Geografie IX EN

Capitolul 7 · Viața și solulLecția 7.6Profil umanist

Biodiversitate și soluri din orizontul local: un plan de investigație pe care îl faci singur

Ce poți afla sigur despre viața și solul din localitatea ta într-o singură după-amiază, cu unelte pe care le ai deja?

Înainte să citești: tu ce crezi?

Agiți o mână de sol într-o sticlă cu apă și o lași nemișcată. Nisipul se așază la fund în câteva minute. Cât crezi că aștepți până se așază și argila?

Vezi răspunsul

O zi sau două. Particulele de argilă sunt cele mai fine și cad cel mai încet; praful, aflat la mijloc, se depune în câteva ore. De aceea fiecare strat se marchează pe sticlă atunci când s-a așezat.

Pe iNaturalist, o platformă gratuită, oamenii au încărcat peste 300 de milioane de observații de plante și animale, fiecare cu fotografie, loc și dată. O observație arată ce specie trăiește într-un loc anume. Despre locul în care stai tu, cel mai bine poți afla chiar tu.

Pornești de la o întrebare mică și de la două locuri precise

O investigație bună pornește de la o întrebare la care se poate răspunde într-o după-amiază. De exemplu: „Unde cresc mai multe tipuri de plante, pe malul înierbat al pârâului sau pe terenul bătătorit de lângă școală?” Locul în care cauți răspunsul este orizontul local: spațiul din jurul localității tale, pe care îl poți străbate și observa direct.

Alege două locuri apropiate, care se deosebesc printr-un singur lucru important: cât de mult sunt călcate, cosite, umbrite sau udate. Cere voie proprietarului dacă terenul nu este public și nu intra în culturi.

La viețuitoare: numeri pe suprafețe egale

Fă din sfoară și patru bețe un pătrat cu latura de un metru. Pătratul acesta este suprafața de probă. Așază-l de trei ori în fiecare loc, la câțiva pași distanță, fără să alegi porțiunile care îți plac.

În fiecare pătrat, numără câte tipuri diferite de plante vezi și apreciază cât din suprafață este acoperit de vegetație: aproape tot, jumătate, aproape deloc. Fotografiază fiecare tip și încarcă fotografia pe iNaturalist, care propune un nume și îl supune verificării altor utilizatori. Dacă o plantă rămâne neidentificată, noteaz-o cu un cod, „planta A”, și spune că nu îi cunoști numele. Nu rupe și nu dezgropa plantele.

Notează și animalele văzute sau urmele lor: insecte, râme, păsări, mușuroaie.

Malul înierbat al pârâului9 tipuri7 tipuri8 tipurimedia8tipuriTerenul bătătorit de lângă școală3 tipuri2 tipuri4 tipurimedia3tipuri1 mun semn = un tip de plantă
Figura 1Același pătrat de un metru, așezat de trei ori în fiecare loc: pe mal, media este de 8 tipuri de plante, pe terenul bătătorit, de 3. Numerele sunt cele din exemplul completat, alese pentru exercițiu.

La sol: un profil mic și trei încercări simple

Caută un mal deja surpat sau sapă cu lopata, acolo unde ai voie, o groapă de 30–40 cm. Măsoară cu rigla grosimea stratului de culoare închisă de la suprafață, notează culoarea straturilor, cât de adânc ajung rădăcinile și dacă vezi râme. La sfârșit, astupă groapa.

Prima încercare arată textura. Strânge în pumn o mână de sol umed și aruncă bulgărele în sus, cam 50 cm. Dacă se sfărâmă când îl prinzi, solul are mult nisip; dacă rămâne întreg, are destulă argilă.

A doua încercare este proba sticlei. Pune 5 cm de sol într-o sticlă transparentă, umple-o cu apă, agită bine și las-o nemișcată. La fund se așază nisipul, la mijloc praful, iar deasupra argila. Nisipul se depune în câteva minute, praful în câteva ore, iar argila abia după o zi sau două: marchează pe sticlă fiecare strat când s-a așezat și măsoară-l cu rigla. Rezultatul este o estimare.

