Comasarea comunelor: 86 din cele 429 de comune sub 1.500 de locuitori au fost despărțite după 1992

Câte dintre cele 429 de comune sub 1.500 de locuitori au fost despărțite după 1992?#

Pe 30 octombrie 2026, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a prezentat calendarul: comunele cu cel mult 1.500 de locuitori se pot uni de bunăvoie până la 1 martie 2027, iar apoi Guvernul ia în calcul o reorganizare obligatorie, cu efect de la alegerile locale din 2028. Aplicat populației cu domiciliul, pe care INS o numără la 1 ianuarie, pragul dă exact totalul anunțat de minister. La 1 ianuarie 2023, 429 de comune aveau cel mult 1.500 de locuitori cu domiciliul. Din cele opt județe pentru care presa a dat numărul, șase ies identic (între ele Dolj, cu 21), iar Clujul și Mehedințiul diferă cu câte o comună. La recensământul din 2021, după populația care locuiește efectiv acolo, ar fi fost 465. La 1 ianuarie 2026 sunt 437.

Dintre cele 429, 64 sunt comune înființate după 1992, iar 22 sunt comune din care s-au desprins comune noi: 86 în total, una din cinci. Dintre comunele noi, 27% sunt sub prag; dintre cele vechi, 14%. 50 dintre comunele noi aveau sub 1.500 de locuitori cu domiciliul chiar la primul 1 ianuarie după înființare.

Pentru 12 perechi, comuna nouă și cea din care s-a desprins sunt acum amândouă sub prag. Unite la loc, fiecare pereche ar avea peste 1.500 de locuitori:

• Dalnic și Moacșa (Covasna): 929 + 1.251 = 2.180
• Întorsura și Radovan (Dolj): 1.397 + 1.323 = 2.720
• Buești și Albești (Ialomița): 943 + 1.144 = 2.087
• Sărățeni și Balaciu (Ialomița): 1.127 + 1.375 = 2.502
• Bereni și Măgherani (Mureș): 1.285 + 1.342 = 2.627
• Ghimpețeni și Nicolae Titulescu (Olt): 1.296 + 1.102 = 2.398
• Osica de Jos și Dobrun (Olt): 1.470 + 1.383 = 2.853
• Treznea și Agrij (Sălaj): 1.039 + 1.397 = 2.436
• Șimișna și Rus (Sălaj): 1.085 + 943 = 2.028
• Dracea și Crângu (Teleorman): 1.435 + 1.295 = 2.730
• Uda-Clocociov și Slobozia Mândra (Teleorman): 1.241 + 1.321 = 2.562
• Ibănești și Alexandru Vlahuță (Vaslui): 1.460 + 1.425 = 2.885

Populația cu domiciliul la 1 ianuarie 2023.

Au păstrat comunele despărțite mai mulți oameni?#

Recensământul din 2002 s-a făcut înainte de aproape toate despărțirile, iar INS i-a publicat rezultatele pe granițele de azi. Așa se poate compara aceeași zonă înainte și după: comuna veche și comunele desprinse din ea, adunate.

Fiecare dintre cele 201 de zone a fost comparată cu comunele întregi din același județ care aveau în 2002 o populație cu cel mult 20% mai mare sau mai mică. Din 2002 până în 2021, diferența tipică (mediana) a fost de +0,5 puncte procentuale, iar 51% dintre zone au pierdut mai puțin decât comunele cu care au fost comparate. Prin reeșantionare, mediana stă între −1,5 și +2,4 puncte: diferența tipică este de cel mult două-trei puncte, în orice direcție, în 19 ani.

Rezultatul rămâne același când fereastra de mărime se strânge la 10% sau se lărgește la 30%, când comparația se face în toată regiunea de dezvoltare și când se scot despărțirile dinainte de 2002: diferența tipică stă între −0,1 și +0,7 puncte. Nici înainte de despărțire zonele acestea nu se îndepărtau de comunele de comparat: între 1992 și anul dinaintea despărțirii, diferența tipică a populației cu domiciliul față de ele a fost de −0,6 puncte.

Media arată altceva, +4,0 puncte, din cauza câtorva zone de lângă orașe mari care au crescut repede: Rediu și Valea Lupului lângă Iași, Livezeni și Corunca lângă Târgu Mureș, Malu Mare și Ghindeni lângă Craiova. Fără cele mai mari și cele mai mici 10% dintre diferențe, media este de +0,7 puncte. Când comparația se face cu comune aflate la aceeași distanță de un municipiu, diferența tipică devine +1,7 puncte, iar intervalele de încredere trec prin zero atât lângă orașe, cât și departe de ele.

Departe de orașe, la cel puțin 15 km de un municipiu, comparația cu toate comunele de aceeași mărime din județ dă −3,4 puncte: zonele despărțite de acolo au pierdut ceva mai mult. Comparate tot cu comune aflate departe de orașe, diferența devine +0,6 puncte, cu un interval de la −3,7 la +2,4.

Pierde mai încet satul care are primăria?#

Între 2011 și 2021, satul în care se află primăria a pierdut, în mediană, cu 3,5 puncte mai puțin decât celelalte sate de aceeași mărime când are 100–300 de locuitori, cu 1,6 la 300–600 și cu 0,8 la 600–1.000. Peste 1.000 de locuitori, diferența se inversează. Satul cu primărie e de obicei mai mare decât celelalte, iar mărimea explică cea mai mare parte din avantajul lui.

