Exploratorul
Localitatea ta, pe hartă
Caută-ți localitatea sau apasă pe ea pe hartă. Fișa din dreapta arată câte locuințe și câți oameni cu domiciliu avea în 1992 și acum, și în care dintre cele patru cadrane se încadrează. Butoanele de mai sus schimbă ce anume colorează harta.
Cadranul compară schimbarea fondului de locuințe cu schimbarea populației cu domiciliu, 1992→2025, pentru fiecare localitate. „Fără date complete” înseamnă localități înființate după 1992 sau cu întreruperi în una din cele două serii.
Paradoxul, cu ochiul liber
Fiecare punct e o localitate
Axa orizontală arată cât a crescut sau a scăzut fondul de locuințe din 1992; axa verticală arată cât a crescut sau a scăzut populația cu domiciliu, în același interval. Un punct în colțul din dreapta jos — locuințe în plus, oameni în minus — e un punct din cadranul paradox. Sunt 1.920 de asemenea puncte, mai multe decât în oricare alt cadran.
Cazurile extreme
Trei clasamente, trei mecanisme diferite
Localitățile cu cel mai mare decalaj paradox nu sunt satele cele mai sărace, ci frecvent stațiuni montane sau de weekend, unde se construiesc case secundare într-o populație rezidentă în scădere. Localitățile cu cea mai mare pierdere de populație sunt sate mici, izolate, unde și fondul locativ a scăzut — case părăsite, nu case noi. Localitățile cu cea mai mare creștere a fondului locativ sunt aproape toate comune periurbane din jurul marilor orașe, unde vin și locuințe, și oameni deodată.
Cel mai mare paradox
- 1BăișoaraCluj+124%locuințe, -30% populație
- 2BelceștiIași+134%locuințe, -17% populație
- 3FundataBrașov+86%locuințe, -54% populație
- 4DâmbovicioaraArgeș+100%locuințe, -36% populație
- 5TarcăuNeamț+125%locuințe, -7% populație
- 6BelciugateleCălărași+104%locuințe, -16% populație
- 7SpermezeuBistrița-Năsăud+96%locuințe, -23% populație
- 8ErbiceniIași+115%locuințe, -2% populație
- 9Moldova NouăCaraș-Severin+87%locuințe, -28% populație
- 10VoitegTimiș+109%locuințe, -2% populație
- 11BuciumeniGalați+91%locuințe, -19% populație
- 12SâmbureștiOlt+68%locuințe, -40% populație
- 13AlbeniGorj+101%locuințe, -7% populație
- 14FarcașaNeamț+98%locuințe, -10% populație
- 15FârdeaTimiș+78%locuințe, -29% populație
Cea mai mare pierdere de populație
- 1MalnașCovasna-80%populație, -72% locuințe
- 2Slobozia MândraTeleorman-74%populație, -50% locuințe
- 3Optași-MăguraOlt-74%populație, -46% locuințe
- 4BărbulețuDâmbovița-74%populație, -54% locuințe
- 5BaldovineștiOlt-74%populație, -61% locuințe
- 6Ciceu-GiurgeștiBistrița-Năsăud-73%populație, -54% locuințe
- 7TanacuVaslui-72%populație, -42% locuințe
- 8RăduleștiIalomița-72%populație, -48% locuințe
- 9ArmășeștiIalomița-71%populație, -32% locuințe
- 10RusSălaj-71%populație, -55% locuințe
- 11CiuceaCluj-70%populație, -51% locuințe
- 12VădastraOlt-70%populație, -52% locuințe
- 13BârseștiVrancea-70%populație, -53% locuințe
- 14Albeștii de MuscelArgeș-69%populație, -47% locuințe
- 15Nicolae TitulescuOlt-68%populație, -48% locuințe
Pentru comparație: cea mai mare creștere a fondului locativ
- 1FloreștiCluj+1473%locuințe, +893% populație
- 2ChiajnaIlfov+1324%locuințe, +431% populație
- 3GirocTimiș+1260%locuințe, +586% populație
- 4DumbrăvițaTimiș+1238%locuințe, +731% populație
- 5BragadiruIlfov+944%locuințe, +486% populație
- 6MiroslavaIași+940%locuințe, +423% populație
- 7Popești-LeordeniIlfov+704%locuințe, +293% populație
- 8ȘelimbărSibiu+653%locuințe, +303% populație
- 9Moșnița NouăTimiș+643%locuințe, +400% populație
- 10BerceniIlfov+626%locuințe, +193% populație
- 11SânpetruBrașov+609%locuințe, +337% populație
- 12CorbeancaIlfov+578%locuințe, +213% populație
- 13TunariIlfov+574%locuințe, +171% populație
- 14Ștefăneștii de JosIlfov+504%locuințe, +205% populație
- 15DobroeștiIlfov+470%locuințe, +143% populație
Aceste localități nu sunt în cadranul paradox — populația lor a crescut la fel de repede sau mai repede decât fondul de locuințe. Sunt incluse pentru contrast: paradoxul nu e despre „unde se construiește mult”, ci despre „unde se construiește fără ca oamenii să vină”.
