CALENDAE → KOLENDA → COLINDĂ
În fiecare decembrie, cântăm o dată romană
ROMA · 1 IAN → DECEMBRIE · AZI
Colindă vine din latinescul calendae — ziua de 1 a lunii, vestită cu glas tare — prin slavul kolenda. Biserica a încercat secole la rând s-o șteargă din calendar; cântecul a supraviețuit fiecărei interdicții.
Pornește cele două mii de decembri
- calare
- „a chema, a vesti” — rădăcina datei romane
- 62
- canonul de la Trullo care a vrut s-o șteargă
- ≈1650
- prima atestare: ANON. CAR., Banat–Hunedoara
Cuvântul își schimbă hainele la graniță:
- CALENDAE Roma
- KOLENDA slavii
- COLINDĂ România
Capitolul 1 · Roma
O dată romană
Înainte să fie colindă, cuvântul a fost o dată din calendar: prima zi a lunii, strigată în gura mare.
Ziua strigată
Calendae înseamnă, simplu, ziua de 1 a fiecărei luni romane. Numele vine de la calare — „a chema, a vesti cu glas tare”: pontifii vesteau luna nouă și zilele care urmau. Dintre toate calendele, cele de 1 ianuarie erau cele mai zgomotoase: Roma își începea anul politic cu urări, daruri și ghicit.
Darurile de bun augur
De 1 ianuarie, romanii își dăruiau strenae — daruri care purtau noroc: ramuri de dafin și de palmier, dulciuri cu miere, smochine și curmale, mai târziu monede. Ovidiu pune în scenă Anul Nou al Romei în cântul 1 din Fasti; obiceiul a ținut până în secolul al V-lea, deși a fost desființat de mai multe ori prin edict.
Un elogiu al Calendelor
Pe la 392 sau 393 — data exactă nu e sigură — retorul Libanius din Antiohia ține un elogiu al Calendelor: noapte de petrecere în ajun, daruri de sus în josul scării sociale, ca o școală a dărniciei. Păgânul laudă ceea ce episcopii, în același veac, se străduiesc să stingă.
Același mecanism, în franceză: étrennes, darurile de Anul Nou, vin tot din strenae.
Capitolul 2 · Interdicția care n-a ținut
Biserica încearcă s-o șteargă
Timp de trei veacuri și mai bine, episcopi și sinoade au poruncit, au predicat și au amenințat împotriva Anului Nou păgân. Mai jos, șirul interdicțiilor — și piesa de rezistență: canonul 62 de la Trullo, în întregime.
predică
Asterius din Amasea · c. 400
Episcopul din Pont predică împotriva sărbătorii Calendelor — cea mai veche predică de An Nou păstrată (în ediția din 1904: „Predica 4”). Tonul e de protest fățiș: sărbătoarea e păgână și trebuie părăsită.
predică
Augustin · 404, Cartagina
În ziua de Anul Nou a anului 404, Augustin își ține enoriașii în biserică cu o predică-maraton, ca să-i ferească de petrecerea Calendelor. Numărul predicii nu-l dăm: nu-l știm sigur.
sinod
Sinoadele galicane · c. 578–585
În Galia, sinoadele opresc deghizarea în cerb sau în vacă de 1 ianuarie și „darurile diabolice” de Anul Nou. Care sinod și care canon — Mâcon sau Auxerre — nu e lămurit, așa că pagina nu alege: spune „sinoadele galicane”.
Trullo, 691/692 · Canonul 62
Sinodul quinisext, ținut în sala cu cupolă (trullus) a palatului imperial din Constantinopol. Mai jos, canonul întreg, în traducerea redacției — originalul englezesc (NPNF) e în surse.
„Calendele așa-zise, cele numite Bota și Brumalia, precum și adunarea generală care are loc în ziua de 1 martie, voim să fie desființate din viața credincioșilor. La fel și dansurile publice ale femeilor, care pot pricinui mult rău și multă stricăciune. Alungăm apoi din viața creștinilor dansurile date în numele celor numiți pe nedrept zei de către greci, fie ale bărbaților, fie ale femeilor, și care se țin după un obicei vechi și necreștinesc; hotărâm ca de acum înainte niciun bărbat să nu se îmbrace ca o femeie, nicio femeie în veșminte bărbătești. Nici să nu-și pună măști comice, satirice sau tragice; nici bărbații să nu cheme numele urgisitului Bacchus când storc vinul în teascuri; nici când toarnă vinul în vase, [ca să stârnească râsul], făcând din neștiință și deșertăciune lucruri care purced din amăgirea nebuniei. De aceea, cei care vor încerca pe viitor ceva din cele scrise aici, după ce au luat cunoștință de ele — dacă sunt clerici, poruncim să fie caterisiți, iar dacă sunt laici, să fie tăiați de la împărtășire.”