Comparația e între sate, la un moment dat, și nu poate spune ce face primăria: satele mari fără primărie sunt adesea lângă orașe, care le trag populația în sus.

Cât costă a doua primărie#

În 2025, cele 235 de comune înființate după 1992 au cheltuit pe personal 575 de milioane de lei, pentru 487.986 de locuitori. Cheltuielile de personal din bugetele locale cuprind aparatul primăriei și instituțiile din subordinea ei, fără salariile profesorilor.

Comparația potrivită pune fiecare zonă despărțită lângă comunele întregi din același județ cu o populație asemănătoare. 80% dintre zone au cheltuit mai mult pe personal pe locuitor. Diferența mediană a fost de 224 de lei pe locuitor pe an, iar adunată pe cele 199 de zone, de aproximativ 202 de milioane de lei în 2025 (circa 40 de milioane de euro).

Suma nu este ce s-ar economisi prin comasare: comunele unite își păstrează de obicei o parte din angajați, iar efectul unei uniri nu e neapărat oglinda efectului unei despărțiri.

Care sunt cele 429 de comune sub 1.500 de locuitori#

Lista aplică pragul de 1.500 la populația cu domiciliul de la 1 ianuarie 2023, din datele INS. Ministerul nu a publicat o listă oficială.

Cele 235 de comune înființate după 1992 și comunele din care s-au desprins#

Anul este cel din lege, unde legea a fost citită, altfel cel din istoria comunei sau anul dinaintea primei înregistrări separate în statistica INS. Ultima coloană spune cum a fost confirmată comuna din care s-a desprins fiecare.

Cum au fost găsite despărțirile și unde se opresc datele#

Seria INS a populației după domiciliu începe în 1992. O comună care apare în ea abia mai târziu a fost înființată între timp: 235 de comune, cele mai multe în 2004 (137). Comuna din care s-a desprins fiecare a fost găsită din codurile SIRUTA. Un sat care trece într-o comună nouă își păstrează codul, iar codul îl așază imediat după comuna lui veche.

Regula a fost verificată pe anexa Legii nr. 84/2004, care a înființat 112 de comune deodată: toate 112 se potrivesc. Pentru alte 107, regula dă aceeași comună ca scăderea populației din anul despărțirii; pentru 11, articolul de pe Wikipedia o confirmă; 5 rămân confirmate doar de coduri.

Comparația folosește recensămintele din 2002 și 2021, pe granițele de azi. Populația din 2002 a fiecărei zone despărțite, adunată, a fost verificată față de populația cu domiciliul de la 1 ianuarie 2002: raportul dintre ele este, în mediană, 0,992 la zonele despărțite și 0,997 la celelalte comune. Felul în care recensământul din 2002 a împărțit populația între comuna nouă și cea veche nu poate fi verificat la fel, așa că testul folosește numai zonele întregi. Cele 8 familii din care face parte un oraș au fost scoase din comparație.

Aici, pragul de 1.500 e aplicat populației cu domiciliul, pentru că pe această bază ies totalul și numărătorile pe județe anunțate; ministerul nu a spus pe ce bază a numărat. Populația cu domiciliul e mai mare decât cea care locuiește efectiv în comună, pentru că cei plecați în străinătate își păstrează adesea domiciliul.

Rezultatul descrie despărțirile din 1995–2010 și oamenii care au rămas, nu și drumurile, școlile sau fondurile europene. Nu spune ce s-ar întâmpla la o comasare. Regulile testului au fost scrise înainte de calcul; comparația după distanța până la un municipiu a fost adăugată după ce media s-a dovedit trasă de suburbii.

Pe același subiect, o simulare a comasării, cu finanțele fiecărei primării, și populația fiecărei comune la ultimele trei recensăminte:

• Redesenează singur harta administrativă a României
• Câți oameni au mai rămas în comuna ta

Surse#

1. Gazeta de Sud, 1 noiembrie 2026: calendarul prezentat de ministrul Alexandru Stoica pe 30 octombrie; 21 de comune din Dolj
2. Jurnalul de Argeș, noiembrie 2026: 429 de localități ar putea fi comasate
3. Adevărul: sute de primării ar putea fi comasate; lista nu e oficială
4. INS, TEMPO POP107D: populația după domiciliu la 1 ianuarie, pe localități, 1992–2026
5. INS, recensămintele din 2002, 2011 și 2021, pe unitățile administrative de azi (prin citypopulation.de)
6. INS, nomenclatorul SIRUTA, semestrul I 2026 (data.gov.ro)
7. Legea nr. 84/2004 pentru înființarea unor comune, anexa nr. 1 (Monitorul Oficial nr. 310 din 7 aprilie 2004)
8. Dorin Spoaller, „Recensămintele 2011 și 2021 din România, localitate cu localitate” (date INS, CC BY 4.0)
9. Ministerul Finanțelor, execuția bugetelor locale pe 2025 (cheltuieli de personal, prin pagina despre reorganizarea teritorială)
10. Granițele unităților administrative: ANCPI, prelucrate de geo-spatial.org (CC BY-SA 4.0)
11. Wikipedia în limba română, articolele comunelor (istoria fiecărei comune)

Granițele: ANCPI, prin geo-spatial.org, CC BY-SA 4.0. Satele: Dorin Spoaller, CC BY 4.0, date INS; aici doar mediane calculate din ele.