Dosarele poliției secrete: ce a făcut fiecare fostă țară comunistă cu arhivele

Stasi, Ministerul Securității Statului (1950–1990) · 18 martie 1990, primele alegeri libere din RDG

Dosarul propriu

din 1992

Nume publicate de stat

caz cu caz: concluziile despre parlamentari, din 1998; restul doar celui urmărit

Lustrație

excludere din funcții, 1991–2030

Cele trei date

Dosarele se citesc din 2 ianuarie 1992. Numele informatorilor nu se publică: fiecare om află din propriul dosar cine l-a turnat, iar numele adevărate din spatele numelor conspirative se cer separat. Concluziile verificării parlamentarilor apar ca documente ale Bundestagului (prima documentată, despre Gregor Gysi, în 1998). Angajații statului sunt verificați din 1991, iar verificarea e permisă până la 31 decembrie 2030.

Ce s-a pierdut

În noiembrie 1989 Erich Mielke a dat primul ordin de distrugere. Pe 4 decembrie 1989 cetățenii au ocupat sediul din Erfurt, apoi pe cele din Leipzig și din alte orașe; pe 15 ianuarie 1990, sediul central din Berlin. Spionajul extern (HV A) a primit voie să-și distrugă singur arhiva. Au rămas aproximativ 15.400 de containere cu hârtie ruptă cu mâna; din vreo 600 de saci s-au refăcut manual circa 1,7 milioane de foi.

Unde sunt dosarele

Arhiva Stasi a Arhivelor Federale (din 17 iunie 2021; înainte, BStU, din 1991): aproximativ 112,5 km de dosare în 13 locuri și 46,7 milioane de fișe.

Câți au cerut

3.499.663 de cereri ale cetățenilor până la 31 decembrie 2025; 521.725 numai în 1992. În 2025: 31.120, dintre care 21.103 cereri depuse pentru prima dată.

Ce s-a aflat

Wolfgang Schnur, liderul Demokratischer Aufbruch, a demisionat pe 14 martie 1990, cu patru zile înaintea alegerilor, după ce își negase colaborarea cu Stasi. Ibrahim Böhme, președintele SPD din RDG, și-a lăsat funcțiile în aprilie 1990 după aceeași acuzație, spunând că se retrage până își va curăța numele; munca lui pentru Stasi a fost reconstituită mai târziu în detaliu pe baza dosarelor.

Cum ceri dosarul

Oricine, de orice cetățenie, pentru dosarul propriu; rudele apropiate pentru o persoană decedată. Cerere online cu buletinul electronic german sau pe hârtie, cu identitatea confirmată. Gratuit; răspunsul vine în câteva luni, uneori într-un an și ceva.

În 2026

Cererile scad încet, dar nu se opresc: un sfert din primele cereri vin acum de la rudele celor morți.

Surse

• Bundesarchiv – Das Stasi-Unterlagen-Archiv in Zahlen (Stand 31.12.2025)
• BStU, 5. Tätigkeitsbericht (2001) Anhang 2; BStU 13. TB Anhang 8; Bundesarchiv 'in Zahlen'
• BStU, 1. Tätigkeitsbericht (1993)
• BStU, 13. Tätigkeitsbericht (2017)

UB, apoi SB (Serviciul de Securitate), 1944–1990 · 4 iunie 1989, alegerile parțial libere câștigate de Solidaritatea

Dosarul propriu

din 2001 (pentru victime; pentru oricine din 2007)

Nume publicate de stat

caz cu caz, din 1999

Lustrație

excludere din funcții, 1999–azi

Cele trei date

Cererile s-au primit de la 7 februarie 2001, iar primii oameni și-au citit dosarele în septembrie 2001; din martie 2007, oricine poate cere documentele despre sine. Din 1999 declarațiile funcționarilor sunt verificate de un tribunal de lustrație; o declarație mincinoasă scoate omul din funcție. Din 25 septembrie 2007, IPN publică online cataloage cu ofițerii, cu demnitarii regimului și cu informațiile din arhivă despre cei care ocupă funcții publice. Catalogul informatorilor a fost anulat de Tribunalul Constituțional.

Ce s-a pierdut

În 1989–1990 s-au distrus, după estimări, 50–60% din dosarele personale ale informatorilor, iar la Gdańsk până la 90%. O anchetă internă a ministerului din 1990 a constatat, în două voievodate, că fuseseră distruse chiar și procesele-verbale de distrugere.

Unde sunt dosarele

Arhiva Institutului Memoriei Naționale (IPN): 94,6 km de documente la sfârșitul lui 2025.

Câți au cerut

Lista Wildstein (un index de circa 240.000 de nume scos din IPN) a apărut pe internet în ianuarie 2005. În cele 18 luni din iulie 2004 până în decembrie 2005, care cuprind momentul scurgerii, s-au depus 31.589 de cereri, față de circa 2.000 pe an înainte; în 2006, alte 18.234. În 2025: 7.892, mai ales de la oameni care își caută strămoșii.

Ce s-a aflat

Lech Wałęsa: un tribunal de lustrație a hotărât pe 11 august 2000 că declarația lui că nu a colaborat era adevărată. În 2016 IPN a confiscat de la văduva generalului Kiszczak dosarul „Bolek”; în 2017, experții Institutului de Expertiză Judiciară din Cracovia, la cererea procurorilor IPN, au conchis că angajamentul din 1970 și chitanțele sunt scrise de mâna lui. Wałęsa neagă că ar fi colaborat. În ianuarie 2007, arhiepiscopul Stanisław Wielgus a renunțat la scaunul de la Varșovia în ziua instalării, după ce o comisie a Bisericii găsise documentele colaborării, pe care el o recunoscuse cu două zile înainte.

Cum ceri dosarul

Oricine, pentru documentele despre sine; din 2016 și pentru o rudă apropiată decedată. Formularul se depune la sediul IPN sau la orice filială; documentele se văd în sala de lectură, tot mai des și în copie electronică.

În 2026

IPN nu are președinte confirmat: șeful lui din 2021, Karol Nawrocki, a devenit președintele Poloniei în 2025.

Surse

• Biuletyn IPN nr 4 (39), kwiecień 2004
• IPN, Informacja o działalności IPN 2025, t. 1
• S. Cenckiewicz, P. Gontarczyk, SB a Lech Wałęsa. Przyczynek do biografii, IPN 2008 (pp. ~184–185)
• Tadeusz Ruzikowski (oprac.), Instrukcje pracy operacyjnej aparatu bezpieczeństwa (1945–1989), IPN, Materiały pomocnicze BEP

StB, Securitatea Statului (1945–1990) · 17 noiembrie 1989, începutul Revoluției de Catifea

Dosarul propriu

din 1997 (aprox.)

Nume publicate de stat

registrul integral, din 2003

Lustrație

excludere din funcții, 1991–azi

Cele trei date

Legea lustrației din 1991 e încă în vigoare: funcțiile înalte din stat, armată, poliție, justiție și din televiziunea publică cer un certificat. O lege în vigoare din decembrie 1996 permite consultarea dosarului propriu; în practică, lectura a început în 1997, la un singur centru, la Pardubice. Pe 20 martie 2003 Ministerul de Interne a publicat lista celor circa 75.000 de colaboratori din registrele StB; site-ul a fost indisponibil două zile. Lista Cibulka din 1992 a ajuns în presă fără autorizare; nu a fost o publicare oficială.

Ce s-a pierdut

Între 1 și 8 decembrie 1989, StB a „triat” dosarele agenturii, la ordinul generalului Lorenc (așa-numita triere Lorenc). Un total național nu există; în trei secții ale contraspionajului s-au distrus complet 9,5%, 27% și 21,4% din dosare.

Unde sunt dosarele

Arhiva Serviciilor de Securitate (ABS), din 2008: 20,4 km de documente la sfârșitul lui 2025; doar 11,7% dintre ele sunt prelucrate.

Câți au cerut

Până la mijlocul lui 2001, circa 2.000 de oameni își citiseră dosarul la Pardubice, iar de zece ori mai mulți aflaseră că dosarul lor nu există. ABS nu numără separat cererile pentru dosarul propriu: în 2025 a răspuns la 2.666 de căutări pentru 10.018 persoane.

Ce s-a aflat

Milan Kundera: în 2008 revista Respekt a publicat un proces-verbal de poliție din 1950 care îl numește drept cel care a semnalat un curier occidental, condamnat apoi la 22 de ani. Arhiva a spus că documentul e autentic; Kundera a negat. Nicio instanță nu s-a pronunțat. Andrej Babiš: vezi Slovacia.

Cum ceri dosarul

Orice adult, inclusiv străinii, pentru dosarul propriu; rudele pentru un decedat; oricine poate întreba dacă o anumită persoană a fost înregistrată drept colaborator. Cerere prin e-mail, poștă sau la ghișeu; dosarele digitizate se pot vedea de la distanță.

În 2026

Legea lustrației nu se mai aplică miniștrilor din 2014; un proiect care o readucea a căzut în 2025.