De ce se întâmplă asta
Patru explicații plauzibile, nicio dovadă directă
Datele TEMPO arată ce s-a întâmplat, nu de ce. Nu pot separa o casă nouă folosită tot anul de o casă secundară folosită două săptămâni, și nu pot spune cine a construit-o sau cu ce bani. Patru mecanisme sunt totuși consistente cu tiparul observat, fără ca datele de aici să le poată confirma sau infirma direct:
- Case secundare și turism de weekend. Multe dintre recordurile de paradox — Băișoara, Fundata, Dâmbovicioara — sunt localități montane sau de graniță turistică, unde o parte din fondul nou de locuințe deservește vizitatori sau proprietari cu domiciliul altundeva.
- Bani trimiși din străinătate. România are una dintre cele mai mari diaspore raportate la populație din UE; o casă construită sau extinsă în satul natal, cu bani trimiși din străinătate, nu aduce automat înapoi un domiciliu înregistrat.
- Moștenire împărțită. O singură gospodărie moștenită de mai mulți frați poate deveni, în timp, mai multe locuințe înregistrate separat, fără nicio schimbare de populație.
- Domiciliul nu urmează mutarea. Cineva care se mută efectiv dintr-un sat într-un oraș își poate păstra domiciliul legal la adresa veche ani de zile; populația „reală” a satului poate fi și mai mică decât arată POP107D, nu mai mare.
Metodă
De unde vin cifrele și ce nu spun
Datele vin din baza TEMPO-Online a Institutului Național de Statistică: matricea LOC101B (locuințe existente la sfârșitul anului, toate formele de proprietate, pe județe și localități, 1990–2025) și matricea POP107D (populația după domiciliu la 1 ianuarie, pe județe și localități, 1992–2026, reutilizată din pull-urile anterioare pentru proiectele „Când a ajuns modernitatea la tine?” și „Ce vârstă are localitatea ta?”). Ambele au fost accesate direct prin API-ul TEMPO-Online (`tempo-ins/pivot`) pe 9 septembrie 2026.
- Fereastra comună. Comparația folosește 1992 (primul an cu date de populație pe localități) și 2025 (ultimul an complet în ambele serii). Din cele 3.181 de localități, 2.946 au date valide și nenule în ambele matrice, în ambii ani; restul au fost înființate după 1992 sau au o întrerupere într-o serie și sunt excluse, nu estimate.
- Ce numără LOC101B. Stocul de locuințe existente, indiferent de formă de proprietate, la sfârșitul fiecărui an. Nu spune nimic despre ocupare: o locuință numărată poate fi locuită tot anul, parțial, sau deloc. Pentru întrebarea „câte case stau goale”, vezi proiectul separat Casa goală, bazat pe Recensământul 2021.
- Ce numără POP107D. Populația după domiciliul legal înregistrat, nu reședința efectivă. Cineva poate avea domiciliul într-o localitate și poate locui, lucra sau trăi în alta, inclusiv în străinătate.
- Cadranele. „Paradox” = fondul de locuințe a crescut, populația a scăzut. „Expansiune” = amândouă au crescut. „Contracție” = amândouă au scăzut. „Presiune” = populația a crescut mai repede decât fondul de locuințe (cea mai rară categorie, 10 de localități, tipic orașe mari unde stocul vechi nu ține pasul).
- Verificare încrucișată. Stocul total 2025 din LOC101B (9.944.989) e la 0,2% distanță de numărul total de locuințe din Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (9,93 milioane) — ani și metodologii diferite, dar o confirmare independentă rezonabilă a ordinului de mărime.
- Nu implică cauzalitate. Corelația dintre creșterea locuințelor și scăderea populației nu spune de ce se întâmplă asta într-o localitate anume; secțiunea „De ce se întâmplă asta” de mai sus enumeră mecanisme plauzibile, nu concluzii.
- Harta. Contururile celor 3.181 de unități administrativ-teritoriale sunt reutilizate din proiectul „Când a ajuns modernitatea la tine?” (sursă geo-spatial.org și ANCPI, licență CC BY-SA 4.0), potrivite cu datele INS prin codul SIRUTA.
Datele pot fi consultate direct în TEMPO-Online, matricele LOC101B și POP107D.