A treia încercare arată cât de îndesat este solul: toarnă un litru de apă, dintr-o dată, pe o palmă de pământ și cronometrează în cât timp dispare. Pe un sol compactat, apa băltește mult; o infiltrare lentă poate avea însă și alte cauze, de exemplu multă argilă sau un sol deja ud.

după câteva minutedupă câteva oredupă o zi sau douănisipprafargilăapătulbureapălimpedeAceeași sticlă, lăsată nemișcatăSemnul roșu: marchezi fiecare strat când s-a așezat.
Figura 2Particulele mari cad primele: nisipul se așază în câteva minute, praful în câteva ore, argila abia după o zi sau două. Fiecare strat se marchează pe sticlă când s-a așezat și se măsoară cu rigla. Grosimile straturilor sunt un exemplu.

Pe hartă vezi ce este protejat, pe teren vezi ce amenință

Caută localitatea pe harta rețelei Natura 2000, publicată de Agenția Europeană de Mediu, și vezi dacă locul tău se află într-un sit protejat sau lângă unul. Un sit protejat este o oportunitate, la fel ca o luncă, o pădure sau un sol fertil.

Caută apoi amenințările vizibile: gunoaie aruncate, teren betonat de curând, șanțuri săpate de apă pe un deal arat, vegetație arsă, pâlcuri de ambrozie sau de alte plante invazive. Fotografiază-le și trece-le pe o schiță a locului.

Notezi tot și spui numai ce ai măsurat

Pe fișa de teren scrie data, ora, vremea, locul și metoda. Trece numerele într-un tabel și calculează media pentru fiecare loc. Apoi desparte rezultatul de explicație. „Pe mal am numărat în medie mai multe tipuri de plante” este un rezultat. „Călcatul a redus numărul de plante” este o explicație posibilă, pe care trei pătrate nu o dovedesc, pentru că cele două locuri diferă și prin umezeală sau cosit.

Exemplu rezolvat

Exemplu complet: malul pârâului și terenul bătătorit

Datele de mai jos sunt alese pentru exercițiu, ca să vezi cum arată o fișă completată.

Plante. Pe mal, cele trei pătrate au 9, 7 și 8 tipuri de plante: media este (9 + 7 + 8) : 3 = 8. Pe terenul bătătorit au 3, 2 și 4 tipuri: media este (3 + 2 + 4) : 3 = 3.

Sol. Pe mal, stratul închis la culoare are 25 cm, bulgărele rămâne întreg, iar litrul de apă dispare în 2 minute. Pe terenul bătătorit, stratul închis are tot 25 cm, dar apa dispare abia în 9 minute.

Concluzie. Pe mal cresc în medie de aproape trei ori mai multe tipuri de plante. Solul are aceeași grosime în ambele locuri, dar pe terenul bătătorit apa se infiltrează mult mai greu, probabil pentru că solul este compactat. Compactarea este o explicație posibilă pentru diferență. Oportunitate: malul înierbat. Amenințare: bătătorirea și gunoaiele.

În România

Ce găsești aproape de tine

Rețeaua Natura 2000 are în România 606 situri, care acoperă aproximativ 24% din suprafața terestră a țării. Sunt șanse mari ca unul dintre ele să se afle la câțiva kilometri de casa ta: o pădure, o luncă, un lac sau o pajiște.

Două amenințări se văd ușor pe teren. Prima este eroziunea prin apă, care afectează 6,3 milioane de hectare agricole: caut-o pe dealurile arate din deal în vale, unde după ploaie apar șanțuri și mâl la baza pantei. A doua este ambrozia, o buruiană invazivă; Legea nr. 62/2018 îi obligă pe proprietari să o distrugă până la 30 iunie în fiecare an. Dacă o găsești pe un teren părăsit, fotografiaz-o, notează locul și arată-i observația profesorului, care poate anunța primăria.

Pe scurt

  1. Orizontul local este spațiul din jurul localității, pe care îl poți observa direct.
  2. O investigație pornește de la o întrebare mică și compară două locuri care se deosebesc printr-un singur lucru important.
  3. Viețuitoarele se numără pe suprafețe de probă egale (un pătrat cu latura de un metru), repetate de cel puțin trei ori în fiecare loc.
  4. Solul se descrie printr-un profil mic (grosimea stratului închis, rădăcini, râme) și prin încercări simple: bulgărele, proba sticlei, timpul de infiltrare a apei.
  5. Oportunitățile sunt lucrurile care susțin biodiversitatea și solul (sit protejat, luncă, sol fertil); amenințările sunt cele care le strică (gunoaie, betonare, eroziune, specii invazive).
  6. Concluzia spune numai ce arată datele: rezultatul se desparte de explicație, iar trei pătrate nu descriu toată localitatea.
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitDacă nu am văzut o specie în pătratele mele, înseamnă că nu trăiește acolo.

