Capitolul 8 · Mediile TerreiLecția 8.3
Mediile naturale terestre ale zonelor temperate: mediteraneean, oceanic, continental și pădurea de conifere
Brest și Astana se află la latitudini apropiate. De ce la Brest luna ianuarie are 7 °C, iar la Astana −17 °C?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Astana are ierni cu 24 °C mai reci decât Brest, deși orașele se află la latitudini apropiate. Cum sunt verile ei față de ale Brestului?
Vezi răspunsul
Mai calde. Mai calde: 20,2 °C în iulie la Astana, față de 16,8 °C în luna cea mai caldă la Brest. Oceanul se încălzește și se răcește încet și ține clima țărmului fără extreme. Departe de el, diferența dintre vară și iarnă crește.
Brest, în vestul Franței, și Astana, capitala Kazahstanului, se află la latitudini apropiate: 48° și 51° nord. La Brest, media lunii ianuarie este de aproape 7 °C și plouă 1.145 mm pe an. La Astana, media lunii ianuarie este de −17 °C și cad 318 mm.
Aceeași latitudine, altă iarnă: vânturile de vest și oceanul
Brest stă pe țărmul oceanului, iar Astana departe, în interiorul Eurasiei. La aceste latitudini bat vânturile de vest, care aduc aer umed de pe ocean spre continente. De obicei, cu cât un loc este mai departe de ocean, cu atât primește mai puțină ploaie, iar diferența dintre vară și iarnă crește. Această însușire se numește continentalism.
Între tropice și cercurile polare, înălțimea Soarelui și durata zilei se schimbă mult de la o lună la alta, așa că anul are patru anotimpuri. Mediile temperate se schimbă atât de la sud la nord, odată cu latitudinea, cât și de la țărm spre interiorul continentului, odată cu depărtarea de ocean.
Mediul mediteraneean: veri uscate, ierni blânde și ploioase
Apare la marginea dinspre tropice a zonei temperate, pe țărmurile vestice ale continentelor, între 30° și 40° latitudine: în jurul Mării Mediterane, în California, în centrul statului Chile, în sudul Africii și în sud-vestul Australiei. La Atena, media lunii iulie este de 27 °C, iar a lunii ianuarie de aproape 9 °C. Din cei 414 mm anuali, doar 22 mm cad din iunie până în august.
Vegetația este veșnic verde și adaptată la seceta de vară: stejar de plută, pin, măslin și tufișuri dese numite maquis și garigă. Solurile tipice sunt roșii (terra rossa).
Pentru curioși
Râurile mediteraneene aproape seacă vara și produc viituri iarna.
Oamenii cultivă de mii de ani măslin, viță-de-vie și citrice, iar vara uscată aduce turiști și incendii de vegetație.
Mediul temperat-oceanic: ploi tot anul, fără extreme
Ocupă vestul Europei, de la nordul Spaniei până în Norvegia, coasta de nord-vest a Americii de Nord, sudul statului Chile și Noua Zeelandă. Oceanul se încălzește și se răcește încet, așa că iernile sunt blânde și verile răcoroase: la Brest, luna cea mai rece are 6,7 °C, iar cea mai caldă 16,8 °C. Plouă în toate lunile.
Vegetația naturală este pădurea de foioase, cu fag și stejar, care își pierde frunzele iarna, pe soluri brune fertile. Din pădure a rămas puțin: mediul oceanic este printre cele mai transformate de om, cu terenuri agricole, pășuni și orașe mari.
Pentru curioși
Râurile, ca Tamisa, Sena și Loara, au debit bogat și destul de constant. În pădurile de foioase trăiesc cerbul, căprioara, mistrețul și vulpea.
Mediul temperat-continental: de la pădure la stepă și la deșert
Spre interiorul Eurasiei și al Americii de Nord, iernile devin geroase, verile fierbinți și ploile rare. La București, media lunii ianuarie este de −0,9 °C, a lunii iulie de 23,4 °C și cad 612 mm pe an. La Astana, valorile sunt −17,3 °C, 20,2 °C și 318 mm.
Pe măsură ce ploile scad, pădurea de foioase se rărește în silvostepă, apoi este înlocuită de stepă, o întindere de ierburi fără arbori, numită prerie în America de Nord și pampas în America de Sud. Sub ierburile stepei s-a format cernoziomul, un sol negru, bogat în humus, printre cele mai fertile din lume. De aceea stepele au fost arate aproape în întregime și dau grâu, porumb și floarea-soarelui. Acolo unde cad și mai puține ploi apar deșerturile temperate, ca Gobi și Karakum, cu veri fierbinți și ierni cu ger.
Pentru curioși
Râurile mediului temperat-continental îngheață iarna și au ape mari primăvara, la topirea zăpezii.
Pădurea de conifere: ierni lungi, soluri sărace
În nordul zonei temperate, din Scandinavia până în estul Siberiei și din Alaska până în estul Canadei, se întinde taigaua, pădurea de conifere. La Lahti, în Finlanda, cinci luni au medii sub 0 °C, luna ianuarie are −7 °C, iar luna iulie 17 °C; cad 635 mm pe an.
