mari, nu arată un obicei.

Numărul cumpărărilor din fereastră e mai mic decât de obicei (−15% în 2020, −17% în 2024), dar și anii falși variază atât de mult încât scăderea nu poate fi citită ca un obicei. Concluzia corectă e una modestă: nu se vede o creștere clară înainte de alegeri, iar o dublare s-ar fi văzut în cele două alegeri luate împreună. O creștere moderată, de până la câteva zeci de procente, nu poate fi exclusă cu aceste date.

Trei corecturi au venit după rularea testului și sunt arătate lângă rezultatul inițial, nu în locul lui. Fișierul pentru trimestrul al doilea din 2022 nu conține nicio cumpărare din iunie; cele 2.585 de cumpărări lipsă au fost luate din lista publică SEAP. Apoi, cinci cumpărări directe sunt înregistrate peste plafonul legal al anului lor (azi 270.120 de lei fără TVA), cea mai mare la 50,2 milioane de lei. Iar verificarea independentă a codului a găsit erori: contractele „fără acord-cadru” erau tratate drept acorduri-cadru și scoase din cheltuială, câteva contracte republicate în alt trimestru erau numărate de două ori, iar unele coduri fiscale citite din foi de calcul ieșeau greșit. Cu iunie completat și erorile corectate, efectul e +39% în 2020 și −36% în 2024; fără cele cinci valori, +12% și −9%. Așadar 2020 înclină în sus și 2024 în jos, dar în fiecare variantă 2019 și 2021, ani fără alegeri locale, ies cel puțin la fel de sus ca 2020, iar fiecare interval pentru întreaga fereastră de 120 de zile cuprinde zero.

Din 2023, de aproape două ori mai mult#

Ce se vede limpede în date nu urmează calendarul alegerilor. În 2018–2022, primăriile cheltuiau pe presă și publicitate în jur de 36 de milioane de lei pe an. În 2023 suma a ajuns la 71 de milioane, apoi 64 în 2024 și 63 în 2025. Până la 30 septembrie 2026, un an fără alegeri naționale, s-au strâns deja 61 de milioane.

O parte din creștere vine din felul în care se publică: din 2023, primăriile raportează și cumpărările făcute în afara SEAP, care adaugă în jur de 8 milioane de lei pe an. Inflația din 2022–2023 și dublarea plafonului pentru cumpărările directe, de la 135.060 la 270.120 de lei în septembrie 2022, pot să fi contat și ele. Dar și cumpărările directe din SEAP, singure, au urcat de la 35 la 56 de milioane de lei între 2022 și 2023, și nu au mai revenit la nivelul de dinainte. Radio Europa Liberă a observat saltul în 2023 și l-a legat de apropierea anului electoral; datele de după 2024 arată că nivelul nou a rămas.

Se schimbă și ce se cumpără. În 2018–2021, aproximativ jumătate din bani mergeau pe cumpărări al căror titlu pomenește un anunț, o publicare sau un proiect cu fonduri europene, adică lucruri pe care primăriile sunt obligate să le facă publice. Din 2022, astfel de titluri adună între 21% și 29% din sumă.

Cine vinde#

În cei zece ani, primăriile au cumpărat de la 3.295 de firme, asociații și instituții. Piața e fragmentată: primii zece furnizori după valoare iau doar 10% din bani. Iar furnizorii care ajung la cele mai multe primării nu sunt redacții locale. Primul, cu 925 de primării, vinde apariții în „Ghidul primăriilor din România”. Urmează firme care preiau anunțurile obligatorii și le publică în Monitorul Oficial și în ziare, Regia Autonomă Monitorul Oficial însăși, cu 477 de primării, și Pagini Aurii, cu 361.

Tabelele numesc furnizorii doar alături de cumpărările lor. Un clic deschide lista, cu data, primăria, valoarea și obiectul așa cum au fost publicate. Nu e o acuzație: o primărie are voie să-și cumpere publicitate, iar multe dintre aceste cumpărări sunt anunțuri pe care legea le cere. Cumpărările de la persoane fizice apar ca „persoană fizică”, fără nume.