Surse

• Archiv bezpečnostních složek – Výroční zpráva (annual report) 2019
• Archiv bezpečnostních složek – Výroční zpráva (annual report) 2025
• Zákon č. 140/1996 Sb., o zpřístupnění svazků vzniklých činností bývalé Státní bezpečnosti (current text)
• Archiv bezpečnostních složek – Výroční zpráva (annual report) 2008

StB, Securitatea Statului (1945–1990) · 17 noiembrie 1989, începutul Revoluției de Catifea

Dosarul propriu

din 2003

Nume publicate de stat

registrul integral, din 2004

Lustrație

excludere din funcții, 1991–1992

Cele trei date

Legea cehoslovacă a lustrației s-a aplicat până la despărțire și nu s-a mai aplicat în Slovacia independentă. Institutul Memoriei Națiunii (ÚPN) a deschis dosarele publicului în decembrie 2003, iar din 16 noiembrie 2004 a pus online registrele StB: între 76.000 și 81.000 de înregistrări, dintre care 15.000–16.300 de colaboratori secreți. O înregistrare nu dovedește colaborarea.

Ce s-a pierdut

Distrugerile au continuat și după ce Lorenc le-a oprit oficial, pe alocuri până în februarie 1990. Pe 6 decembrie 1989 a fost tocat dosarul disidentului Ján Langoš, care avea să conducă ÚPN. În 1990 dosare furate din arhiva de la Trenčín au ajuns la oamenii lui Vladimír Mečiar.

Unde sunt dosarele

Institutul Memoriei Națiunii (ÚPN), din 2003. O parte din dosarele originale despre slovaci au rămas în arhivele cehe după împărțirea din 1999.

Câți au cerut

Peste 1.900 de cereri în 2004 și aproape 8.000 rezolvate din 2003 până în 2005, după datele ÚPN. Serii anuale mai noi nu au fost găsite.

Ce s-a aflat

Andrej Babiš, din nou premier al Cehiei: registrul publicat de ÚPN îl trece drept agentul „Bureš”. El neagă. Instanțele i-au dat dreptate în 2014 și 2015, dar hotărârile au fost anulate în 2017 pentru că dăduse în judecată instituția greșită; în februarie 2024 Curtea Constituțională a menținut respingerea acțiunii. În octombrie 2024, printr-o tranzacție aprobată de instanță, Ministerul de Interne slovac a recunoscut că a fost înregistrat nejustificat și că nu a colaborat conștient; ÚPN respinge tranzacția și îl păstrează în registru. Nicio instanță nu a judecat fondul.

Cum ceri dosarul

Orice adult pentru dosarul propriu; rudele pentru un decedat; oricine poate întreba dacă o persoană a fost colaborator înregistrat. Formulare online; termen legal de 90 de zile.

În 2026

Slovacia rămâne fără lege de lustrație; registrele online sunt principalul instrument.

Surse

• Patrik Dubovský, Ján Langoš. Od samizdatov a VPN k dokumentom ŠtB a ÚPN (Ústav pamäti národa, Bratislava 2021)
• Zákon č. 553/2002 Z. z. o sprístupnení dokumentov o činnosti bezpečnostných zložiek štátu 1939 – 1989 a o založení Ústavu pamäti národa (zákon o pamäti národa), znenie účinné od 28. 9. 2002 (Slov-Lex)
• ÚPN, Registračné protokoly agentúrnych a operatívnych zväzkov ŠtB
• Zákon č. 553/2002 Z. z., znenie účinné od 22. 3. 2022 (Slov-Lex)

ÁVH, apoi Direcția III a Ministerului de Interne (1945–1990) · 23 octombrie 1989, proclamarea Republicii Ungaria

Dosarul propriu

din 1997

Nume publicate de stat

caz cu caz din 1994; registrul integral programat pe 4 noiembrie 2026

Lustrație

verificare publică fără excludere, din 1994

Cele trei date

Ungurii își citesc dosarele din 1 septembrie 1997, la Oficiul Istoric, devenit în 2003 Arhiva Istorică a Securității Statului (ÁBTL). În baza legii din 1994, demnitarii erau verificați: cine era găsit cu trecut în poliția politică era rugat să demisioneze, altfel concluzia se publica; legea nu interzicea nimănui să ocupe o funcție. Legea LI din 2026, votată pe 15 septembrie cu 149 de voturi pentru, niciunul împotrivă și 35 de abțineri, prevede publicarea online, gratuită, a registrelor pe 4 noiembrie 2026 (data a fost amânată de la 20 octombrie printr-o lege din 14 octombrie).

Ce s-a pierdut

În toamna lui 1989 și până în ianuarie 1990, la direcția III/III (supravegherea opoziției) s-au distrus, după estimări, circa 1.400 de dosare; când procurorii militari au început confiscările, mai erau patru dosare „vii”. De la 22 decembrie 1989, din ordinul adjunctului ministrului, nu s-au mai întocmit procese-verbale. Scandalul s-a numit „Dunagate”.

Unde sunt dosarele

ÁBTL, Budapesta: 4,6 km de documente la sfârșitul lui 2023. Unele documente clasificate de dinainte de 1990 sunt încă la serviciile de azi.

Câți au cerut

69.220 de cereri personale din 1997 până la sfârșitul lui 2024; 3.410 în 2024. Două treimi vin acum de la copiii și nepoții celor din dosare; în 2024, 96 de solicitanți erau ei înșiși informatori.

Ce s-a aflat

Péter Medgyessy, premier în 2002–2004: în 2002 presa a publicat că fusese ofițer al contraspionajului, nu informator recrutat; într-un interviu din 2014 el a confirmat colaborarea. În 2006 revista Élet és Irodalom a publicat documente din arhivă din care reiese că regizorul István Szabó a scris, sub numele conspirativ „Képesi Endre”, rapoarte între 1957 și 1963, mai ales despre colegii de la școala de film.

Cum ceri dosarul

Persoana urmărită; după moartea ei, rudele. Formular online sau scrisoare. Gratuit; ÁBTL recomandă o nouă cerere după doi-trei ani, pentru că fondurile cresc.

În 2026

Pe 1 noiembrie, nyitottaktak.hu afișa doar „în curând”. Ce se publică, conform legii: toate fișele de înregistrare ale rețelei (circa 36.000 păstrate, inclusiv recrutările ratate), registrele de recrutare din 1957–1962, datele de pe benzile magnetice salvate în ianuarie 1990 (58.708 înregistrări) și, până pe 25 februarie 2027, dosarele de recrutare. Rapoartele informatorilor nu vor fi publicate online. O persoană al cărei nume apare în documente își poate atașa propria declarație.

Surse

• ÁBTL, Beszámoló 2024
• ÁBTL, Beszámoló 2022 („Negyed évszázad után”)
• ÁBTL, „Államvédelem Magyarországon”
• Révész Béla, „Dunagate III.”, Beszélő X/2, February 2005

Securitatea, Departamentul Securității Statului (1948–1989) · 22 decembrie 1989, fuga lui Nicolae Ceaușescu

Dosarul propriu

din 2001 (aprox.)

Nume publicate de stat

caz cu caz, din 2000

Lustrație

verificare publică fără excludere, din 2000

Cele trei date

Legea 187/1999, inițiată de fostul deținut politic Ticu Dumitrescu, a creat CNSAS, care a început lucrul pe 13 martie 2000. Primele dosare s-au citit la începutul lui 2001, provizoriu la sediul SRI; sala de lectură a CNSAS s-a deschis în martie 2001. Numele informatorilor le află fiecare om, în scris, din propriul dosar. Public apar doar deciziile: între 2000 și 2008, deciziile Colegiului CNSAS, publicate în Monitorul Oficial; din 2008, numai hotărârile definitive ale instanțelor. Lustrația nu s-a aplicat niciodată: legile din 2010 și 2012 au fost declarate neconstituționale.

Ce s-a pierdut

Circa 130.000 de dosare s-au pierdut între decembrie 1989 și martie 1990, după o estimare citată de Romulus Rusan, dintre care aproximativ 40.000 la Sibiu, în lupte. În iunie 1990 o echipă a SRI a ars și a îngropat într-o groapă din pădure, la Berevoiești (Argeș), un camion de documente; în mai 1991, unsprezece ziariști de la România liberă au dezgropat 23 de saci. Nimeni nu a fost trimis în judecată.

Unde sunt dosarele

CNSAS: 27.985 de metri liniari la sfârșitul lui 2024, după transferul a 1,3 milioane de dosare de la SRI în 2005–2006. Dosarele considerate de siguranță națională au rămas la SRI și SIE; cele ale Ministerului Apărării sunt transferate doar parțial.

Câți au cerut

Între 2000 și 2005, 13.504 cereri pentru dosarul propriu, după CNSAS. Seria anuală schimbă unitatea (cereri, apoi persoane) și lipsește în 2013–2017; în 2024, 1.786 de persoane.

