
Capitolul 6 · Hidrosfera – sistem dinamic
Unde ajunge ploaia care cade pe strada ta?
Ceasul: o viitură și un anScara: din curtea școlii până la Marea Neagră
Relieful de alături este măsurat din satelit, iar râurile sunt trase pe el în albastru. Atinge-l în orice loc: de acolo pornește drumul, calculat din relief, pe care apa ploii ar curge din vale în vale până la mare.
Două picături cad la un kilometru una de alta
Pe o culme din Carpații Orientali, între izvoarele Mureșului și cele ale Oltului, plouă. Picătura A cade pe versantul dinspre vest, la 1.500 m. Picătura B cade pe versantul dinspre est, la un kilometru de prima.
Se mai întâlnesc cele două picături pe drumul lor?
De pe creasta Făgărașului până la mare, apa face 910 km
O picătură cade la 2.230 m, pe versantul nordic al Munților Făgăraș. Apa curge mereu spre locul vecin cel mai jos: coboară pe versant, ajunge într-un pârâu, apoi în Olt.
Oltul este afluent al Dunării, iar locul în care se întâlnesc se numește confluență. De acolo, picătura merge cu Dunărea până la vărsare, prin brațul Sulina, în Marea Neagră. Drumul întreg are aproximativ 910 km.
Creasta desparte ploaia Oltului de ploaia Argeșului
A doua picătură cade la 1,4 km de prima, de cealaltă parte a crestei. Coboară spre sud și ajunge în Argeș.
Linia de pe culme care desparte apele se numește cumpăna apelor. Toată suprafața de pe care un râu își adună apele este bazinul hidrografic al râului. Cele două suprafețe colorate sunt bazinul Oltului și bazinul Argeșului, iar linia deschisă dintre ele este cumpăna apelor.
Cele două picături se întâlnesc în Dunăre, la vărsarea Argeșului: prima după 480 km, a doua după 320 km.
Vecine pe culme, picăturile se întâlnesc după 1.500 km
Picătura A coboară în Mureș, trece în Tisa și ajunge în Dunăre în Serbia. Picătura B coboară în Olt și ajunge în Dunăre în sudul României.
Se întâlnesc în Dunăre, la vărsarea Oltului: A după aproximativ 1.500 km, B după 610 km. De acolo mai au împreună 590 km până la mare.
Un kilometru pe culme a însemnat o diferență de drum de 890 km. Cumpăna apelor hotărăște în ce râu ajunge ploaia.
De la Cluj-Napoca la mare sunt 2.210 km de râu, de 4 ori linia dreaptă
Ploaia căzută la Cluj-Napoca ajunge în Someșul Mic, apoi în Someș, apoi în Tisa. Tisa o duce prin Ungaria și Serbia, unde se varsă în Dunăre. Dunărea o aduce înapoi: întâi pe granița României, apoi prin Delta Dunării.
În linie dreaptă, de la Cluj-Napoca până la Sulina sunt 500 km. Pe râuri, drumul are aproximativ 2.210 km și trece prin sau pe lângă cinci țări: România, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina.
Râurile nu țin seama de granițe. Ce ajunge în apă în amonte, adică mai sus pe râu, poate ajunge la cei din aval.
Peste 97% din suprafața României trimite apa în Dunăre
Fiecare culoare este bazinul hidrografic al unui afluent al Dunării, iar liniile deschise sunt cumpenele apelor. Cel mai întins bazin de pe teritoriul României este al Siretului, cu aproximativ 43.000 km².
Bazinul Tisei este împărțit după afluenții ei mari din România: Mureș, Someș, Crișuri, Bega. Apa lor se adună în Tisa abia dincolo de graniță.
Doar aproximativ 2% din țară, o fâșie din Dobrogea, trimite apa direct în Marea Neagră. România își gospodărește apele pe bazine hidrografice, prin 11 administrații bazinale de apă.
Unde ajunge ploaia de pe strada ta
Atinge relieful în locul în care locuiești: de acolo pornește o picătură. Dacă ți-ai ales localitatea, picătura cade acolo.
Citește drumul: în ce râu ajunge mai întâi, prin ce râuri trece, câți kilometri face și câți metri coboară. Lasă apoi o picătură să cadă de cealaltă parte a celui mai apropiat deal și vezi dacă ajunge în același râu.
Drumul arată încotro curge apa la suprafață. Nu arată câtă apă vine și nici când: o parte din ploaie se evaporă, o parte intră în sol, iar lacurile de acumulare o țin o vreme pe loc.
Acum explică tu
La Baia Mare plouă puternic. Fără să atingi relieful, spune: prin ce râuri trece apa până la mare, prin ce țări și cine o primește în aval? Explică folosind bazinul hidrografic și cumpăna apelor.
Lecția despre apele continentale: râul de la izvor la vărsare, bazinul hidrografic și debitul