Geografie IX EN

Capitolul 8 · Mediile TerreiLecția 8.5Profil umanist

Mediile Oceanului Planetar: litoral, șelf, pelagic și abisal

De ce în Marea Neagră peștii dispar sub 100–200 m adâncime, în timp ce în ocean există viețuitoare și la 5.000 m?

Înainte să citești: tu ce crezi?

Marea Neagră are peste 2.000 m adâncime, dar în adâncul ei nu trăiește niciun pește. Ce lipsește acolo?

Vezi răspunsul

Oxigenul. Oxigenul. În ocean există viețuitoare și la 5.000 m, în întuneric și în frig. În Marea Neagră, apa mai dulce de la suprafață nu se amestecă cu apa mai sărată din adânc, așa că oxigenul din aer rămâne în stratul de sus.

În ocean trăiesc viețuitoare și la 5.000 m adâncime, în întuneric complet. În Marea Neagră, sub 100–200 m nu mai trăiește niciun pește, deși marea are peste 2.000 m adâncime.

Viață în întuneric: trei lucruri se schimbă cu adâncimea

La 5.000 m sub valuri este întuneric complet, apa este rece, iar presiunea ajunge la sute de atmosfere, și totuși oceanul are viețuitoare și acolo. Întunericul, frigul și presiunea nu opresc deci viața. În adâncul Mării Negre lipsește altceva: oxigenul.

În orice ocean, trei lucruri se schimbă cu adâncimea. Lumina: este destulă doar în primii 200 m, urme de lumină ajung până la 1.000 m, iar mai jos este întuneric. Temperatura: la suprafață, apa are între −2 °C lângă poli și 30 °C la tropice, dar sub 200 m media este de numai 4 °C. Presiunea: crește cu o atmosferă la fiecare 10 m.

Oceanul Planetar are o adâncime medie de 3.682 m, iar punctul cel mai adânc, Challenger Deep din Groapa Marianelor, se află la aproximativ 10.935 m.

De la țărm spre larg: mediul litoral și mediul de șelf

Mediul litoral este fâșia de contact dintre uscat și mare, bătută de valuri și, pe multe țărmuri, acoperită și descoperită de maree. Trăiesc aici alge, scoici, crabi și păsări de țărm. Este mediul marin cel mai folosit de om: porturi, plaje, orașe.

Mediul de șelf, numit și neritic, cuprinde apele de deasupra platformei continentale, marginea scufundată a continentului, care coboară lin până la o adâncime medie de aproximativ 135 m. Pe cea mai mare parte a șelfului, lumina ajunge până la fund, iar râurile aduc substanțe hrănitoare. Planctonul se înmulțește, iar după el vin bancurile de pești. Cea mai mare parte a pescuitului comercial se face în acest strat luminat.

În larg și la fund: mediul pelagic și mediul abisal

Mediul pelagic este masa de apă din largul oceanului, departe de țărm și de fund. În stratul luminat plutește planctonul și înoată tonul, rechinii, delfinii și balenele. Cu cât cobori, cu atât hrana este mai puțină, pentru că cele mai multe viețuitoare de jos depind de resturile care cad de sus.

Mediul abisal este cel al marilor adâncimi: întuneric, apă la 2–4 °C și presiune de sute de atmosfere. Viețuitoarele sunt rare și adaptate: unele produc lumină proprie, altele se strâng în jurul izvoarelor fierbinți de pe fund, unde bacteriile produc hrană din substanțe chimice, fără lumină. Organismele care trăiesc pe fundul mării, la orice adâncime, se numesc bentonice.

litoral șelf pelagic abisal platforma continentală coboară lin, în medie până la 135 m 200 m · 21 atm capătul stratului luminat 1.000 m ultimele urme de lumină sub 200 m, apa are în medie 4 °C adâncimea medie: 3.682 m 369 atm la suprafață: 1 atm
Figura 1Adâncimea este la scară: stratul cu lumină destulă, de 200 m, este subțire față de un ocean adânc în medie de 3.682 m. Presiunea crește de la 21 de atmosfere la 200 m până la 369 de atmosfere la adâncimea medie. Lățimile nu sunt la scară.

Recifele de corali: puțin loc, multă viață

Coralii care formează recifele tropicale, în ape puțin adânci, nu suportă apă mai rece de 18 °C și cresc cel mai bine între 23 și 29 °C. De aceea aceste recife apar doar în mările tropicale și subtropicale. Ocupă în jur de 1% din oceane, dar adăpostesc cel puțin 25% din viețuitoarele marine. Pe măsură ce apa se încălzește, episoadele în care coralii se albesc în masă sunt tot mai dese.

Pentru curioși

Alte specii de corali formează recife în apa rece și adâncă, de 4–8 °C, chiar și în Atlanticul de Nord.

0–50 m: apă cu oxigen pești, delfini, plancton apă mai dulce sus (18‰), mai sărată jos (peste 22‰): se amestecă foarte puțin șelful din nord-vest: cel mai întins fund cu animale sub 100–200 m: apă fără oxigen, cu hidrogen sulfurat, până la fund peste 2.000 m
Figura 2În Marea Neagră, peștii și delfinii trăiesc numai în stratul de sus, iar animalele de fund numai acolo unde fundul ajunge în acest strat, mai ales pe șelful întins din nord-vest; mai jos trăiesc doar microorganisme care nu au nevoie de oxigen. Sub 100–200 m, până la fund, apa nu are oxigen și conține hidrogen sulfurat, pentru că apa mai dulce de la suprafață se amestecă foarte puțin cu cea mai sărată din adânc. Adâncimile sunt la scară, lățimile nu.