Ce a cumpărat primăria ta#

Caută o primărie, un oraș, un consiliu județean sau un furnizor. Fișa arată suma pe fiecare an, fiecare cumpărare pe aceeași bandă cu alegerile și lista completă, cu numărul din SEAP după care poate fi verificată.

Ce nu arată datele#

Sunt doar cumpărările publicate. Înainte de 2023, cumpărările directe făcute în afara SEAP nu apar deloc, iar până la jumătatea lui 2016 în SEAP apar puține cumpărări de presă ale primăriilor. Fișierul pentru ultimul trimestru din 2017 se oprește pe 5 decembrie, iar lista SEAP de azi nu mai cuprinde nimic dinainte de 2018, așa că restul lui decembrie 2017 lipsește; fără anii de comparație atinși de aceste goluri (2017 și 2018) și fără cele cinci valori peste plafon, rezultatul e +12% în 2020 și −2% în 2024, aproape la fel ca rezultatul fără cele cinci valori.

Sunt doar primăriile și consiliile județene. Școlile, spitalele, regiile și societățile primăriilor nu sunt incluse, deși unele cumpără și ele publicitate.

Banii pe care partidele îi plătesc presei, raportați la Autoritatea Electorală Permanentă, sunt alt canal și nu fac parte din acest calcul. Nu apar nici contractele de „informare publică” plătite din alte bugete.

Fișierele publicate pentru contractele din trimestrele al doilea și al treilea din 2019 sunt identice, deci un trimestru de contracte prin procedură lipsește. Valorile sunt cele scrise de primării, fără TVA și fără ajustare la inflație.

Metodă, date și surse#

120 de fișiere trimestriale publicate pe data.gov.ro (cumpărări directe, contracte, contracte subsecvente, notificări de atribuire și anunțuri fără anunț de inițiere) au fost citite rând cu rând. Pentru luni-test, rezultatul se potrivește cu lista publică SEAP: în aprilie 2019 și aprilie 2022 au fost găsite toate cele 1.771 și 1.928 de cumpărări directe cu codul 79341000 și nicio cumpărare în plus; în octombrie 2025, toate cele 707; în august 2020 și aprilie 2024 fișierele au câte două cumpărări în plus, de la marginea lunii.

Județul vine din fișa autorității în SEAP și apare pentru 1.189 din cele 3.069 de autorități. Testul și regula de decizie sunt în fișierul de proiect, înregistrate înainte de rulare, cu o singură completare tot dinaintea rulării, care a făcut regula mai strictă. Modelul este o regresie Poisson cu efecte fixe pentru fiecare primărie în fiecare an; intervalele de 95% sunt grupate pe primărie. Când datele cumpărărilor au fost amestecate la întâmplare, aceste intervale s-au dovedit prea înguste, de aceea rezultatul e citit și față de anii falși.

Descarcă datele

• Toate cumpărările (CSV, comprimat)
• Totaluri pe primărie și an (CSV)

Surse

1. Autoritatea pentru Digitalizarea României: „Achiziții publice” 2016–2026, fișiere trimestriale (achiziții directe, contracte, notificări de atribuire). Licență OGL-ROU-1.0 (2016–2020) și CC BY 4.0 (2021–2026); filtrate, curățate și reunite aici. Accesat 23 oct. 2026. data.gov.ro
2. SEAP, lista publică a achizițiilor directe (verificări pe luni-test și completarea lunii iunie 2022). e-licitatie.ro
3. Legea 98/2016, art. 7 alin. (5): plafonul cumpărării directe, 270.120 de lei din 10 sept. 2022 (Legea 208/2022); 135.060 de lei din 4 iunie 2018 (OUG 45/2018). legislatie.just.ro
4. Legea 135/2020: alegerile locale din 27 septembrie 2020. legislatie.just.ro
5. OUG 21/2024: alegerile din 9 iunie 2024. legislatie.just.ro
6. Legea 115/2015, art. 64: campania începe cu 30 de zile înainte de vot. legislatie.just.ro
7. Radio Europa Liberă (Simona Cârlugea), 5 iulie 2023: cumpărări directe de promovare și publicitate în creștere. romania.europalibera.org