Pentru profesori
Geografie clasa a IX-a pentru profesori: patru lucruri de folosit mâine și programa, rând cu rând
Imaginile capitolelor pe proiector, o fișă de lucru la fiecare lecție, un test cu aceleași întrebări pentru toată clasa și lecții care se deschid fără internet. Mai jos: ce rând din programă acoperă fiecare lecție și de unde vin datele.
De folosit mâine la oră
Imaginea capitolului, pe proiector
Fiecare capitol începe cu o imagine care se schimbă pas cu pas. Butonul „Pe proiector” o întinde pe tot ecranul, cu litere mari. Textul fiecărui pas stă ascuns până apeși bara de spațiu, ca să poți pune întâi întrebarea clasei. Săgețile de pe tastatură trec la pasul următor sau la cel dinainte, iar Esc închide.
- 1 Întinde globul
- 2 Înclină axa
- 3 Coboară sub Vrancea
- 4 Taie muntele
- 5 Urcă prin aer
- 6 Urmărește o picătură
- 7 Urcă prin etaje
- 8 Privește un an
Orice altă pagină se deschide cu litere mari dacă adaugi
?mare=1la adresă. Pentru ca toată clasa să vadă același exemplu local, adaugă?loc=urmat de numele localității, de pildă?loc=Fălticeni.Fișă de lucru la fiecare lecție
O pagină A4 de tipărit: întrebarea lecției, o predicție de făcut înainte de citit, trei sau patru cerințe cu răspuns scris, pornite de la greșelile frecvente și de la rezumat, și întrebările lecției fără răspunsuri, cu rânduri de scris. Butonul „Fișă de lucru” se află în fiecare lecție, lângă „Pe scurt”. Răspunsurile rămân în lecție.
Fișele celor 48 de lecții
1. Hărți și coordonate 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6
2. Pământul în spațiu 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6
3. Interiorul Pământului 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6
4. Relieful 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6
5. Atmosfera și clima 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6
6. Apele 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 6.6
Același test pentru toată clasa
Un link de test dă fiecărui elev aceleași zece întrebări, în aceeași ordine. Elevul vede explicația după fiecare răspuns, iar la sfârșit primește un ecran cu punctajul, timpul și lecțiile de recitit, pe care ți-l poate arăta pe telefon. Rezultatul rămâne pe telefonul lui.
Lecții care se deschid fără internet
După prima vizită, lecțiile și paginile deschise rămân pe dispozitiv. Dacă deschizi acasă capitolul pe laptopul de la clasă, imaginea și lecțiile pornesc și în sala fără semnal. Elevii pot citi lecțiile pe drum.
Fiecare lecție se tipărește și întreagă din butonul „Tipărește lecția”: textul, desenele, exemplul, rezumatul și întrebările, fără meniuri.
Ce este și ce nu este
Materialul nu înlocuiește manualul ales de școală. Dacă găsești o greșeală, sursa fiecărui număr este trecută la sfârșitul lecției și poate fi verificată direct.
Programa are un trunchi comun (TC), o oră pe săptămână la toate profilurile, și un curriculum de specialitate (CS) pentru profilul umanist, cu încă o oră. Lecțiile de CS sunt marcate „Profil umanist”. Cele 48 de lecții sunt unități scurte, mai mici decât o oră de curs: două sau trei pot intra într-o oră, după clasă.
Programa, rând cu rând
Titlurile sunt cele din tabelul de conținuturi al programei. Coloana din dreapta trimite la lecții.