Traducerea redacției.
Originalul englezesc (NPNF), pentru verificare:
“The so-called Calends, and what are called Bota and Brumalia, and the full assembly which takes place on the first of March, we wish to be abolished from the life of the faithful. And also the public dances of women, which may do much harm and mischief. Moreover we drive away from the life of Christians the dances given in the names of those falsely called gods by the Greeks whether of men or women, and which are performed after an ancient and un-Christian fashion; decreeing that no man from this time forth shall be dressed as a woman, nor any woman in the garb suitable to men. Nor shall he assume comic, satyric, or tragic masks; nor may men invoke the name of the execrable Bacchus when they squeeze out the wine in the presses; nor when pouring out wine into jars [to cause a laugh], practising in ignorance and vanity the things which proceed from the deceit of insanity. Therefore those who in the future attempt any of these things which are written, having obtained a knowledge of them, if they be clerics we order them to be deposed, and if laymen to be cut off.”
Interdicția care n-a ținut.
Capitolul 3 · Roma → slavii → România
Cuvântul călătorește spre nord
Între Roma și prima atestare românească, cuvântul face un ocol prin slavă. Dicționarele spun limpede cum: calendae → kolenda → colindă.
Lanțul, după dicționare:
- CALENDAE
- KOLENDA
- COLINDĂ
DEX ’09: „Din sl. kolenda.” — pasul slavic, limpede și scurt.
MDA2: „vsl. KOLENDA, lat. calendae” — slavona veche, din latină; substantivul colind e format pe urmă, din verb.
DER: „Sl. kolęda «prima zi a anului», și sl. din lat. călendae” — cu opt trimiteri savante (Miklosich, Cihac, Meyer, Byhan, Romanski, Vasmer, Berneker, DAR).
Șase veri în șase limbi
Așa sună kolenda la vecini — toate perechile, după Dicționarul etimologic:
- bg koleda „sărbătoarea Crăciunului”
- sb kole(n)da „colind”
- rus koljadá „colind”
- ceh koleda „chetă, colectă”
- mag koleda „chetă, colectă”
- gr kalanda · καλανδα „cântec de felicitare de prima zi a Anului Nou”
O hartă mică, cât merită un cuvânt
Capitolul 4 · Azi
În fiecare decembrie
După aproape două milenii de urări, interdicții și ocoluri prin limbi străine, cuvântul face ce-a făcut dintotdeauna: merge din casă în casă.
Colindă e, după DEX, cântecul tradițional al cetelor de copii, de tineri și de adulți, la Crăciun și la Anul Nou. Iar a colinda înseamnă a umbla în seara de Crăciun sau de Anul Nou, din casă în casă, cântând colinde. Atât spun dicționarele — și e de ajuns.
Mai jos, cuvântul la lucru: patru versuri dintr-o colindă tipărită în secolul al XIX-lea, ca atestare a vorbei, nu ca variantă de baladă. Pentru balade, pagina-soră e cea care trebuie.
Cuvântul la lucru
Că vă vin colindători
Florile dalbe
Noaptea pe la cântători
Florile dalbe
„Florile dalbe”, după culegerea Alecsandri (1866) — domeniu public, transcriere Wikisource.
„Carolers are coming to you — white flowers — at night, by cockcrow — white flowers.”
Pagini-surori
- Miorița în variante — balada și variantele ei — acolo se colationează texte întregi.
- Calendarul popular — anul folcloric ca unealtă — sărbători și socoteli țărănești.
Motorul · o cronologie cinematografică
Două mii de decembri
Zece opriri, două piste: interdicțiile (roșu) și cântecul (auriu). Pornește cronologia sau plimb-o cu degetul, cu tastatura ori cu butoanele.