Molidul, pinul, bradul și zada rezistă la ger și la zăpadă datorită frunzelor în formă de ac. Solurile, numite podzoluri, sunt acide și sărace.
Pentru curioși
Fauna taigalei cuprinde elanul, ursul brun, lupul, râsul și animale cu blană prețioasă. Fluviile mari ale Siberiei și ale Canadei sunt înghețate o mare parte din an.
Oamenii sunt puțini și trăiesc din exploatarea lemnului și din minerit.
Exemplu rezolvat
Amplitudinea termică arată cât de continental este un loc
Amplitudinea termică anuală este diferența dintre media lunii celei mai calde și media lunii celei mai reci. Se calculează prin scădere, cu atenție la semne.
Brest: 16,8 − 6,7 = 10,1 °C. București: 23,4 − (−0,9) = 23,4 + 0,9 = 24,3 °C. Astana: 20,2 − (−17,3) = 20,2 + 17,3 = 37,5 °C. Greșeala obișnuită este să scazi 17,3 din 20,2 și să obții 2,9; când luna rece are medie negativă, cele două valori se adună.
Citirea rezultatului: verile celor trei orașe diferă cu mai puțin de 7 °C, dar iernile diferă cu 24 °C. Continentalismul se vede mai ales iarna. Bucureștiul stă între Brest și Astana, de aceea clima României se numește de tranziție.
În România
Mediu temperat-continental, cu etaje pe munte
Administrația Națională de Meteorologie descrie clima României ca temperat-continentală de tranziție. Țara primește influențe oceanice în vest, submediteraneene în Banat și în Oltenia, pontice în Dobrogea, cu ploi rare, și scandinavo-baltice în Maramureș și în Bucovina; în est, continentalismul este mai pronunțat. La București cad 612 mm pe an, iar la Constanța 432 mm. Extremele măsurate sunt de 44,5 °C (Ion Sion, 10 august 1951) și de −38,5 °C (Bod, 25 ianuarie 1942).
Vegetația urmează ploile și altitudinea. În Dobrogea și în Bărăgan, mediul natural este stepa, astăzi aproape în întregime arată. Spre dealuri urmează silvostepa și pădurile de stejar. Pe munte, mediile se așază pe etaje: în Retezat, pădurile de fag cresc între 800 și 1.200 m, cele de amestec între 1.200 și 1.400 m, iar molidișurile între 1.400 și 1.800 m. Cine urcă din Bărăgan pe creasta Carpaților străbate, pe o distanță scurtă, medii pe care la șes le-ar întâlni mergând din stepele Ucrainei până în pădurile de conifere ale Finlandei.
Pe scurt
- În zona temperată, vânturile de vest aduc umezeală de pe ocean; de obicei, cu cât un loc este mai departe de ocean, cu atât plouă mai puțin și diferența dintre vară și iarnă este mai mare (continentalism).
- Mediul mediteraneean (în jurul Mediteranei, California, centrul statului Chile): veri calde și uscate, ierni blânde și ploioase, vegetație veșnic verde (maquis, garigă), soluri roșii.
- Mediul temperat-oceanic (vestul Europei): ierni blânde, veri răcoroase, ploi în toate lunile, păduri de foioase cu fag și stejar, soluri brune; este puternic transformat de om.
- Mediul temperat-continental (interiorul Eurasiei și al Americii de Nord): ierni geroase, veri fierbinți, ploi puține; pădurea este înlocuită de silvostepă, de stepă cu cernoziom și, în regiunile cele mai uscate, de deșerturi temperate.
- Pădurea de conifere (taigaua) ocupă nordul zonei temperate: ierni lungi, molid, pin, brad și zadă, soluri acide numite podzoluri.
- România are un mediu temperat-continental de tranziție, cu stepă în Dobrogea și în Bărăgan și cu etaje de vegetație pe munte: fag, amestec, molid.
Greșeli frecvente
GreșitDouă locuri aflate la aceeași latitudine au aceeași climă.
CorectLatitudinea dă doar cantitatea de energie solară. La latitudini apropiate, Brest are 6,7 °C în luna cea mai rece, iar Astana −17,3 °C, din cauza depărtării de ocean.
GreșitAmplitudinea dintre −17 °C și 20 °C este de 3 °C.
CorectAmplitudinea este diferența dintre cele două valori: 20 − (−17) = 37 °C. Când una dintre medii este negativă, valorile se adună.
GreșitUnde astăzi este ogor, pădure nu a crescut niciodată.
CorectTerenul agricol arată ce a făcut omul, nu vegetația naturală. Mari părți din vestul Europei erau pădure de foioase, iar Bărăganul era stepă.
Verifică-te
6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce înseamnă continentalism?
Răspuns
b) Mai puține ploi și anotimpuri mai contrastante departe de ocean. Oceanul îndulcește iarna și răcorește vara. Departe de el, ploile scad și anotimpurile devin extreme.
