Geografie IX EN

Capitolul 6 · ApeleLecția 6.4

Hazarduri hidrologice: viituri, inundații și secetă

Dacă „inundația de o dată la 100 de ani” a venit anul trecut, ești liniștit pentru următorii 99?

Înainte să citești: tu ce crezi?

O casă stă 30 de ani pe un teren pe care apa ajunge doar la „inundația de o dată la 100 de ani”. Ce șanse are să fie inundată cel puțin o dată?

Vezi răspunsul

Mai mult de 1 din 4. Șansa este de 26%. „O dată la 100 de ani” înseamnă 1% în fiecare an. Șansa de a scăpa 30 de ani la rând este 0,99 înmulțit cu el însuși de 30 de ori, adică 0,74; restul, 0,26, este șansa de a fi inundată cel puțin o dată.

În noaptea de 13 spre 14 septembrie 2024, peste unele comune din județul Galați au căzut până la 150 de litri de apă pe metru pătrat, de trei ori cât plouă acolo în toată luna septembrie. Râurile mici din zonă au ieșit din albii în câteva ore. Până în seara zilei de 15 septembrie muriseră șase oameni, iar aproximativ 5.400 de case fuseseră inundate sau șubrezite.

„O dată la 100 de ani” înseamnă 1% în fiecare an

„Inundația de o dată la 100 de ani” poate veni și doi ani la rând. Râul nu ține minte ce a făcut anul trecut: după o inundație „de 100 de ani”, probabilitatea ca una la fel de mare să vină anul următor este tot 1%. Pot veni două în zece ani și apoi niciuna timp de două secole.

Hidrologii măsoară debitele maxime an de an și calculează cât de des este depășită o anumită valoare. Un debit depășit, în medie, o dată la 100 de ani are perioada de revenire de 100 de ani. Altfel spus, în fiecare an există o probabilitate de 1% ca acel debit să fie depășit. Perioada de revenire este o medie, nu un orar.

Hărțile oficiale de hazard din România arată zonele care pot fi inundate în trei situații: cu probabilitate mare (10% pe an), medie (1%) și mică (0,1%).

Pentru curioși

Calculul se sprijină pe măsurători din trecut, așa că trebuie refăcut când clima sau bazinul se schimbă.

primul secol al doilea secol al treilea secol două inundații în 4 ani niciuna a treia, după 232 de ani Un pătrat este un an. Șansa este aceeași în fiecare an: 1%.
Figura 1O tragere la sorți pentru 300 de ani, cu șansa de 1% în fiecare an: două inundații la patru ani una de alta, apoi a treia abia după 232 de ani. Alt șir de ani ar arăta altfel, dar la fel de neregulat.

Viitura este o creștere a râului, inundația acoperă terenul uscat

Viitura este creșterea rapidă și puternică a debitului și a nivelului unui râu, urmată de o scădere mai lentă. Inundația este acoperirea cu apă a unui teren care de obicei este uscat. Viitura devine inundație atunci când apa nu mai încape în albie și se revarsă în luncă. O luncă largă și liberă primește apa fără pagube; o luncă plină de case, nu.

Cauzele naturale ale viiturilor sunt ploile îndelungate, ploile torențiale scurte, topirea bruscă a zăpezii și blocajele de gheață de pe râuri. Urmările sunt mai grave când solul este deja îmbibat cu apă, când versanții au fost despăduriți, când albia este îngustată de poduri și construcții și când un dig sau un baraj cedează.

Există și inundații fără râu: după o ploaie foarte puternică, apa se adună pe străzi și în locurile joase, pentru că nu are timp să se scurgă.

Hidrograful arată cum crește și cum scade viitura

Graficul debitului în timp se numește hidrograf. La o viitură, curba urcă repede, atinge un vârf și coboară încet. Vârful este debitul maxim, iar suprafața de sub curbă este volumul de apă al viiturii. Două viituri cu același volum pot fi foarte diferite: una scurtă, cu vârf înalt, rupe poduri; una lungă, cu vârf jos, trece prin albie.

Pe râurile mici de munte și de deal, apa se adună în câteva ore. Sunt viiturile rapide, cele mai periculoase pentru oameni, fiindcă lasă foarte puțin timp de avertizare. Pe un fluviu mare, viitura crește zile întregi și durează săptămâni.

atât încape în albie debit timp debit maxim viitură rapidă: se revarsă viitură lentă: rămâne în albie Suprafețele de sub curbe sunt egale: același volum de apă.
Figura 2Cele două viituri aduc același volum de apă. Cea rapidă are vârful de patru ori mai înalt și iese din albie; cea lentă trece fără să se reverse.