Roma · cu mult înaintea erei noastre
Calendae: ziua strigată
cântec
oprirea 1 / 10
Roma · cu mult înaintea erei noastre
Calendae: ziua strigată
În prima zi a fiecărei luni, pontifii vestesc luna nouă — de la calare, „a chema, a vesti”. La 1 ianuarie, Roma își urează, își dăruiește și își ghicește anul: strenae, daruri de bun augur.
cântec
oprirea 2 / 10
Ovidiu · primii ani ai erei noastre
Fasti: Anul Nou pus în scenă
În cântul 1 din Fasti, Ovidiu pune în scenă Anul Nou al Romei: ramuri de dafin și palmier, dulciuri cu miere, smochine și curmale — daruri care poartă noroc.
cântec
oprirea 3 / 10
Libanius · 392 sau 393
Un elogiu al Calendelor
Retorul din Antiohia laudă Calendele: noapte de petrecere în ajun, daruri de sus în jos, ca o școală a dărniciei. Data exactă — 392 sau 393 — nu e sigură.
cântec
oprirea 4 / 10
Asterius din Amasea · c. 400
Prima predică păstrată
Episcopul din Pont predică împotriva sărbătorii Calendelor: cea mai veche predică de An Nou păstrată (în ediția din 1904: „Predica 4”).
interdicție
oprirea 5 / 10
Augustin · 404, Cartagina
Predica-maraton
În ziua de Anul Nou a anului 404, Augustin își ține enoriașii în biserică cu o predică-maraton, ca să-i ferească de Calende.
interdicție
oprirea 6 / 10
Sinoadele galicane · c. 578–585
Fără cerb, fără daruri
Sinoadele din Galia opresc deghizarea în cerb sau în vacă de 1 ianuarie și „darurile diabolice” de Anul Nou. Care sinod și care canon — nu e lămurit.
interdicție
oprirea 7 / 10
Trullo · 691/692
Canonul 62
Calendele, Bota, Brumalia și adunarea de 1 martie „să fie desființate din viața credincioșilor” — sub pedeapsa caterisirii sau a tăierii de la împărtășire.
interdicție
oprirea 8 / 10
Mileniul I · fără dată exactă
Cuvântul trece prin slavă
Între Roma și prima atestare românească, cuvântul călătorește prin slavă: calendae → kolenda. Data împrumutului n-o știe nimeni — de aceea n-o scriem.
cântec
oprirea 9 / 10
ANON. CAR. · mijlocul sec. XVII
Prima atestare: colindă
Dicționarul anonim de la Caransebeș, scris în Banat–Hunedoara în jurul anului 1650, atestă colind / colindă.
cântec
oprirea 10 / 10
Decembrie · anul acesta
Aproape două milenii mai târziu, tot cântată
În fiecare decembrie, cete de copii, tineri și adulți umblă din casă în casă cântând colinde. Interdicțiile au murit; cântecul trăiește.
cântec
Jocul · potrivește ruda cu limba
Al cui An Nou e?
Șase runde: fiecare rudă a colindei își caută limba. Alege răspunsul, citește tâlcul, adună puncte. Scorul se păstrează pe aparatul tău.
Scor: 0 / 6 · 0 runde jucate
Runda 1 · koleda
Bine! Bg. koleda — „sărbătoarea Crăciunului”, după Dicționarul etimologic.
Runda 2 · kole(n)da
Bine! Sb. kole(n)da — „colind”, după Dicționarul etimologic.
Runda 3 · koljadá
Bine! Rus. koljadá — „colind”, după Dicționarul etimologic.
Runda 4 · kalanda · καλανδα
Bine! Gr. kalanda — „cântec de felicitare de prima zi a Anului Nou”, după Dicționarul etimologic.
Runda 5 · koleda
Bine! Mag. koleda — „chetă, colectă”, după Dicționarul etimologic. Ceha sună la fel: koleda.
Runda 6 · colindă
Bine! Acasă: rom. colindă — „din sl. kolenda” (DEX ’09), „vsl. kolenda, lat. calendae” (MDA2).
Două numere
Întreaga poveste, strânsă în două numere:
62
canonul de la Trullo care a poruncit desființarea Calendelor — și n-a ținut.
3 → 6
trei forme pe lanț (calendae → kolenda → colindă), șase rude în șase limbi.
Trei vorbe greșite
Le auzi des în decembrie. Nu țin:
„Colinda vine în linie dreaptă din latină.”
Nu: vine prin slavă — kolenda —, cu o variantă încrucișată (corinda, în Transilvania). Un moștenitor direct, *cărinde, e doar o ipoteză a Dicționarului etimologic.