Ce s-a aflat

Traian Băsescu: Curtea de Apel București a constatat în 2019 că a fost colaborator al Securității, iar Înalta Curte a respins definitiv recursul pe 23 martie 2022; el a negat că ar fi știut de un nume conspirativ. Dan Voiculescu: CNSAS a constatat în 2006 colaborarea sub numele „Felix”, iar Înalta Curte a confirmat-o definitiv pe 10 martie 2011; tot el ridicase excepția prin care Curtea Constituțională a desființat în 2008 legea CNSAS. Mona Muscă: CNSAS a constatat colaborarea în 2006; ea a spus că a semnat angajamentul, dar n-a informat și a demisionat din Parlament în 2007. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: în 2020 CNSAS a cerut instanței să-l declare colaborator, iar instanțele au respins definitiv cererea.

Cum ceri dosarul

Orice cetățean român, orice fost cetățean român și orice cetățean al UE sau NATO, pentru dosarul propriu; soțul și rudele până la gradul IV pentru un decedat. Formularul „Acces la propriul dosar” de pe cnsas.ro, cu copie după buletin; se poate trimite prin poștă sau e-mail, inclusiv din străinătate.

În 2026

Ultimele piese ale arhivei SRI (baza de date electronică și microfilmele) au ajuns la CNSAS abia în 2022–2023. Instituția raportează lipsă de personal.

Surse

• Lavinia Stan, 'Inside the Securitate Archives', Wilson Center / CWIHP, 4 March 2005
• CNSAS, Raport de activitate pe anul 2024, PDF p. 123
• CNSAS, Raport de activitate pe anul 2003, PDF p. 24
• CNSAS, Raport de activitate 13 martie 2000 – 31 mai 2002, PDF p. 23

Darjavna Sigurnost (DS), Securitatea Statului · 10 noiembrie 1989, căderea lui Todor Jivkov

Dosarul propriu

din 2007 (aprox.)

Nume publicate de stat

caz cu caz, din 1997

Lustrație

excludere din posturile academice, 1992–1995; verificare publică fără excludere din 2007

Cele trei date

Prin legea din 1997, o comisie parlamentară (comisia Bonev) a anunțat primele nume de demnitari. Comisia pentru dosare (COMDOS), creată prin legea din decembrie 2006, lucrează din aprilie 2007; până la 30 noiembrie 2007, 160 de oameni își citiseră dosarele. COMDOS verifică persoanele cu funcții sau activitate publică și publică afilierea lor în ziua deciziei. Fiecare încercare de lustrație (1992, 1998, 2009–2011) a fost respinsă de Curtea Constituțională, cu excepția unei legi din 1992 pentru posturile academice, menținută în 1993 și abrogată în 1995.

Ce s-a pierdut

În ianuarie–februarie 1990, printr-o propunere aprobată chiar în ziua în care a fost făcută, la ordinul ministrului de interne, generalul Atanas Semerdjiev, s-au distrus 134.102 din 331.995 de dosare ale DS, după inventarul ministerului din 1994 (rechizitoriul din 1992 dă 144.235). În 2002 Semerdjiev a fost condamnat definitiv la patru ani și jumătate de închisoare.

Unde sunt dosarele

COMDOS a centralizat arhivele DS și ale spionajului militar; de la mijlocul lui 2019, peste 14.430 de metri liniari, după rapoartele ei.

Câți au cerut

Între 2007 și 2018, 16.612 cereri pentru dosarul propriu sau al unei rude decedate; 26.448 de cereri de toate tipurile până la mijlocul lui 2019, după bilanțul COMDOS.

Ce s-a aflat

Până la mijlocul lui 2019 COMDOS verificase peste 351.948 de persoane, găsise afilierea a 17.958 și făcuse publice 13.921 de nume: un președinte, judecători constituționali, peste 150 de deputați, peste 100 de miniștri. Pe 19 iulie 2007 a anunțat că președintele Gheorghi Pârvanov fusese colaborator secret, cu numele „Goțe”, recrutat pe 4 octombrie 1989; o a doua decizie, din 1 august 2007, a găsit dovezi ale activității lui doar în redactarea unei părți dintr-o carte de istorie. În ianuarie 2012 a verificat 18 membri ai conducerii Bisericii și a anunțat afilierea a 11 mitropoliți.

Cum ceri dosarul

Oricine, fără condiție de cetățenie, pentru dosarul propriu sau al soțului, părinților și bunicilor decedați. Cerere scrisă pe formularele COMDOS, la Sofia, personal sau prin împuternicit; răspuns în 30 de zile.

În 2026

Legea bugetului pe 2026 i-a cerut guvernului să propună desființarea COMDOS și mutarea activității la Agenția Arhivelor; un proiect e în consultare, iar pe 27 octombrie 2026 COMDOS a protestat oficial.

Surse

• ECtHR, Anchev v. Bulgaria, nos. 38334/08 and 68242/16, decision of 5 Dec 2017 (notified 11 Jan 2018), copy hosted on comdos.bg
• COMDOS, 'Равносметка по пътя / Stocktaking 2007–2019' (bilingual brochure, 2019), pp. 25–26 (PDF pp. 27–28)
• Закон за достъп и разкриване на документите и за обявяване на принадлежност на български граждани към ДС и РС на БНА — consolidated text on comdos.bg (Ciela), amendments to ДВ бр. 88/2023
• COMDOS website, 'Историческа справка' (historical note), accessed 1 Nov 2026

Sigurimi, Direcția Securității Statului (1944–1991) · 31 martie 1991, primele alegeri cu mai multe partide

Dosarul propriu

din 2017 (aprox.)

Nume publicate de stat

nepublicate: comunicate doar persoanei urmărite

Lustrație

excludere din funcții, 1995–2001

Cele trei date

Legile din 1995 au exclus din funcții, până la sfârșitul lui 2001, oameni pentru trecutul lor în Sigurimi și în procesele politice. O lege de lustrație din 2008 a fost suspendată și apoi anulată în 2010. Legea 45/2015 a creat Autoritatea pentru dosarele Sigurimi (AIDSSH), care primește cereri din 2017. Numele informatorilor și ale ofițerilor îi sunt comunicate doar persoanei urmărite; deciziile publicate poartă numai inițiale.

Ce s-a pierdut

Estimările nesigure vorbesc de circa 39.500 de dosare distruse între 1980 și 1992 și de un val de circa 50.000 în 1991; Autoritatea însăși spune că numerele trebuie verificate în arhivă. Dosarele de lucru și cele personale ale colaboratorilor s-au pierdut în mare parte.

Unde sunt dosarele

AIDSSH, Tirana: 7.339.347 de file înregistrate (studiu din septembrie 2026), dintre care 69% au fost predate de serviciul secret actual (SHISH); transferul fizic s-a încheiat abia în martie 2022.

Câți au cerut

4.209 cereri individuale între 2017 și sfârșitul lui 2025; 508 în 2025.

Ce s-a aflat

În 2022 Autoritatea a anunțat Parlamentul că un politician de rang înalt, identificat doar prin inițialele I.M., apare în documente drept colaborator, notând și o verificare contrară din anii 1990. Presa a legat inițialele de fostul președinte Ilir Meta; Autoritatea nu a numit pe nimeni. Meta a spus că nu a colaborat niciodată, a invocat verificarea din 1996 și a depus plângere penală împotriva membrilor Autorității. Nicio instanță nu s-a pronunțat pe fond.

Cum ceri dosarul

Oricine, albanez sau străin: persoana urmărită, rudele unui mort sau dispărut, cercetătorii. Formular pe aidssh.al, depus personal, prin poștă sau e-mail.

În 2026

În 2025, doar șase candidați au cerut verificarea, deși Autoritatea anunțase 53 de partide. Muzeul „Casa cu frunze” din Tirana, fostul sediu al Sigurimi, e deschis publicului.

Surse

• Gjykata Kushtetuese, Vendimi nr. 9, datë 23.03.2010 (V-9/10)
• Dagmar Hovestadt, 'Qasja në dosjet e ish-Sigurimit të Shtetit. Udhëzues për gazetarë dhe kërkues', OSCE Presence in Albania, 2025
• AIDSSH, Raporti Vjetor 2022
• AIDSSH, Raporti Vjetor 2025

SDV, Serviciul Securității Statului (secția slovenă a UDBA) · 17 mai 1990, prima Adunare aleasă liber

Dosarul propriu

din 1998 (anul transferului arhivei; prima lectură nedatată)

Nume publicate de stat

nepublicate: comunicate doar persoanei urmărite

Lustrație

nu

Cele trei date

Partea SDV a arhivei Ministerului de Interne a ajuns la Arhivele Republicii în 1998; oamenii cereau să-și vadă dosarul și înainte, dar o dată a primei lecturi nu s-a găsit. Din 2006 documentele SDV de dinainte de 17 mai 1990 sunt deschise oricui. Un amendament restrictiv a fost respins la referendum în 2011 (70,88% împotrivă); varianta din 2014 le ține deschise, cu datele sensibile acoperite. Statul nu a publicat nicio listă; în 2003 site-ul udba.net a pus online un index de fișe, interzis apoi de inspectorul pentru protecția datelor. Lege de lustrație nu există.

