Spre vest, apoi înapoi
Mureșul culege apă din Transilvania și o duce în Tisa, în Ungaria. Tisa ajunge în Dunăre în Serbia. Pentru apa de lângă Arad, marea se află la est, iar drumul începe spre vest.
DRUMUL PLOII · UN ATLAS AL APEI
Unde ajunge
ploaia de aici?
La Arad, apa Mureșului pleacă spre vest: trece prin Tisa înainte să ajungă în Dunăre și în Marea Neagră. Caută un râu sau alege un loc și urmărește drumul apei; apoi descoperă de unde se adună.
Scurgere modelată pe relief · HydroSHEDS · grilă de aproximativ 1 km
Ce poate spune harta ↗
Se încarcă râurile și relieful…
Apasă oriunde în România. Poți folosi și coordonate.
Rețeaua de scurgereTraseul alesZona din amonte
Traseu modelat pe relief
Mureș → Tisa → Dunăre → Marea Neagră
Scurgere modelată pe relief · HydroSHEDS · grilă de aproximativ 1 km
Alege prin coordonate
Până la primul râu, linia arată scurgerea estimată pe teren. Burlanele, canalizarea și infiltrația cer alte date.
GEOGRAFIA UNUI DRUM
Drumul până la mare
poate începe în sens opus.
Relieful împarte teritoriul în bazine hidrografice, iar granițele țării trec peste aceste hotare naturale.
Un munte desparte ploile
O cumpănă de ape este hotarul dintre două bazine. Picături căzute de o parte și de alta a unei culmi pot porni către râuri diferite. Pe hartă, schimbă locul ales și compară traseele.
Aproape de mare, altă ieșire
Cea mai mare parte a României aparține bazinului Dunării. Pe litoral există și bazine care se îndreaptă direct spre Marea Neagră. Modelul poate încheia unele trasee într-o depresiune interioară.
Traseul Mureș–Tisa–Dunăre: ICPDR · bazinul Tisei
RÂURI PE NUME
În model, peste 97% din România se scurge în Dunăre
În model, 97,3% din celulele de uscat ale României se scurg prin Dunăre. Am urmărit pe grilă fiecare celulă de uscat cu date, până unde se încheie traseul ei: apa de pe circa 232.600 km² din cei aproximativ 239.100 km² ajunge în Marea Neagră trecând prin celule de pe linia Dunării (OpenStreetMap în România, Natural Earth dincolo de graniță). Apa de pe alți 6.500 km² (2,7%) ajunge în mare pe alte trasee; într-un eșantion de o celulă din trei, aproape toate se află în județele Tulcea și Constanța. Pentru comparație, Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) indică 232.193 km² din România în bazinul Dunării, adică 97,4% din teritoriu, pe baza propriei delimitări și a propriului numitor. Grila însumează 239.100 km², cu circa 700 km² mai mult decât teritoriul care rezultă din cifrele ICPDR (circa 238.400 km²); diferența vine probabil din rezoluția grilei și din delimitarea teritoriului. Modelul duce Casimcea, Taița, Telița și Hamangia în mare fără să atingă Dunărea.
Mai sus poți căuta 1.696 de râuri și pâraie cu nume. Numele, județele și comunele vin din OpenStreetMap, iar traseul fiecăruia din același model: pornim din sursa lui cartografiată și urmărim apa pe grilă. Un râu rămâne în listă doar dacă cel puțin 60% din celulele liniei lui cartografiate se află la cel mult o celulă de traseul calculat. 1.612 intrări au 85% sau mai mult; la alte 84 de intrări suprapunerea este mai mică, iar rezultatul poartă un avertisment. Dâmbovița, de pildă, are 70%. 34 de râuri au rămas sub 60% și au fost lăsate deoparte, iar alte 3.435 de cursuri cu nume sunt prea scurte (sub 6 km) pentru o grilă de un kilometru.
Lungimile publicate ale râurilor, cu definiția din spatele fiecăreia, sunt pe pagina Care e cel mai lung râu al României?.
Câteva dintre râurile din listă
- Argeș Argeș · → Dunărea
- Arieș Alba · → Mureș
- Bahlui Botoșani · → Jijia
- Barcău Sălaj · → Tisa
- Bârlad Neamț · → Siret
- Bârzava Caraș-Severin · → Canalul Bârzava
- Bega Timiș · → Tisa
- Bistrița Suceava · → Siret
- Buzău Brașov · → Siret
- Călmățui Olt · → Dunărea
- Crasna Sălaj · → Tisa
- Crișul Alb Hunedoara · → Tisa
- Crișul Negru Bihor · → Tisa
- Crișul Repede Cluj · → Tisa
- Dunărea Caraș-Severin · → Marea Neagră
- Ialomița Dâmbovița · → Dunărea
- Jiu Hunedoara · → Dunărea
- Lăpuș Maramureș · → Someș
- Moldova Suceava · → Siret
- Motru Gorj · → Jiu
- Mureș Harghita · → Tisa
- Neajlov Argeș · → Argeș
- Nera Caraș-Severin · → Dunărea
- Olt Harghita · → Dunărea
- Olteț Gorj · → Olt
- Prahova Brașov · → Ialomița
- Prut → Dunărea
- Putna Vrancea · → Siret
- Râmnicu Sărat Vrancea · → Siret
- Râul Gilort Gorj · → Jiu
- Râul Trotuș Harghita · → Siret
- Râul Vedea Olt · → Dunărea
- Siret Suceava · → Dunărea
- Someș Cluj · → Tisa
- Someșul Mare Bistrița-Năsăud · → Someș
- Suceava Suceava · → Siret
- Târnava Mare Harghita · → Târnava
- Târnava Mică Harghita · → Târnava Mare
- Teleorman Argeș · → Râul Vedea
- Timiș Caraș-Severin · → Dunărea
© Krzysztof Ziarnek, Kenraiz · Wikimedia Commons · CC BY-SA 4.0 · redimensionată.