| Conținut din programă | Parcurs | Lecții |
|---|---|---|
| I. Geografia – știința spațiului terestru | ||
| Importanța Geografiei în lumea contemporană și evoluția științei geografice | CS | 1.5 |
| Reprezentarea spațiului geografic. Utilizarea reprezentărilor cartografice. | TC | 1.1 |
| Aplicație practică. Orientarea pe Glob: coordonate geografice și măsurarea spațiului terestru | TC | 1.2 |
| Sisteme informaționale geografice | TC | 1.3 |
| Utilizarea imaginilor satelitare pentru analizarea spațiului terestru | CS | 1.6 |
| Aplicație practică. Utilizarea sistemelor de poziționare globală | TC | 1.4 |
| II. Pământul – corp cosmic | ||
| Pământul în Univers. Sistemul Soare - Pământ - Lună | TC | 2.1 |
| Explorarea Universului | CS | 2.5 |
| Studiu de caz. Misiuni spațiale | CS | 2.5 |
| Proprietăți fizice ale Terrei – condiții pentru viață | TC | 2.2 |
| Mișcările fundamentale ale Pământului și consecințele lor geografice | TC | 2.3, 2.4 |
| Studiu de caz. Fenomene astronomice spectaculoase | CS | 2.6 |
| III. Elemente de geologie – dinamica internă, resurse și riscuri | ||
| Structura internă a Terrei. Minerale și roci | TC | 3.1, 3.2 |
| Studiu de caz. Resursele minerale utile. Probleme de mediu asociate exploatării resurselor minerale | CS | 3.5 |
| Dinamica internă a Terrei și fenomene asociate | TC | 3.3 |
| Scara timpului geologic. Evoluții paleogeografice | CS | 3.6 |
| Hazarduri endogene. Seismicitatea și vulcanismul | TC | 3.4 |
| IV. Relieful – element suport al dezvoltării societății umane | ||
| Forme majore ale reliefului terestru | TC | 4.1 |
| Procese de modelare a suprafeței scoarței terestre. | TC | 4.2 |
| Tipuri reprezentative de relief și favorabilitatea pentru locuire. Relieful fluvial, litoral și carstic | TC | 4.3 |
| Relieful glaciar și relieful deșertic | CS | 4.5 |
| Relieful antropic | CS | 4.6 |
| Aplicație practică. Relieful orizontului local – factor de favorabilitate sau de restrictivitate pentru comunitate | TC | 4.4 |
| V. Atmosfera și schimbările climatice | ||
| Atmosfera terestră – compoziție și structură | TC | 5.1 |
| Factorii genetici ai climei. Elementele climatice | TC | 5.2 |
| Zone și tipuri de climă | TC | 5.3 |
| Aplicație practică. Hărțile sinoptice și prognozele meteorologice | CS | 5.5 |
| Schimbări climatice | TC | 5.4 |
| Hazarduri climatice | CS | 5.6 |
| VI. Hidrosfera – sistem dinamic | ||
| Oceanul Planetar - caracteristici și dinamică | TC | 6.1 |
| Apele continentale - resursă vitală pentru societate | TC | 6.2 |
| Studiu de caz. Managementul apelor continentale | TC | 6.3 |
| Hazarduri hidrologice | TC | 6.4 |
| Relația hidrosferei cu celelalte geosfere | CS | 6.5, 6.6 |
| VII. Biosfera și solurile – diversitate geografică | ||
| Biosfera. Diferențieri regionale | TC | 7.1, 7.2 |
| Managementul biodiversității | CS | 7.5 |
| Solurile - resursă esențială a vieții pe Terra | TC | 7.3, 7.4 |
| Hazarduri biologice | CS | 7.5 |
| Aplicație practică. Biodiversitate și soluri din orizontul local - oportunități și amenințări | CS | 7.6 |
| VIII. Mediile naturale ale Terrei | ||
| Componentele mediului și relațiile dintre acestea | TC | 8.1 |
| Mediile naturale terestre | TC | 8.2, 8.3, 8.4 |
| Mediile Oceanului Planetar | CS | 8.5 |
| Degradarea mediului | CS | 8.6 |
| Despăduririle și deșertificarea | CS | 8.6 |
| Aplicație practică. Impactul activității umane asupra mediilor naturale ale Terrei | CS | 8.6 |
Surse și date
Sursele fiecărei lecții sunt la sfârșitul ei, cu ce anume susține fiecare. Imaginile mari folosesc date publice:
- NASA Blue Marble Next Generation – suprafața Pământului în fiecare lună a anului 2004, domeniu public
- NASA Black Marble 2016 – luminile orașelor pe partea de noapte, domeniu public
- GeoNames – coordonatele celor 15.421 de localități din România care pot fi alese, licență CC BY 4.0
- Copernicus DEM GLO-30 – altitudinile și relieful României, © DLR/Airbus, furnizat de programul Copernicus al Uniunii Europene
- Catalogul ROMPLUS al Institutului Național pentru Fizica Pământului – cutremurele din capitolul 3: loc, adâncime și magnitudine, 1977 – februarie 2026
- Arhiva IGRA a NOAA – sondajele cu balon de la București-Băneasa din capitolul 5
- NASA GISTEMP v4 – temperatura medie a planetei, 1880–2025
- OpenStreetMap – albiile și numele râurilor, localitățile de pe blocurile de relief, licență ODbL
- ESA WorldCover 2021 – acoperirea terenului la 10 m, în capitolul 7, licență CC BY 4.0
- Harta Köppen–Geiger 1991–2020 – clasele de climă din capitolul 8 (Beck și colab., 2023), licență CC BY 4.0
- Serviciul mondial de informații meteo al OMM – mediile lunare de temperatură și precipitații ale locurilor din capitolul 8
- Natural Earth – contururile țărilor, domeniu public
Sub fiecare imagine mare scrie ce este măsurat, ce este calculat și ce este desen.