Ce s-a pierdut

Din circa 17.000 de dosare ale persoanelor urmărite și ale colaboratorilor, s-au păstrat aproximativ 4.000. Ministrul culturii a spus că circa patru cincimi din dosarele de urmărire deschise s-au distrus la sfârșitul lui 1989 și începutul lui 1990. Nimeni nu a răspuns pentru asta.

Unde sunt dosarele

Arhivele Republicii Slovenia, Ljubljana. Arhiva federală a UDBA e la Belgrad.

Câți au cerut

40.000 de cereri la Arhivele Republicii între 1992 și august 2003 (nu numai pentru dosare SDV); 10–15 persoane pe zi au cerut să-și vadă dosarul după scandalul udba.net.

Ce s-a aflat

Marta Kos, comisar european din 2024: În indexul Arhivelor Republicii figurează un număr de dosar pe numele ei; revista Reporter scrie că astfel de numere erau folosite pentru surse înregistrate. Dosarul nu s-a găsit. Serviciul de informații SOVA spune că nu deține nimic despre ea. Ea neagă orice colaborare, iar nicio instituție oficială nu s-a pronunțat.

Cum ceri dosarul

Oricine, sloven sau străin, la sala de lectură a Arhivelor Republicii din Ljubljana; inventarele se caută online.

În 2026

Pe 28 octombrie 2026 Janez Janša a declarat că Slovenia va bloca drumul Serbiei spre UE până când Belgradul predă arhiva federală a UDBA. Serbia spune că a fost distrusă în bombardamentele NATO din 1999.

Surse

• Arhiv Republike Slovenije: Letno poročilo 2025
• Uradni list RS 30/2006: Zakon o varstvu dokumentarnega in arhivskega gradiva ter arhivih (ZVDAGA)
• Državni zbor RS, Raziskovalno-dokumentacijski sektor (M. Križaj, J. Blažič, A. Lekše): Dostop do arhivskega gradiva v državah EU, primerjalni pregled, 21 Feb 2014 (copy hosted by RTV SLO)
• EHRI Portal: SI AS 1931 Republiški sekretariat za notranje zadeve SRS (fonds description supplied by Arhiv RS)

SDS, Serviciul Securității Statului (secția croată a UDBA) · 30 mai 1990, primul Parlament ales liber

Dosarul propriu

din 1993 (anul primului transfer, cu acordul persoanei; prima lectură nedatată)

Nume publicate de stat

nepublicate: comunicate doar persoanei urmărite

Lustrație

nu

Cele trei date

Primele dosare personale ale SDS au ajuns la Arhivele Statului în 1993, iar de atunci se pot consulta cu acordul persoanei vizate. Legea arhivelor din 2018 deschide tot ce s-a creat până la 30 mai 1990, inclusiv datele de serviciu ale ofițerilor și colaboratorilor, dar nu se publică nicio listă. Lege de lustrație nu există.

Ce s-a pierdut

Înaintea alegerilor din 1990, o comisie de trei oameni a Ministerului de Interne a distrus „anumite părți” din arhivă; o conducea chiar Josip Perković, după judecătorul care a trimis dosarele la München. Nu se știe ce s-a distrus.

Unde sunt dosarele

Arhivele Statului Croat, Zagreb: circa 68.800 de dosare ale persoanelor urmărite; ultima tranșă a venit de la serviciul de informații în 2015.

Câți au cerut

800 de cereri și 269 de dosare găsite până în 2001; vreo 15 lecturi pe an în jurul lui 2007. Arhiva nu mai publică numărul cererilor.

Ce s-a aflat

Pe 3 august 2016, Curtea Regională Superioară din München i-a condamnat pe viață pe Zdravko Mustač, șeful SDS, și pe Josip Perković pentru uciderea emigrantului Stjepan Đureković, în 1983, în Bavaria. În 2013 Croația adoptase o lege care l-ar fi ferit pe Perković de extrădare („lex Perković”); a abrogat-o după amenințarea cu sancțiuni a Comisiei Europene.

Cum ceri dosarul

Oricine, cetățean sau străin, la Arhivele Statului din Zagreb; un refuz se poate contesta la comisarul pentru informații.

În 2026

O persoană al cărei nume apare în documente își poate atașa propria declarație.

Surse

• Josip Mihaljević, 'Researching the Yugoslav Secret Police in Croatia and Bosnia and Herzegovina: Sources, Historiography, Publicist Writing', Aparat Represji w Polsce Ludowej 1944–1989, no. 21 (2023), DOI 10.48261/arprl232111
• Hrvatski državni arhiv, Izvješće o radu HDA-a u 2017. godini
• OLG München, Pressemitteilung 35/2016, 'Strafverfahren gegen Josip P. und Zdravko M. wegen Mordes', 03.08.2016
• Nenad Bukvić, '68 000 Intelligence Files of the State Security Service for Croatia', COURAGE Registry (2018, last edited 2020-02-18), DOI 10.24389/41145

UDBA/SDB, Securitatea Statului din Iugoslavia (secția sârbă și cea federală) · 5 octombrie 2000, căderea lui Slobodan Milošević

Dosarul propriu

consultare permisă în 2001, apoi suspendată (aprox.)

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

lege adoptată, neaplicată (2003)

Cele trei date

În 2001 un decret al guvernului Đinđić le-a permis unor cetățeni să-și consulte dosarele, sub supraveghere, cu numele informatorilor și ofițerilor acoperite cu bandă galbenă; decretul a fost apoi revocat. Legea din 2003 privind răspunderea pentru încălcarea drepturilor omului nu s-a aplicat niciodată și a expirat în 2013. Legea arhivelor din 2020 lasă dosarele serviciilor pe seama unei „legi separate” care nu există.

Ce s-a pierdut

Serbia spune că arhiva federală a serviciului de la Belgrad a fost distrusă sau grav avariată în bombardamentele NATO din 1999. Nicio verificare independentă.

Unde sunt dosarele

BIA, serviciul de informații de azi, păstrează dosarele.

Câți au cerut

Nu există statistici. Vuk Drašković a spus în 2007 că i-ar trebui „15 zile și 15 nopți” doar ca să-și răsfoiască dosarul.

Ce s-a aflat

Uciderea ziaristului Slavko Ćuruvija (1999): patru foști ofițeri ai securității au fost condamnați în 2019 și în 2021, apoi achitați în apel, hotărâre publicată pe 2 februarie 2024.

Cum ceri dosarul

Nu există o procedură de acces la dosarul propriu.

În 2026

Slovenia cere arhiva federală ca o condiție pentru drumul Serbiei spre UE.

Surse

• Bezbednosno-informativna agencija (BIA), official site: Museum / History
• Josip Mihaljević, 'Researching the Yugoslav Secret Police in Croatia and Bosnia and Herzegovina: Sources, Historiography, Publicist Writing', Aparat Represji w Polsce Ludowej 1944–1989, no. 21 (2023), DOI 10.48261/arprl232111
• Zakon o arhivskoj građi i arhivskoj delatnosti, "Sl. glasnik RS", br. 6/2020 (text as reproduced by Paragraf Lex)

SDB, Securitatea Statului (secția bosniacă a UDBA) · 18 noiembrie 1990, primele alegeri cu mai multe partide

Dosarul propriu

nu

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

nu

Cele trei date

Nu există lege a dosarelor, instituție pentru ele sau lege de lustrație; încercările au eșuat de mai multe ori. În 2000 au devenit publice circa 70.000 de dosare din perioada Informbiro și despre revolta din Cazin (1950). Restul depinde de decizia directorului serviciului de informații.

Ce s-a pierdut

În 1992 arhiva s-a împărțit: o parte a plecat în Republika Srpska, alta în Herțeg-Bosna; unde sunt acum nu se știe.

Unde sunt dosarele

Serviciul de informații OSA, Sarajevo, care controlează prin lege arhivele predecesorilor din 2004.

Câți au cerut

Nu există statistici.

Ce s-a aflat

O carte în patru volume din 2003 a publicat liste cu presupuși colaboratori; mulți dintre cei numiți au protestat, iar verificarea oficială lipsește.

Cum ceri dosarul

Doar o cerere generală către OSA, dacă deține date despre tine; nu s-a găsit nicio deschidere a unui dosar comunist pe această cale.

În 2026

Fără schimbări cunoscute.

Surse

• Josip Mihaljević, 'Researching the Yugoslav Secret Police in Croatia and Bosnia and Herzegovina: Sources, Historiography, Publicist Writing', Aparat Represji w Polsce Ludowej 1944–1989, no. 21 (2023), DOI 10.48261/arprl232111
• Zakon o Obavještajno-sigurnosnoj agenciji Bosne i Hercegovine (Službeni glasnik BiH 12/04, as published on the OSA-OBA website)
• OSA-OBA BiH, Vodič za pristup informacijama (under ZOSPI, Sl. glasnik BiH 61/23)
• UN Security Council, Report of the Secretary-General on the United Nations Mission in Bosnia and Herzegovina, S/2002/1314, 2 Dec 2002

SDB, Securitatea Statului (secția muntenegreană a UDBA) · 9 decembrie 1990, primele alegeri cu mai multe partide

Dosarul propriu

consultare permisă în 2001, apoi suspendată (aprox.)