    CorectLipsa unei observații nu dovedește lipsa speciei. Poate crește la câțiva metri mai încolo, poate apărea în alt anotimp sau poate nu ai recunoscut-o.

  • GreșitTrei pătrate îmi arată cum este biodiversitatea din toată localitatea.

    CorectTrei pătrate descriu doar cele două locuri măsurate, în ziua aceea. Pentru o concluzie mai largă trebuie mai multe suprafețe, în mai multe locuri și anotimpuri.

  • GreșitDupă culoare îmi dau seama dacă solul este poluat sau fertil.

    CorectCuloarea închisă arată de obicei humus, dar poluarea și substanțele hrănitoare nu se văd cu ochiul liber. Pentru ele este nevoie de analize de laborator.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. De ce folosești în ambele locuri același pătrat, cu latura de un metru, așezat de trei ori?

    Răspuns

    b) Ca să poți compara cele două locuri. Dacă suprafața sau numărul de repetări ar fi diferite, diferența dintre locuri ar putea veni din metodă, nu din natură.

  2. Ai fotografiat o plantă pe care nu o recunoști, iar aplicația nu propune un nume sigur. Ce scrii în fișă?

    Răspuns

    c) Un cod, de exemplu „planta A”. Planta se numără ca tip distinct, dar un nume inventat ar strica datele. Codul păstrează observația și arată cinstit ce nu se știe.

  3. La proba sticlei, ce strat se așază primul, la fund?

    Răspuns

    a) Nisipul. Particulele cele mai mari și mai grele cad primele. Argila, cea mai fină, se așază ultima, deasupra.

  4. Care concluzie spune mai mult decât arată datele din exemplu?

    Răspuns

    d) Călcatul este singura cauză pentru care pe teren cresc mai puține plante. Primele trei sunt rezultate măsurate. A patra este o explicație pe care trei pătrate nu o dovedesc, pentru că locurile diferă și prin alte condiții.

  5. În trei suprafețe de probă ai numărat 6, 9 și 12 tipuri de plante. Care este media?

    tipuri
    Răspuns

    9 tipuri. (6 + 9 + 12) : 3 = 27 : 3 = 9.

  6. Vrei să afli dacă șoseaua de la marginea localității influențează plantele de pe marginea ei. Scrie un plan în patru pași: întrebarea, locurile, ce măsori și ce limită are concluzia.

    Un răspuns bun

    Întrebarea: cresc mai puține tipuri de plante la un metru de șosea decât la 50 de metri de ea? Locurile: două fâșii pe același teren, cu aceeași lumină și același sol, una lângă asfalt, una departe. Măsor: numărul de tipuri de plante în câte trei pătrate de un metru, acoperirea cu vegetație și timpul de infiltrare a unui litru de apă. Limita: rezultatul descrie numai aceste șase pătrate, în ziua măsurării; diferența poate veni și din cosit, din sare sau din praf, pe lângă trafic.

    Un răspuns complet are o întrebare care se poate măsura, două locuri care diferă printr-un singur lucru, aceeași metodă în ambele și o concluzie care nu depășește datele.

Termeni

orizont local
Spațiul din jurul unei localități, care poate fi străbătut și observat direct.
suprafață de probă
Porțiune mică de teren, de mărime fixă, pe care se numără sau se măsoară ceva pentru a compara locuri diferite.
textura solului
Proporția dintre particulele de nisip, praf și argilă dintr-un sol.
oportunitate
Într-o analiză a unui loc, condiție care susține biodiversitatea și solul: un sit protejat, o luncă, un sol fertil.
amenințare
Într-o analiză a unui loc, lucru care strică biodiversitatea sau solul: gunoaie, betonare, eroziune, specii invazive.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Biodiversitate și soluri din orizontul local - oportunități și amenințări” (curriculum de specialitate, profil umanist). Competențe specifice urmărite: 2.4, 5.5.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.