Duratele zilei și înălțimile Soarelui sunt calculate pentru centrul discului solar, fără refracția atmosferei; valorile din calendare sunt cu aproximativ zece minute mai mari.
Competențele specifice din programă
| Cod | Competența |
|---|---|
| 1.1 | Prezentarea realității geografice, utilizând terminologia specifică în scopul dezvoltării capacității de comunicare geografică |
| 1.2 | Descrierea relațiilor dintre elemente geografice valorificând concepte și limbaje specifice în scopul identificării specificului realității geografice |
| 1.3 | Explicarea unor fenomene geografice prin utilizarea terminologiei specifice în scopul dezvoltării abilităților de analiză geografică |
| 1.4 | Formularea unor opinii cu privire la realitățile geografice utilizând mijloace diferite și terminologia specifică, în scopul dezvoltării abilităților de corelare și interpretare a datelor geografice |
| 2.1 | Selectarea informațiilor relevante despre elementele și procesele majore din cadrul geosferelor utilizând surse diferite, pentru a conștientiza dinamica mediul geografic |
| 2.2 | Utilizarea informațiilor geografice obținute din surse variate pentru înțelegerea problemelor din realitatea cotidiană |
| 2.3 | Explicarea proceselor naturale pe baza informațiilor obținute din surse variate pentru a stabili relații de cauzalitate în mediul geografic |
| 2.4 | Utilizarea de resurse educaționale geografice, inclusiv digitale, pentru integrarea informațiilor și analizelor în vederea formulării de soluții la probleme reale sau simulate |
| 2.5 | Analizarea unor fenomene și procese utilizând sisteme informaționale geografice și/sau AI pentru dezvoltarea gândirii și inteligenței spațiale |
| 3.1 | Identificarea unor fenomene naturale, utilizând metode și instrumente specifice geografiei, având ca scop înțelegerea diversității spațiului geografic |
| 3.2 | Localizarea unor fenomene naturale actuale, având ca scop studierea impactului acestora asupra spațiului geografic local/regional/global |
| 3.3 | Explicarea unor fenomene geografice din perspectiva diversității și dinamicii spațiului geografic, pentru a evidenția particularitățile teritoriale |
| 3.4 | Analizarea interacțiunilor dintre fenomenele naturale și spațiul geografic, pentru studierea impactului asupra mediului |
| 4.1 | Prezentarea unor fenomene naturale sau antropice, utilizând metode și instrumente specifice geografiei și altor domenii de cunoaștere, pentru înțelegerea problemelor lumii contemporane. |
| 4.2 | Aplicarea metodelor și instrumentelor specifice geografiei și altor științe pentru studierea impactului activităților umane asupra mediului |
| 4.3 | Relaționarea spațio-temporală a unor elemente naturale cu elemente economice și sociale, la nivel regional sau global, în scopul descrierii problemelor lumii contemporane |
| 4.4 | Analizarea evoluției și distribuției spațio-temporale a unor fenomene geografice, în scopul explicării problemelor lumii contemporane |
| 4.5 | Explicarea relațiilor dintre fenomenele geografice prin utilizarea datelor statistice și a reprezentărilor grafice și cartografice |
| 5.1 | Identificarea relațiilor dintre societate și mediul înconjurător utilizând reprezentări cartografice, aplicații GIS și imagini satelitare pentru a fundamenta investigații geografice |
| 5.2 | Explicarea impactului proceselor geodinamice interne și externe (seismicitate, vulcanism, modelarea reliefului), în scopul formulării unor soluții de diminuare a consecințelor hazardurilor naturale asupra comunităților umane |
| 5.3 | Interpretarea corelațiilor dintre datele climatice și hidrologice, pentru a explica schimbările climatice și a propune măsuri privind gestionarea durabilă a resurselor de apă |
| 5.4 | Corelarea relațiilor dintre biodiversitate, soluri și factorii antropici pentru înțelegerea interdependenței dintre societate și natură. |
| 5.5 | Proiectarea unor demersuri investigative ale mediului geografic local pentru a evidenția oportunitățile și riscurile asociate dezvoltării sustenabile a comunității |