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

nu

Cele trei date

Un decret al guvernului din 2001 a permis, timp de un an, consultarea dosarelor, cu identitatea ofițerilor ascunsă; instrucțiunea de aplicare a expirat în jurul lui 2005. Un proiect de lege din 2007 și patru propuneri ale opoziției nu au fost adoptate.

Ce s-a pierdut

Un politician care a cerut dosarul în 2001 spune că a primit un teanc de hârtii arse și deteriorate. Nicio confirmare oficială.

Unde sunt dosarele

Agenția Națională de Securitate (ANB), serviciul de azi, din 2005; Arhivele Statului nu au fonduri ale securității.

Câți au cerut

Nu există statistici.

Ce s-a aflat

Nicio dezvăluire documentată oficial.

Cum ceri dosarul

Nu există o procedură în vigoare.

În 2026

Pentru 2023–2026 nu s-au găsit date.

Surse

• Josip Mihaljević, 'Researching the Yugoslav Secret Police in Croatia and Bosnia and Herzegovina: Sources, Historiography, Publicist Writing', Aparat Represji w Polsce Ludowej 1944–1989, no. 21 (2023), DOI 10.48261/arprl232111
• Bezbednosno-informativna agencija (BIA, Serbia), official site: Museum / History
• Državni arhiv Crne Gore: Arhivski fondovi i zbirke

UDBA/SDB, Securitatea Statului din Iugoslavia (secția republicană) · 11 noiembrie 1990, primele alegeri cu mai multe partide

Dosarul propriu

din 2000

Nume publicate de stat

caz cu caz, din 2012

Lustrație

excludere din funcții, 2009–2015

Cele trei date

Legea dosarelor a intrat în vigoare pe 13 iulie 2000; până pe 22 august, 17 oameni își văzuseră dosarul. Legea lustrației din 2008 cerea publicarea numelor colaboratorilor în Monitorul Oficial, dar Curtea Constituțională a anulat prevederea în 2010, înainte de orice publicare. Din iulie 2012 Comisia de verificare a pus online fiecare decizie, cu numele, data nașterii și documentele. Lustrația a fost abrogată de la 1 septembrie 2015, iar registrul a dispărut de pe internet.

Ce s-a pierdut

Un fost ministru de interne a declarat că dosarele colaboratorilor au fost distruse în valuri: după 1965, în 1989–1990, înainte de alegerile din 1998 și în 2001. Fostul ministru vizat a negat. Istoricii spun că o parte din dosare sunt la Belgrad; niciun inventar nu o confirmă.

Unde sunt dosarele

Arhivele Statului au preluat 14.572 de dosare politice; dosarele colaboratorilor au rămas la serviciile de securitate sau la Belgrad.

Câți au cerut

748 de cereri în primele trei luni, în 2000. După aceea nu s-au găsit serii anuale.

Ce s-a aflat

Trendafil Ivanovski, președintele Curții Constituționale: Comisia a decis în 2010 că declarația lui era falsă, pe baza unui dosar care îl prezenta ca înregistrat drept colaboratorul „Lambe” în 1964–1965; Parlamentul l-a demis în 2011. El a susținut că documentele sunt falsificate. În 2016 CEDO a găsit procedura incorectă, fără să se pronunțe asupra colaborării.

Cum ceri dosarul

Fiecare persoană își poate cere propriul dosar politic de la Arhivele Statului.

În 2026

Un proiect din 2019 care anula deciziile Comisiei s-a blocat în Parlament. Protocolul din 2022 cu Bulgaria prevede o lege care să deschidă complet arhivele din 1945–1991; nu s-a găsit dovada adoptării ei.

Surse

• ECtHR, Ivanovski v. the former Yugoslav Republic of Macedonia, no. 29908/11, judgment 21 Jan 2016
• Фондација Отворено општество – Македонија, 'Македонската лустрација (1999–2012 година): настани, изјави, наслови; Примена на лустрациските прописи', Скопје, ноември 2012 (Wayback copy of fosm.mk PDF)
• Комисија за верификација на фактите, Извештај за работата за периодот 15.07.2013–15.01.2014 (last report of the first composition, to the Assembly; Wayback copy of kvf.org.mk)
• Агенција за национална безбедност, 'За АНБ' – Историска рамка пред основањето на АНБ

SDB, Securitatea Statului din Iugoslavia (secția provinciei) · 10 iunie 1999, administrarea ONU (Rezoluția 1244)

Dosarul propriu

nu

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

nu

Cele trei date

Kosovo nu are un regim de acces la dosarele securității și, din ce se poate stabili, nici nu le deține.

Ce s-a pierdut

Se spune adesea că dosarele provinciei au fost duse în Serbia în iunie 1999, odată cu registrele de stare civilă și cadastrale; nicio sursă consultată nu o documentează direct.

Unde sunt dosarele

Arhiva federală a UDBA e la Belgrad.

Câți au cerut

Nu există statistici.

Cum ceri dosarul

Nu există o procedură.

În 2026

Acordul din 2023 privind normalizarea menționează persoanele dispărute, nu arhivele.

Surse

• Josip Mihaljević, 'Researching the Yugoslav Secret Police in Croatia and Bosnia and Herzegovina: Sources, Historiography, Publicist Writing', Aparat Represji w Polsce Ludowej 1944–1989, no. 21 (2023), DOI 10.48261/arprl232111
• UNMIK (United Nations Interim Administration Mission in Kosovo), official site: Mandate
• Bezbednosno-informativna agencija (BIA, Serbia), official site: Museum / History
• EEAS: Belgrade-Pristina Dialogue: EU Proposal – Agreement on the path to normalisation between Kosovo and Serbia (27 Feb 2023)

KGB-ul RSS Moldovenești · 27 august 1991, declarația de independență

Dosarul propriu

prin lege, doar dosarele condamnaților sau documentele rămase, din 2010 (aprox.)

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

nu

Cele trei date

Din 2010 Arhiva Națională primește, prin acorduri între instituții, dosarele victimelor represiunii de la SIS și de la Ministerul de Interne; ultimul lot, 19.875 de dosare, a venit pe 11 iunie 2025, ducând totalul la circa 48.000 de dosare cu circa 100.000 de nume. Nu există dreptul de a-ți citi dosarul de urmărire, nici lustrație. Din 101 deputați întrebați dacă au colaborat cu KGB sau SIS, au răspuns 40.

Ce s-a pierdut

Când comisia prezidențială din 2010 a cerut acces, SIS le-a spus istoricilor că sovieticii „au ars tot” în 1989–1991. Istoricii au spus că au ars dosare și oficiali moldoveni, inclusiv în 1996, în campania electorală. Mutarea arhivei la Tiraspol e o afirmație neverificată.

Unde sunt dosarele

Agenția Națională a Arhivelor, Chișinău (dosarele represiunii); Depozitul Special al SIS.

Câți au cerut

Nu există statistici pentru dosarul propriu, pentru că acest drept nu există.

Cum ceri dosarul

Victimele represiunii, rudele lor și cercetătorii: baza de date doc.arhiva.gov.md și programare la sala de lectură din Chișinău.

În 2026

În iunie 2026 specialiști moldoveni au participat la conferința CNSAS de la București despre arhivele poliției politice.

Surse

• Igor Cașu, 'The Activity of the Presidential Commission … and the opening of KGB and MVD Archives in Moldova', IDFI conference slides, Tbilisi 2019
• Guvernul Republicii Moldova, comunicat de presă, 11 June 2025
• EHRI portal entry (undated)
• SIS (Serviciul de Informații și Securitate), announcement of SIS–ANA cooperation agreement, 5 May 2023

KGB-ul RSS Ucrainene · 24 august 1991, declarația de independență

Dosarul propriu

din 2009 (cel târziu; deschise integral prin lege din 2015)

Nume publicate de stat

accesibile prin lege în dosare, fără listă publicată, din 2015

Lustrație

excludere din funcții, 2014–azi

Cele trei date

Arhiva SBU primea cititori cel puțin din anii 2000. Legea 316 din aprilie 2015 a deschis toate documentele din 1917–1991: informațiile despre ofițerii și informatorii KGB „nu pot fi restricționate din niciun motiv”, iar accesul și copierea sunt gratuite. Nu s-a publicat totuși nicio listă. Legea lustrației din 2014 a exclus din funcții și foști angajați și agenți KGB; CEDO a constatat în 2019 (Poliah c. Ucraina) că aplicarea ei a încălcat drepturile reclamanților.

Ce s-a pierdut

Un ordin KGB din 1954 a cerut epurarea arhivelor; unul din 1990 a redus la zece ani păstrarea referatelor KGB despre operele literare. Pe coperta dosarului de urmărire al regizorului Oleksandr Dovjenko, ofițerii au scris în august 1989 că trebuie distrus; dosarul a supraviețuit.