Care este trăsătura după care recunoști clima mediteraneeană pe o climogramă?
Răspuns
d) Vara este caldă și aproape fără ploi. La Atena, din 414 mm anuali, vara aduce doar 22 mm. Ploile cad în jumătatea rece a anului.
Sub ce vegetație s-a format cernoziomul?
Răspuns
a) Sub ierburile stepei. Ierburile stepei lasă în fiecare an multă materie organică, iar ploile puține nu o spală din sol.
Ce soluri sunt caracteristice pădurii de conifere?
Răspuns
c) Podzoluri. Acele coniferelor se descompun greu și dau un sol acid și sărac, podzolul.
La Astana, media lunii celei mai reci este de −17,3 °C, iar a lunii celei mai calde de 20,2 °C. Calculează amplitudinea termică anuală, în grade Celsius.
°CRăspuns
37,5 °C. 20,2 − (−17,3) = 20,2 + 17,3 = 37,5 °C.
Un oraș are media lunii ianuarie de 5 °C, media lunii iulie de 17 °C și ploi de 60–90 mm în fiecare lună. Ce mediu temperat este, pe ce țărm al continentului l-ai căuta și ce vegetație naturală îi corespunde?
Un răspuns bun
Amplitudinea este de numai 12 °C, iar ploile cad în toate lunile, deci mediul este temperat-oceanic. L-aș căuta pe țărmul de vest al unui continent, unde vânturile de vest aduc aerul umed al oceanului, de exemplu în vestul Europei. Vegetația naturală este pădurea de foioase cu fag și stejar.
Un răspuns complet calculează amplitudinea, observă lipsa unui sezon uscat, leagă mediul de vânturile de vest și de țărmul vestic și numește pădurea de foioase.
Termeni
- vânturile de vest
- Vânturi permanente ale latitudinilor temperate, care bat dinspre vest și aduc aer oceanic umed pe țărmurile vestice ale continentelor.
- continentalism
- Însușirea climei de a avea ploi mai puține și diferențe mai mari între vară și iarnă pe măsură ce crește depărtarea de ocean.
- amplitudine termică anuală
- Diferența dintre temperatura medie a lunii celei mai calde și cea a lunii celei mai reci.
- maquis
- Tufișuri dese, veșnic verzi, caracteristice mediului mediteraneean.
- stepă
- Întindere de ierburi fără arbori din regiunile temperate cu ploi puține.
- cernoziom
- Sol negru, bogat în humus, format sub ierburile stepei; unul dintre cele mai fertile soluri.
- taiga
- Pădurea de conifere din nordul zonei temperate, cu molid, pin, brad și zadă.
Surse și legătura cu programa
- WMO World Weather Information Service – Brest – Brest (48,45° N), 1971–2000: ianuarie 6,7 °C, august 16,8 °C (media dintre maxima și minima medie), 1.144,7 mm pe an
- WMO World Weather Information Service – Astana – Astana (51,17° N): ianuarie −17,3 °C, iulie 20,2 °C (media dintre maxima și minima medie), 318 mm pe an
- WMO World Weather Information Service – Athens – Atena, 1955–1997: ianuarie 8,8 °C, iulie 27,1 °C, 414,1 mm pe an, 22,4 mm din iunie până în august
- ANM – Caracterizare climatologică multianuală 1961–2024, ianuarie – București-Filaret: media lunii ianuarie −0,9 °C; Constanța 1,3 °C; suma celor 12 medii lunare de precipitații (paginile cc_1961_2024_01 … _12): București-Filaret 612,1 mm, Constanța 431,9 mm
- ANM – Caracterizare climatologică multianuală 1961–2024, iulie – București-Filaret: media lunii iulie 23,4 °C
- NASA Earth Observatory – Biome: Coniferous Forest – Lahti, 1970–2000: ianuarie −7 °C, iulie 17 °C, cinci luni cu medii sub 0 °C, 635 mm pe an; pădurea boreală de conifere la 50–60° N, între tundră (la nord) și pădurea de foioase (la sud), deci legată de latitudine
- NASA Earth Observatory – Biome: Shrubland – răspândirea mediului de tip mediteraneean pe țărmurile vestice, între 30° și 40° latitudine
- Administrația Națională de Meteorologie – Clima României – climă temperat-continentală de tranziție; influențe oceanice, submediteraneene, pontice, scandinavo-baltice
- G4Media – Temperatura maximă absolută a lunii august în România: 44,5 grade (date ANM) – 44,5 °C la Ion Sion, 10 august 1951
- Europa Liberă România – Recordul de frig din 1942 (confirmare ANM) – −38,5 °C la Bod, 25 ianuarie 1942
- Parcul Național Retezat (RNP Romsilva) – Despre habitate – făgete la 800–1.200 m, păduri de amestec la 1.200–1.400 m, molidișuri la 1.400–1.800 m
Din programă: „Mediile naturale terestre” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 2.2, 4.1.