ÎNTOARCE ÎNTREBAREA
Tot ce este în amonte
încape într-o singură pată.
În modul „De unde se adună”, harta caută toate celulele de teren ale căror direcții de scurgere se întâlnesc în punctul ales. Pe un versant, suprafața poate fi mică. Pe un râu mare, ea poate cuprinde munți, câmpuri și orașe din mai multe țări.
Pentru a vedea bazinul unui râu din apropiere, alege „La primul râu de pe traseu”. Harta urmează scurgerea în aval până la acel râu și arată separat noul punct de calcul. Suprafața colorată exprimă o legătură posibilă prin scurgere, fără să măsoare câtă ploaie ajunge efectiv acolo.
ÎNTÂLNIREA CU MAREA
La capăt, apa se desparte.
În deltă, Dunărea își împarte apa între brațe. Fotografia din satelit arată ramificațiile și sedimentele purtate spre mare. Modelul hărții păstrează o singură direcție din fiecare celulă: linia finală este una dintre simplificările lui.
NASA Earth Observatory / Jesse Allen & Robert Simmon · EO-1 ALI: NASA & USGS · Sursa · Reutilizare.
CE ȘTIE HARTA
Cum este calculat drumul
Harta urmărește direcțiile de scurgere HydroSHEDS v1, pentru Europa, pe o grilă de 30 de secunde de arc. În România, o celulă are aproximativ 0,6 × 0,9 km. Relieful este reprezentat la această scară; un acoperiș sau un șanț nu se poate identifica.
Dintr-un punct, în aval
Fiecare celulă indică unul dintre cei opt vecini. Urmărim aceste legături până la un punct terminal al modelului. Picătura animată ilustrează ordinea locurilor, iar viteza ei nu reprezintă timpul real de curgere.
Înapoi, către suprafața din amonte
Pornim de la celula aleasă și căutăm recursiv vecinii care trimit apă în ea. Adunăm suprafețele celulelor, ținând cont de latitudine. Pentru un punct terminal sau aflat aproape de marginea datelor, rezultatul este etichetat corespunzător.
Ce schimbă drumul real
Infiltrația, evaporarea, canalizarea, barajele, derivațiile și ramificarea cursurilor pot schimba circulația apei. Harta nu calculează riscul de inundație, debitul, durata unei călătorii sau scurgerea de la o adresă.
Râuri și granițe
Liniile albastre provin din acumularea scurgerii în același model. Denumirile și granițele ajută orientarea și sunt generalizate cartografic. Zona studiată include bazinul Dunării din afara României; alegerea unui punct pornește din România.
Râuri după nume
Numele vin din OpenStreetMap. Pornim din cea mai îndepărtată sursă cartografiată a fiecărui râu și urmărim apa pe grilă. Păstrăm râul dacă cel puțin 60% din celulele liniei lui cartografiate se află la cel mult o celulă de traseul calculat. Ca să prindă valea, punctul de pornire poate fi mutat până la două celule în lateral sau în aval, până la un sfert din șirul de celule cartografiate; în acest caz pagina arată distanța aproximativă.
Altitudinea
Altitudinile vin din modelul de elevație HydroSHEDS, derivat din SRTM (NASA) cu golurile umplute, pe aceeași grilă de 30 de secunde de arc. Fiecare valoare este media unei celule de aproximativ un kilometru, deci nu este cota exactă a izvorului sau a albiei.
Surse și drepturi de reutilizare
Datele și imaginile au fost consultate la 7–8 septembrie și 2 octombrie 2026.
- HydroSHEDS v1 — direcția, acumularea scurgerii și altitudinea. Lehner, Verdin & Jarvis (2008). Documentație tehnică și licență.
- ICPDR — bazinul Tisei; țările bazinului Dunării. Suprafața României din bazinul Dunării, 232.193 km² (97,4%): tabelul ICPDR al țărilor bazinului.
- © contributorii OpenStreetMap, licența ODbL 1.0. Date prelucrate de Geofabrik GmbH: extras pentru România din 30 septembrie 2026, de pe download.geofabrik.de. Numele de râuri, județele și comunele din căutare formează o bază de date derivată, descărcabilă în format JSON și oferită sub licența ODbL 1.0.
- Natural Earth — granițe și denumiri de râuri, domeniu public.
- NASA Earth Observatory — Where the Danube Meets the Black Sea. Jesse Allen & Robert Simmon; EO-1 ALI / NASA EO-1 team & USGS. Condiții NASA de reutilizare.
- Bâlea — Krzysztof Ziarnek, Kenraiz, CC BY-SA 4.0; redimensionată.
HydroSHEDS · licență și condiții de utilizare
This product Drumul ploii incorporates data from the HydroSHEDS version 1 database which is © World Wildlife Fund, Inc. (2006-2022) and has been used herein under license. WWF has not evaluated the data as altered and incorporated within Drumul ploii, and therefore gives no warranty regarding its accuracy, completeness, currency or suitability for any particular purpose. Portions of the HydroSHEDS v1 database incorporate data which are the intellectual property rights of © USGS (2006-2008), NASA (2000-2005), ESRI (1992-1998), CIAT (2004-2006), UNEP-WCMC (1993), WWF (2004), Commonwealth of Australia (2007), and Her Royal Majesty and the British Crown and are used under license. The HydroSHEDS v1 database and more information are available at https://www.hydrosheds.org.
Datele încorporate sunt supuse licenței HydroSHEDS, inclusiv restricțiilor, exonerărilor și cerințelor de atribuire. Redistribuirea lor de sine stătătoare este interzisă. HydroSHEDS licence.