Unde sunt dosarele

Arhiva de stat a SBU, Kiev, încă în cadrul serviciului. Legea cerea mutarea tuturor dosarelor în doi ani la Arhiva Memoriei Naționale, care se așteaptă la circa patru milioane de dosare; în 2024–2025 a primit câteva mii de unități, niciuna listată ca venită de la SBU.

Câți au cerut

Nu există serii anuale. Directorul arhivei a spus în 2024 că trimisese „aproape 5 terabaiți” de copii în anul precedent.

Ce s-a aflat

Documentele KGB despre Cernobîl au intrat în registrul UNESCO „Memoria lumii”; dosarele penale ale lui Vasîl Stus și Viaceslav Ciornovil sunt deschise.

Cum ceri dosarul

Oricine; cerere scrisă prin e-mail sau poștă, gratuit. Sala de lectură e închisă pe durata legii marțiale.

În 2026

Descrierea de „cea mai deschisă arhivă KGB” îi aparține chiar arhivei SBU, nu unei evaluări independente.

Surse

• Галузевий державний архів СБУ: Путівник (ed. V. Danylenko et al.), Kharkiv: Prava liudyny, 2009 — posted on ssu.gov.ua
• ECtHR, Polyakh and Others v. Ukraine, nos. 58812/15 and 4 others, judgment 17 October 2019
• СБУ: Галузевий державний архів СБУ (official page; web.archive.org copy of 8 Aug 2026)
• Закон України «Про доступ до архівів репресивних органів комуністичного тоталітарного режиму 1917–1991 років» № 316-VIII від 09.04.2015 (редакція від 30.08.2025; read via web.archive.org copy, 13 Sep 2025)

KGB-ul RSS Bieloruse (azi tot KGB) · 25 august 1991, declarația de independență

Dosarul propriu

doar rudele celor reprimați, sub supraveghere; fără dată documentată

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

nu

Cele trei date

Serviciul se numește tot KGB și își păstrează arhiva sovietică. Doar rudele apropiate ale celor reprimați în anii 1920–1950 pot citi dosarul penal al unei rude, sub supraveghere, iar numele călăului și locul de îngropare rămân în plicuri sigilate pe care nu au voie să le deschidă. Termenul de 75 de ani se numără de la reabilitare, deci dosarele rămân închise până în 2035–2065.

Ce s-a pierdut

Estimările despre Kurapaty, locul execuțiilor de lângă Minsk, variază între 7.000 și 250.000 de victime.

Unde sunt dosarele

Arhiva Centrală a KGB, Minsk; transferul la arhivele statului e amânat până în 2081 (KGB) și 2084 (Ministerul de Interne).

Câți au cerut

În 2009, arhiva centrală a KGB a primit 229 de cereri de la cetățeni; 52 de oameni au văzut dosare. Date mai noi nu s-au găsit.

Cum ceri dosarul

Doar rudele apropiate ale unui om reprimat, cu dovada rudeniei, prin cerere scrisă la KGB.

În 2026

Din 2021 arhiva e deschisă selectiv pentru ancheta oficială despre „genocidul poporului belarus” din epoca nazistă; dosarele din epoca stalinistă rămân închise.

Surse

• Open access to the KGB archives in Eastern Partnership. Analytical report (Center for Research on the Liberation Movement, Kyiv, 2017), Belarus chapter by Dmitriy Drozd, pp. 17-18
• ЭТАЛОН-ONLINE (National Centre of Legislation and Legal Information): header of Resolution No. 1212-XII of 1 November 1991 citing the 21 December 1990 Regulation
• Archives of Belarus portal (Department of Archives, Ministry of Justice), news item, 30 June 2022

KGB-ul URSS (azi FSB și SVR) · 25 decembrie 1991, dizolvarea URSS

Dosarul propriu

prin lege, doar dosarele condamnaților sau documentele rămase, din 1991

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

nu

Cele trei date

Legea reabilitării din 18 octombrie 1991 le dă celor reabilitați și rudelor lor dreptul să citească dosarul penal sau administrativ. Nu există drept de acces la dosarul de urmărire sau la dosarele informatorilor, iar niciun nume de informator sau ofițer nu a fost publicat oficial. Proiectul de lege privind lustrația depus de Galina Starovoitova în 1992 nu a fost adoptat niciodată. În martie 2014, comisia guvernamentală pentru secrete de stat a prelungit cu 30 de ani, până în 2044, secretul documentelor despre surse, metode și agenți din 1917–1991.

Ce s-a pierdut

Nu s-au găsit date despre distrugeri în Rusia în 1989–1991. Cercetătorii spun că documente văzute în anii 1990 au fost reclasificate în anii 2000.

Unde sunt dosarele

Arhiva Centrală a FSB, Lubianka, Moscova. IDFI a evaluat în 2019 gradul de deschidere la 43,78%, iar accesul online la 0%.

Câți au cerut

Ministerul de Interne a emis circa 2,8 milioane de certificate de reabilitare în 1992–2018; circa un milion de oameni au primit refuz, iar dosarele lor rămân de regulă închise și pentru rude.

Cum ceri dosarul

Doar cei reabilitați și rudele lor, prin cerere scrisă la arhiva FSB sau la direcțiile regionale. Rudelor celor nereabilitați li se refuză de regulă accesul.

În 2026

Memorial, organizația care documenta represiunea, a fost lichidată în decembrie 2021; pe 9 aprilie 2026 Curtea Supremă a declarat „mișcarea Memorial” extremistă.

Surse

• IDFI, Assessment of the Openness of State Archives — Russian Federation, Central Archive of the FSB (2019, evaluator anonymous)
• FSB of Russia, 'Центральный архив ФСБ России'
• Закон РФ от 18.10.1991 № 1761-I «О реабилитации жертв политических репрессий» (text as amended to 25.12.2023 № 635-ФЗ, Wikisource transcription of official text)
• Memorial, 'Экспертное заключение к заседанию Конституционного суда РФ 26 мая 1992 г.' (expert report in the CPSU case; archived copy, memo.ru unreachable in 2026)

KGB-ul RSS Estone · 20 august 1991, restaurarea independenței

Dosarul propriu

prin lege, doar dosarele condamnaților sau documentele rămase, din 1993 (anul preluării de către Arhivele Naționale; dosarele agenților au plecat în Rusia)

Nume publicate de stat

doar numele angajaților care n-au mărturisit, din 1997

Lustrație

excludere din funcții, 1992–2000

Cele trei date

Între 1992 și 2000, candidații și numiții în funcții înalte au depus un „jurământ de conștiință” că nu au servit serviciile de securitate ale ocupantului; refuzul sau un jurământ fals îi excludea. Legea din 1995 a deschis o fereastră de mărturisire: 1.153 de oameni s-au prezentat până la 1 aprilie 1996, iar mărturisirile lor sunt secret de stat. Între 1997 și 2009 au fost publicate în Monitorul Oficial numele a 647 de foști angajați care nu s-au prezentat, dintre care 42 de șoferi; niciun informator. Ce a rămas în arhivă poate fi citit de persoana vizată.

Ce s-a pierdut

Circa 13.500 de dosare de agenți au fost scoase din Estonia spre Rusia, după relatări, încă din noiembrie 1989, într-o singură noapte, cu un container pe vapor; alte 2.000 de dosare operative pe 31 ianuarie 1990. Direcția a 5-a (poliția politică) nu a lăsat niciun dosar.

Unde sunt dosarele

Arhivele Naționale ale Estoniei: dosarele penale ale celor condamnați și dosarele de călătorie în străinătate, preluate în 1993 din fosta clădire a KGB.

Câți au cerut

Arhivele numără cererile pentru toate fondurile, nu doar pentru KGB: 10.869 de cereri de acces soluționate în 2025.

Ce s-a aflat

Herman Simm, înalt funcționar al Ministerului Apărării, descris de poliția de securitate drept fost confident al KGB, a fost condamnat în 2009 pentru trădare în favoarea Rusiei (12 ani și șase luni).

Cum ceri dosarul

Persoana vizată, moștenitorii și rudele unui decedat; cererea se face prin sala de lectură virtuală a Arhivelor Naționale.

În 2026

CEDO a constatat în 2015 (Sõro c. Estonia) că publicarea numelui unui fost șofer a încălcat dreptul la viață privată; legea nu a fost modificată.