Seceta hidrologică este hazardul opus

Când plouă puțin luni la rând, întâi se usucă solul, apoi scad debitele râurilor, nivelul lacurilor și al pânzei freatice. Aceasta este seceta hidrologică. Vine încet și ține mult: seacă fântâni, oprește irigațiile, scade producția hidrocentralelor și blochează navigația. Dunărea, care are la Baziaș un debit mediu de 5.380 de m³/s, a coborât acolo până la 1.400 de m³/s în ianuarie 1985.

Culorile avertizărilor și ce faci

În România, avertizările pentru râuri sunt emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Codul galben înseamnă risc de viituri sau de creșteri rapide ale nivelului apei și cere atenție sporită. Codul portocaliu înseamnă risc de viituri mari, cu revărsări care pot inunda gospodării. Codul roșu înseamnă risc de inundații majore, care pot cere evacuarea oamenilor și închiderea podurilor și a drumurilor.

La avertizare, afli dacă locuința este în zona inundabilă și urmezi indicațiile autorităților. Dacă apa vine, urci la etaj sau pe un teren înalt și, dacă ai timp, oprești curentul și gazul. Nu traversezi apa care curge, nici pe jos, nici cu mașina: nu îi vezi adâncimea, iar o apă repede, chiar puțin adâncă, te poate doborî.

Exemplu rezolvat

„inundația de 100 de ani” în 30 de ani

O casă stă 30 de ani pe un teren pe care apa ajunge doar la inundația cu probabilitatea de 1% pe an. Ce șanse sunt ca terenul să fie inundat cel puțin o dată în acest timp?

Greșeala obișnuită este adunarea: 30 × 1% = 30%. Calculul corect pornește de la anii fără inundație. Într-un an, probabilitatea ca apa să nu ajungă este de 99%, adică 0,99. Pentru 30 de ani la rând: 0,99 înmulțit cu el însuși de 30 de ori dă 0,74.

Probabilitatea ca terenul să fie inundat cel puțin o dată este deci 1 − 0,74 = 0,26, adică 26%: mai mult de una din patru. Calculul presupune că probabilitatea rămâne aceeași în fiecare an și că ce se întâmplă într-un an nu schimbă șansele anului următor.

În România

1970, 2005, 2006, 2024

În 1970 inundațiile au venit în trei valuri: 12–15 mai, 23–25 mai și 11–13 iunie. A fost cea mai ploioasă lună mai măsurată în România, cu o medie pe țară de 135,8 litri pe metru pătrat. Au fost afectate peste 85.000 de case, au fost acoperite de ape peste un milion de hectare și au murit sau au dispărut cel puțin 180 de oameni. La Satu Mare, un dig al Someșului s-a rupt și apa a acoperit jumătate din oraș.

Inundațiile din 2005 și 2006 au afectat peste 1,5 milioane de persoane și au făcut 93 de morți. În aprilie 2006, Dunărea a atins la Baziaș 15.800 de m³/s, aproape de trei ori debitul ei mediu și cel mai mult din 1895 încoace, când la Orșova s-au măsurat 15.900 de m³/s.

Inundațiile din septembrie 2024 din județul Galați au fost viituri rapide: au lovit peste 20.000 de locuitori din 24 de comune, între care Pechea și Slobozia Conachi.

Pe scurt

  1. Viitura este creșterea rapidă a debitului și a nivelului unui râu; inundația este acoperirea cu apă a unui teren de obicei uscat.
  2. Viiturile sunt produse de ploi îndelungate sau torențiale, de topirea bruscă a zăpezii și de blocajele de gheață; despăduririle și construcțiile din luncă agravează urmările.
  3. Hidrograful este graficul debitului în timp; vârful lui este debitul maxim.
  4. Viiturile rapide apar în câteva ore pe râurile mici de munte și de deal și lasă puțin timp de avertizare.
  5. Inundația cu perioada de revenire de 100 de ani are o probabilitate de 1% în fiecare an; poate veni și doi ani la rând.
  6. Seceta hidrologică înseamnă debite și niveluri mult sub cele obișnuite, timp îndelungat. INHGA avertizează asupra pericolului de viituri prin codurile galben, portocaliu și roșu.
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitDupă o inundație „de 100 de ani” urmează 99 de ani liniștiți.