„Biserica a interzis colindele de Crăciun.”
Nu: a interzis Calendele păgâne de ianuarie — petrecerea, deghizările, darurile. Colinda de Crăciun e supraviețuitoarea, nu ținta.
„Trullo a ucis sărbătoarea.”
Nu: canonul 62 a poruncit desființarea, sub pedeapsă grea. Dar cuvântul se cântă în fiecare decembrie, la aproape două milenii după Roma.
Ce nu știm (și spunem)
U1. Care sinod galican și care canon a oprit cerbul și darurile — Mâcon sau Auxerre, și cu ce text latin. De aceea pagina spune „sinoadele galicane, c. 578–585”.
U2. Numărul predicii lui Augustin din 404 și vorbele ei exacte. De aceea pagina nu dă număr și nu citează.
U5 · închis. Datarea ANON. CAR. — închisă la zidire: Chivu 2021, „Banat–Hunedoara, mijlocul sec. XVII, în jurul anului 1650”.
U6. Data exactă a elogiului lui Libanius — 392 sau 393 — și vorbele lui de încheiere. De aceea pagina dă intervalul și nu citează finalul.
U7. Dacă *cărinde a existat vreodată. E o ipoteză a Dicționarului etimologic; pagina o spune ca atare.
U8 · închis. Fragmentul de colindă — închis la zidire: patru versuri din „Florile dalbe”, după culegerea Alecsandri (1866), domeniu public; NU din Marienescu 1859, pe care-l poartă pagina-soră.
U9. Socoteala exactă „două mii de ani” — neancorată. De aceea pagina spune „aproape două milenii” și „două mii de decembri” ca titlu de motor, nu ca aritmetică.
U10. Datarea Trullo — 691 sau 692 — și o traducere românească tipărită a canonului 62. De aceea pagina dă intervalul și traduce redacția.
Surse
Fiecare afirmație a paginii are un rând în tabel. Metoda: verifică sau nuanțează — ce n-a putut fi verificat apare cu U-număr și formulare prudentă, sau lipsește de tot.
| ID | Afirmația | Sursa |
|---|---|---|
| C01 | colindă ← sl. kolenda | DEX ’09, via dexonline |
| C02 | colindă ← vsl. KOLENDA ← lat. calendae; at. ANON. CAR.; verbul la BARAC | MDA2, via dexonline |
| C03 | lanțul complet + 8 trimiteri savante | DER (Cioranescu), via dexonline |
| C04 | 6 cognate: bg/sb/rus/ceh/mag/gr | DER, via dexonline |
| C05 | *cărinde pierdut → corindă (ipoteză) | DER, via dexonline |
| C06 | ANON. CAR.: Banat–Hunedoara, ≈1650 | Chivu 2021, Diacronia 14 |
| C07 | calendae = ziua de 1 < calare „a vesti” | Collins / Oxford Ref. / Packer |
| C08 | strenae + Ovidiu, Fasti 1 (1.185–190) | Harpers, via Perseus |
| C09 | Trullo, canonul 62 — text integral + pedeapsa | NPNF, via New Advent |
| C10 | Libanius, elogiu al Calendelor, 392/393 | MDPI 16/7/873 + Cambridge ch.6 |
| C11 | Asterius din Amasea vs. Calende | Asterius, Sermons (1904), predica 4 |
| C12 | Augustin, predica-maraton, 404, Cartagina | Cambridge, Kalends ch.6 |
| C13 | sinoadele galicane vs. cerb + daruri | Mâcon (fr.) vs. Auxerre (en.) — conflict |
| C14 | fr. étrennes ← strenae | Harpers, via Perseus |
| C15 | colinda = umblatul din casă în casă | DEX ’09 / MDA2, via dexonline |
| C16 | 4 versuri „Florile dalbe” (Alecsandri 1866) | ro.wikisource, domeniu public |
| C17 | 10 opriri de cronologie | compus din C06–C13 |
| C18 | „aproape două milenii”, fără aritmetică | derivat, cu U9 |
Dicționare
Roma și Anul Nou
Interdicțiile
- Trullo, canoanele (NPNF, New Advent)
- Canonul 62 (oglindă St-Takla)
- Asterius vs. Calende; Libanius și predica de Anul Nou (MDPI)
- Cambridge: Calendele lui ianuarie, cap. 6
- Miles, Christmas in Ritual and Tradition
Atestări românești
Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.