Surse

• ECtHR, Sõro v. Estonia, no. 22588/08, judgment of 3 September 2015, § 6
• Jüri Saar, 'Kaastöötajad ja koostöötajad', Tuna 1/2015, p. 8 (citing H. Mägi, ENSV KGB tegevuse lõpetamine, Varrak 2012, p. 18)
• Õiguskantsler (Chancellor of Justice) Allar Jõks, Ettekanne nr 1 Riigikogule, July 2005, para 53
• Estonian Internal Security Service, Annual Review 2016, p. 40-41

KGB-ul RSS Letone · 21 august 1991, independența deplină

Dosarul propriu

prin lege, doar dosarele condamnaților sau documentele rămase, din 1994 (drept general, dar dosarele sunt în Rusia)

Nume publicate de stat

registrul integral, din 2018

Lustrație

excludere din funcții, 1994–azi

Cele trei date

Din iunie 1994 oricine poate întreba în scris dacă statul are documente KGB despre el și le poate citi; dar dosarele propriu-zise sunt în Rusia. Foștii ofițeri KGB nu pot candida în Saeima și în consiliile locale; informatorii pot, dar trebuie să declare. Colaborarea o stabilește doar o instanță. Pe 20 decembrie 2018 Arhivele Naționale au pus online fișierul alfabetic al agenților (7.998 de fișe) și fișierul statistic (4.141 de fișe). Legea spune că o fișă nu are, singură, consecințe juridice.

Ce s-a pierdut

Dosarele personale și de lucru ale agenților și aproape toate dosarele de urmărire au fost duse în Rusia. În 1990, două ordine ale șefului KGB Vladimir Kriucikov au cerut distrugerea dosarelor contraspionajului politic. În cutia cu fișe, după distrugeri, s-au pus 1.379 de separatoare goale, „ca fișele să nu cadă”.

Unde sunt dosarele

Arhivele Naționale ale Letoniei, Riga: sala de lectură pentru documente KGB din mai 2019 și portalul kgb.arhivi.lv.

Câți au cerut

191.200 de vizite pe portal în primele 12 zile, în decembrie 2018; 74.978 de utilizatori în 2019 și circa 11.000–18.000 pe an din 2020. Între 1994 și 2024 procurorii au verificat 401 persoane; instanțele au stabilit colaborarea sau serviciul în KGB în 15 cazuri, iar alte 74 de verificări, cele mai multe după o recunoaștere, au fost închise de procurori cu același efect juridic.

Ce s-a aflat

Jānis Ādamsons, fost ministru de interne: o instanță a stabilit în 2000 că servise în trupele de grăniceri ale KGB; în 2002 a fost scos de pe listele electorale, iar în 2008 CEDO a constatat că interdicția i-a încălcat dreptul de a candida.

Cum ceri dosarul

Cerere scrisă către Biroul pentru Protecția Constituției (răspuns într-o lună) sau direct la sala de lectură KGB a Arhivelor Naționale; fișele se văd online.

În 2026

Între 2019 și 2024, 18 oameni ale căror nume apăreau pe fișe au cerut instanței să se pronunțe; după datele arhivei, niciunul nu a fost găsit colaborator.

Surse

• Latvijas Nacionālais arhīvs, LPSR VDK kartotēku raksturojums
• Likumi.lv (official publisher Latvijas Vēstnesis), law no. 57277
• Latvijas Nacionālais arhīvs, Nolēmumi lietās par sadarbību ar VDK (updated 6 Jan 2025)
• ECtHR Grand Chamber, Ždanoka v. Latvia, no. 58278/00, judgment of 16 March 2006, §§18, 27-28

KGB-ul RSS Lituaniene · 11 martie 1990, restabilirea statului lituanian

Dosarul propriu

doar ce a rămas în Arhiva Specială; fără dată documentată

Nume publicate de stat

doar numele celor care n-au mărturisit colaborarea, din 2001; 1.669 de fișe de agenți online în 2012–2020, retrase

Lustrație

excludere din funcții, 1999–2009

Cele trei date

Legea KGB (în vigoare din 1 ianuarie 1999) a declarat KGB organizație criminală și le-a interzis foștilor angajați, timp de zece ani, multe posturi publice și private. Legea din 1999 privind mărturisirea colaborării a deschis o fereastră de șase luni în 2000: guvernul a spus la CEDO că s-au prezentat 1.500 de oameni; mărturisirile sunt secret de stat. Cei care nu s-au prezentat și au fost găsiți colaboratori sunt anunțați în Monitorul Oficial. Între sfârșitul lui 2012 și 2018, Centrul de cercetare a genocidului și rezistenței, instituție a statului, a publicat online un registru cu fișele a 1.669 de oameni recrutați de KGB; noua conducere l-a retras în septembrie 2020, spunând că a dus la „judecăți nefondate”. Centrul estimează că circa 118.000 de oameni au colaborat secret între 1940 și 1991. O dată a primei lecturi a unui dosar propriu nu s-a găsit.

Ce s-a pierdut

Pentru 1990–1991 nu s-au găsit date verificate în această cercetare.

Unde sunt dosarele

Arhiva Specială a Lituaniei, Vilnius: 1.354.023 de dosare, 17.557,8 metri liniari la sfârșitul lui 2018 (KGB, Partidul Comunist și Ministerul de Interne împreună).

Câți au cerut

Arhiva nu numără separat cererile pentru dosarul propriu: 614 cititori în 2016, 339 în 2021; circa 2.500–3.000 de cereri pe an de adeverințe.

Ce s-a aflat

Egidijus Žičkus, ziarist sportiv decorat pentru 13 ianuarie 1991: Comisia a constatat în 2000 că fusese colaborator secret, iar instanța supremă administrativă a confirmat definitiv în 2002. CEDO a decis că interdicția de a lucra în sectorul privat i-a încălcat drepturile.

Cum ceri dosarul

Cereri la Arhiva Specială, la ghișeu sau în scris; detaliile actuale nu au putut fi verificate.

În 2026

Lituania nu a modificat legea după hotărârile CEDO din 2004, 2005 și 2009; legea a expirat pur și simplu pe 1 ianuarie 2009.

Surse

• ECtHR, Sidabras and Džiautas v. Lithuania, nos. 55480/00 & 59330/00, judgment 27 July 2004
• ECtHR, Žičkus v. Lithuania, no. 26652/02, judgment 7 April 2009
• Lietuvos ypatingasis archyvas, 2018 metų veiklos ataskaita (Lithuanian Special Archives, activity report for 2018; archived copy, web.archive.org)
• ECtHR, Sidabras and Others v. Lithuania, nos. 50421/08 & 56213/08, judgment 23 June 2015

KGB-ul RSS Georgiene · 28 octombrie 1990, primele alegeri cu mai multe partide

Dosarul propriu

consultare permisă în 2006, apoi suspendată (aprox.)

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

excludere din funcții, 2011–azi

Cele trei date

După 2005–2007, arhiva Ministerului de Interne și-a deschis fondurile rămase oricui, dar înnegrește numele informatorilor în copiile eliberate. Carta Libertății din 2011 le interzice foștilor angajați și agenți KGB funcțiile de vârf, însă prima ei comisie s-a întrunit o singură dată, în 2014, iar despre activitatea celei care a urmat nu s-a găsit nimic. Arhiva e închisă din toamna lui 2023 pentru „reorganizare” și nu s-au găsit semne că s-ar fi redeschis.

Ce s-a pierdut

În războiul civil din 1991–1992 au ars, oficial, 210.000 din cele 230.000 de unități ale arhivei KGB. Afirmația că dosarele agenților au fost duse la Smolensk nu e dovedită.

Unde sunt dosarele

Arhiva Ministerului de Interne, Tbilisi (fondurile KGB și ale Partidului).

Câți au cerut

Nu s-au găsit statistici.

Cum ceri dosarul

Până în 2023, oricine, ca cercetător, la arhiva Ministerului de Interne; acum arhiva e închisă.

În 2026

Georgia, citată ani la rând alături de statele baltice drept exemplu de arhivă KGB deschisă, a închis-o.

Surse

• Anton Vacharadze (IDFI), 'Regime Archives', in Memory of Nations: Democratic Transition Guide – The Georgian Experience (CEVRO Institute, 2018), pp. 12–18
• Open Access to the KGB Archives in the Eastern Partnership: Analytical Report (ed. A. Oliinyk, Kyiv 2017), Georgia chapter by Irakli Khvadagiani (SovLab), pp. 27–33
• Giorgi Kldiashvili (IDFI), 'Lustration', in Memory of Nations: Democratic Transition Guide – The Georgian Experience (CEVRO Institute, 2018), pp. 19–27
• Law of Georgia 'Freedom Charter' No. 4717-Iს, Legislative Herald of Georgia (Matsne), consolidated version 28/10/2015–22/03/2017 and amendment list

KGB-ul RSS Armene · 21 septembrie 1991, referendumul de independență

Dosarul propriu

prin lege, doar dosarele condamnaților sau documentele rămase, din 1997 (aprox.)

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

nu

Cele trei date

Proiectele de lustrație au căzut în 1992, 2011 și 2016 (ultimul cu 30 de voturi pentru și 70 împotrivă). Dosarele penale ale victimelor au trecut la Arhivele Naționale printr-o lege din 1997. Arhiva serviciului de securitate nu are sală de lectură și nici inventar public; IDFI a evaluat gradul ei de deschidere la 28,47%.

Ce s-a pierdut

Nu s-au găsit date.

Unde sunt dosarele

Serviciul Național de Securitate; Arhivele Naționale (dosarele victimelor).

Câți au cerut

Nu s-au găsit statistici.