    CorectPerioada de revenire este o medie. În fiecare an probabilitatea este aceeași, 1%, indiferent de ce s-a întâmplat anul trecut.

  • GreșitViitură și inundație înseamnă același lucru.

    CorectViitura este creșterea rapidă a debitului unui râu și poate rămâne în albie. Inundația înseamnă apă pe terenuri de obicei uscate, venită din revărsarea unui râu sau din ploi care nu au timp să se scurgă.

  • GreșitÎn 30 de ani, șansa unei inundații „de 100 de ani” este 30 × 1% = 30%.

    CorectProbabilitățile nu se adună așa. Se calculează șansa de a nu avea nicio inundație, 0,99 de 30 de ori, adică 0,74, și se scade din 1: rezultă 26%.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce înseamnă că o inundație are perioada de revenire de 100 de ani?

    Răspuns

    b) Că are în fiecare an o probabilitate de 1%. Perioada de revenire este o medie pe foarte mulți ani, exprimată ca probabilitate anuală. Nu spune când vine următoarea.

  2. Ce arată vârful unui hidrograf de viitură?

    Răspuns

    d) Debitul maxim. Hidrograful are pe verticală debitul. Volumul viiturii este suprafața de sub curbă, iar durata se citește pe orizontală.

  3. De ce sunt viiturile rapide cele mai periculoase pentru oameni?

    Răspuns

    a) Pentru că lasă foarte puțin timp de avertizare. Pe râurile mici, apa se adună în câteva ore. Volumul cel mai mare și durata de săptămâni sunt ale viiturilor de pe fluvii.

  4. Ce debit a atins Dunărea la Baziaș în aprilie 2006?

    Răspuns

    c) 15.800 de m³/s. 5.380 de m³/s este debitul mediu la Baziaș, iar 1.400 de m³/s este minimul din ianuarie 1985. 135,8 este ploaia medie din mai 1970, în litri pe metru pătrat.

  5. O inundație are probabilitatea de 10% în fiecare an (perioadă de revenire de 10 ani). Care este probabilitatea, în procente, ca ea să se producă cel puțin o dată în doi ani, dacă un an nu îl influențează pe celălalt?

    %
    Răspuns

    19 %. Probabilitatea de a nu se produce într-un an este 0,9; în doi ani la rând, 0,9 × 0,9 = 0,81. Deci 1 − 0,81 = 0,19, adică 19%, nu 20%.

  6. Un sat de deal este așezat pe un pârâu cu albia îngustată de podețe și garduri, iar pădurea de pe versanți a fost tăiată. Pentru seara aceasta este anunțat cod portocaliu de viituri. Explică de ce satul este expus și spune ce faci dacă locuiești lângă pârâu.

    Un răspuns bun

    Fără pădure, apa ploii se scurge repede pe versanți și ajunge în câteva ore în pârâu, deci viitura va fi rapidă, cu vârf înalt. Albia îngustată nu poate duce debitul maxim, așa că apa se revarsă în curți. Codul portocaliu anunță tocmai viituri mari, care pot inunda gospodării. Urmăresc anunțurile autorităților, mut ce pot la etaj, sunt gata să plec pe un teren înalt și nu trec prin apa care curge.

    Răspunsul complet leagă despădurirea de viteza scurgerii, albia îngustă de revărsare, spune ce înseamnă codul portocaliu și dă cel puțin două măsuri de siguranță.

Termeni

viitură
Creștere rapidă și puternică a debitului și a nivelului unui râu, urmată de o scădere mai lentă.
inundație
Acoperirea cu apă a unui teren care de obicei este uscat.
hidrograf
Graficul care arată cum se schimbă debitul unui râu în timp.
debit maxim
Cea mai mare valoare a debitului atinsă în timpul unei viituri; vârful hidrografului.
perioadă de revenire
Intervalul mediu, în ani, la care un debit este atins sau depășit; 100 de ani înseamnă o probabilitate de 1% pe an.
viitură rapidă
Viitură care se formează în câteva ore pe un râu mic, după ploi torențiale.
secetă hidrologică
Perioadă lungă în care debitele râurilor și nivelul lacurilor și al apelor subterane sunt mult sub cele obișnuite.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Hazarduri hidrologice” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.3, 2.3, 4.5, 5.3.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.