Cum ceri dosarul

Dosarele victimelor, la Arhivele Naționale.

În 2026

Nu s-au găsit schimbări după 2018.

Surse

• Open Access to the KGB Archives in the Eastern Partnership: Analytical Report (ed. A. Oliinyk, Kyiv 2017), Armenia chapter by Samvel Martirosyan, pp. 12–17
• IDFI, Assessment of the Openness of State Archives – Armenia, Archive of the National Security Service (evaluator Hranush Kharatyan, 'Hazarashen'), 2019
• National Security Service of the Republic of Armenia, official site, 'History'
• IDFI open-archives.org, country result page: Armenia

KGB-ul RSS Azere · 18 octombrie 1991, actul de independență

Dosarul propriu

prin lege, doar dosarele condamnaților sau documentele rămase, din 1996 (aprox.)

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

nu

Cele trei date

Nu există lege de acces sau de lustrație, iar documentele de după 1953 sunt secret de stat. Doar cei reabilitați și moștenitorii lor au drept la unele documente din dosar, printr-o lege din 1996. În 2018 arhiva serviciului de securitate a refuzat chiar și evaluarea IDFI.

Ce s-a pierdut

Nu s-au găsit date.

Unde sunt dosarele

Serviciul de Securitate de Stat.

Câți au cerut

Nu s-au găsit statistici.

Cum ceri dosarul

Doar cei reabilitați și moștenitorii lor.

În 2026

Nu s-au găsit schimbări.

Surse

• Open Access to the KGB Archives in the Eastern Partnership: Analytical Report (ed. A. Oliinyk, Kyiv 2017), Azerbaijan chapter by Eldar Zeynalov (Human Rights Center of Azerbaijan), pp. 6–11
• Ministry of National Security of the Republic of Azerbaijan, official site, 'History' (Wayback Machine capture of 30 Aug 2009)
• IDFI, Final narrative report 'Enhancing Openness of State Archives in Former Soviet Republics' (1 Nov 2017 – 31 Oct 2018)
• IDFI press release, 'Openness of State Archives in Former Soviet Countries', Tbilisi, 24 October 2018

KGB-ul RSS Kazahe (azi KNB) · 16 decembrie 1991, declarația de independență

Dosarul propriu

prin lege, doar dosarele condamnaților sau documentele rămase, din 1993 (aprox.)

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

nu

Cele trei date

Legea reabilitării din 1993 le permite celor reabilitați și rudelor lor să citească dosarul penal. Comisia de stat creată de președintele Tokaiev pe 24 noiembrie 2020 a lucrat până în decembrie 2023: peste 2,6 milioane de documente desecretizate și peste 311.000 de oameni reabilitați. Dosarele informatorilor nu se deschid; lustrație nu există.

Ce s-a pierdut

Nu s-au găsit date.

Unde sunt dosarele

Arhiva Specială a KNB (serviciul de azi) și arhivele regionale ale poliției.

Câți au cerut

555 de cereri la arhiva Ministerului de Interne în 2015, de toate tipurile.

Ce s-a aflat

Din cele circa 2,6 milioane de documente desecretizate, KNB a desecretizat doar circa 1.500 (date din mai 2022); restul au venit mai ales de la Procuratura Generală.

Cum ceri dosarul

Cei reabilitați și rudele lor, la arhivele regionale ale poliției sau la Arhiva Prezidențială.

În 2026

Lucrul continuă la Arhiva Prezidențială din Almaty.

Surse

• Akorda.kz: Выступление Главы государства К.-Ж. Токаева на мероприятии, посвященном памяти жертв политических репрессий и голода (ALZhIR, 31 May 2025)
• КНБ РК (gov.kz): Специальный государственный архив КНБ РК
• Закон РК от 14 апреля 1993 года № 2143-XII «О реабилитации жертв массовых политических репрессий» (adilet.zan.kz; current text read via mirror zakon.uchet.kz/rus/docs/Z930002200_, edition of 08.06.2024)
• Постановление Верховного Совета РК от 14 апреля 1993 г. «О введении в действие Закона Республики Казахстан „О реабилитации жертв массовых политических репрессий“» (mirror of adilet B930002400_)

KGB-ul RSS Kirghize · 31 august 1991, declarația de independență

Dosarul propriu

nu

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

nu

Cele trei date

IDFI a numit arhiva serviciului de securitate „complet închisă”. O lege a reabilitării pentru perioada 1917–1953 a fost respinsă prin veto în septembrie 2024, votată din nou pe 20 noiembrie 2024 și semnată, după presă, pe 31 decembrie 2024. La memorialul Ata-Beyit sunt înhumate 137 de persoane împușcate în noiembrie 1938.

Ce s-a pierdut

Nu s-au găsit date.

Unde sunt dosarele

Serviciul de securitate de azi.

Câți au cerut

Nu s-au găsit statistici.

Cum ceri dosarul

Nu s-a găsit o procedură publică.

În 2026

Nu s-au găsit schimbări.

Surse

• IDFI, Openness of State Archives in Former Soviet Republics (research, 2018)
• IDFI press release, Openness of State Archives in Former Soviet Countries, Tbilisi, 24 Oct 2018

KGB-ul RSS Uzbece · 31 august 1991, declarația de independență

Dosarul propriu

nu

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

nu

Cele trei date

Arhiva serviciului de securitate nu a lăsat evaluatorii IDFI să intre și a avut cel mai mic scor dintre cele 20 de arhive evaluate (18,85%). Până la sfârșitul lui 2023, circa 500 de oameni fuseseră reabilitați caz cu caz.

Ce s-a pierdut

Nu s-au găsit date.

Unde sunt dosarele

Serviciul de securitate de azi.

Câți au cerut

Nu s-au găsit statistici.

Cum ceri dosarul

Nu s-a găsit o procedură publică.

În 2026

Nu s-au găsit schimbări.

Surse

• IDFI, Openness of State Archives in Former Soviet Republics (research, 2018)
• IDFI, Enhancing Openness of State Archives in Former Soviet Republics, final narrative report to OSI, Nov 2018 (grant OR2017-34436)

KGB-ul RSS Tadjice · 9 septembrie 1991, declarația de independență

Dosarul propriu

nu

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

nu

Cele trei date

Partenerii locali posibili au refuzat să participe la studiul IDFI din 2017–2018. Nu există lege de acces sau de lustrație cunoscută.

Ce s-a pierdut

Nu s-au găsit date.

Unde sunt dosarele

Serviciul de securitate de azi.

Câți au cerut

Nu s-au găsit statistici.

Cum ceri dosarul

Nu s-a găsit o procedură publică.

În 2026

Nu s-au găsit schimbări.

Surse

• IDFI, Enhancing Openness of State Archives in Former Soviet Republics, final narrative report to OSI, Nov 2018 (grant OR2017-34436)

KGB-ul RSS Turkmene · 27 octombrie 1991, declarația de independență

Dosarul propriu

nu

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

nu

Cele trei date

Partenerii locali posibili au refuzat să participe la studiul IDFI din 2017–2018. Nu există lege de acces sau de lustrație cunoscută.

Ce s-a pierdut

Nu s-au găsit date.

Unde sunt dosarele

Serviciul de securitate de azi.

Câți au cerut

Nu s-au găsit statistici.

Cum ceri dosarul

Nu s-a găsit o procedură publică.

În 2026

Nu s-au găsit schimbări.

Surse

• IDFI, Enhancing Openness of State Archives in Former Soviet Republics, final narrative report to OSI, Nov 2018 (grant OR2017-34436)

Securitatea Statului din Republica Populară Mongolă · 29 iulie 1990, primele alegeri cu mai multe partide

Dosarul propriu

prin lege, doar dosarele condamnaților sau documentele rămase, din 1998

Nume publicate de stat

nu

Lustrație

nu

Cele trei date

Legea reabilitării din 2 ianuarie 1998 permite citirea dosarului doar persoanelor reabilitate și rudelor lor. Presa de stat publică numele victimelor, niciodată pe ale călăilor sau informatorilor. Dosarele sunt la Agenția Generală de Informații, serviciul de azi.

Ce s-a pierdut

Nu s-au găsit date despre 1989–1992.

Unde sunt dosarele

Agenția Generală de Informații: 6.900 de dosare ale victimelor din 1937–1939 (2013).

Câți au cerut

Nu există statistici ale cererilor; 31.595 de oameni fuseseră reabilitați până în septembrie 2023, după agenția de stat MONTSAME.

Ce s-a aflat

În iunie 2003, într-o groapă comună din Ulaanbaatar s-au găsit 348 de cranii; multe aparțineau unor călugări budiști executați.

Cum ceri dosarul

Doar cei reabilitați și rudele lor.

În 2026

Nu există lustrație.

Surse

• Law of Mongolia 'Улс төрийн хилс хэрэгт хэлмэгдэгчдийг цагаатгах, тэдэнд нөхөх олговор олгох тухай' (2 January 1998), consolidated text, State Great Khural website
• History and Anthropology (Taylor & Francis)
• Europe-Asia Studies