Exemplu rezolvat

Ce presiune este pe fundul mării

Regula: la suprafață apasă aerul, cu o atmosferă. Apa adaugă câte o atmosferă la fiecare 10 m. Presiunea la adâncimea h, în atmosfere, este deci 1 + h : 10.

La 200 m, la capătul stratului luminat: 1 + 200 : 10 = 21 de atmosfere. La adâncimea medie a oceanului, 3.682 m: 1 + 368 = 369 de atmosfere. În Challenger Deep, la 10.935 m: 1 + 1.094 = 1.095 de atmosfere, adică peste o tonă pe fiecare centimetru pătrat.

Un scafandru simte creșterea de la primii metri: la 10 m, presiunea este deja dublă față de cea de la suprafață.

În România

Marea Neagră, o mare cu viață doar la suprafață

Marea Neagră este legată de restul oceanului doar prin strâmtoarea Bosfor, îngustă și puțin adâncă. Fluviile mari, în primul rând Dunărea, aduc atâta apă dulce încât la suprafață salinitatea este de aproximativ 18‰, pe când în adânc trece de 22‰. Apa de sus, mai ușoară, stă peste cea de jos, iar cele două straturi nu se amestecă.

Urmarea: oxigenul din aer ajunge doar în stratul de suprafață. Primii aproximativ 50 m sunt bine oxigenați. Urmează un strat de trecere, iar sub 100–200 m apa nu mai are deloc oxigen și conține hidrogen sulfurat, un gaz toxic, până la fund, la peste 2.000 m. Peștii, delfinii și planctonul trăiesc numai în pătura de deasupra.

Animalele de pe fund trăiesc doar pe șelf, unde apa este destul de puțin adâncă pentru a avea oxigen; în mâlul de pe fundul adânc trăiesc numai microorganisme care nu au nevoie de oxigen. Șelful Mării Negre este cel mai lat în nord-vest, în fața țărmului românesc și ucrainean.

Pe scurt

  1. Cu adâncimea se schimbă lumina (destulă doar în primii 200 m), temperatura (în medie 4 °C sub 200 m) și presiunea (o atmosferă în plus la fiecare 10 m).
  2. Mediul litoral este fâșia de contact dintre uscat și mare; mediul de șelf (neritic) cuprinde apele luminate de deasupra platformei continentale și este cel mai bogat în pește.
  3. Mediul pelagic este masa de apă din larg; mediul abisal este cel al marilor adâncimi, cu întuneric, frig și presiune de sute de atmosfere.
  4. Recifele tropicale de corali cresc doar în ape cu cel puțin 18 °C, ocupă în jur de 1% din oceane și adăpostesc cel puțin 25% din viețuitoarele marine.
  5. În Marea Neagră, apa mai dulce de la suprafață nu se amestecă cu apa mai sărată din adânc; sub 100–200 m nu există oxigen, iar apa conține hidrogen sulfurat, așa că peștii și celelalte animale trăiesc doar în stratul de suprafață și pe șelf.
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitMarea Neagră este moartă în adânc pentru că acolo este prea întuneric și prea frig.

    CorectÎn ocean există viață și la 5.000 m, în întuneric și frig. În Marea Neagră lipsește oxigenul: straturile nu se amestecă, iar sub 100–200 m apa conține hidrogen sulfurat.

  • GreșitApa mai caldă înseamnă mai multă viață, deci largul mărilor tropicale este cel mai bogat în pește.

    CorectPeștele urmează hrana, adică planctonul, care are nevoie de lumină și de substanțe hrănitoare. Acestea se găsesc mai ales pe șelf, aproape de țărm și de gurile râurilor.

  • GreșitPelagic și abisal înseamnă același lucru: apă adâncă.

    CorectPelagic este mediul din masa apei, în larg, la orice adâncime. Abisal este mediul marilor adâncimi, de pe fund și de lângă el.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Până la ce adâncime există în ocean lumină destulă?

    Răspuns

    b) Până la 200 m. Urme de lumină ajung până la 1.000 m, dar lumină destulă există doar în primii 200 m.

  2. De ce nu trăiesc pești în Marea Neagră sub 100–200 m adâncime?

    Răspuns

    d) Pentru că apa nu are oxigen. Frigul, presiunea și întunericul există și în ocean, unde adâncurile sunt locuite. Deosebirea Mării Negre este lipsa oxigenului.

  3. Care mediu marin cuprinde apele de deasupra platformei continentale?

    Răspuns

    a) Mediul de șelf. Litoralul este doar fâșia de contact cu uscatul, pelagicul este largul, iar abisalul este fundul adânc.

  4. De ce nu există recife tropicale de corali, în apă puțin adâncă, în Marea Nordului?

    Răspuns

    c) Pentru că apa este mai rece de 18 °C. Coralii recifelor tropicale au nevoie de apă caldă tot anul. În adâncul Atlanticului de Nord există doar recife de corali de apă rece, formate de alte specii.

  5. Folosind regula „o atmosferă la suprafață, plus una la fiecare 10 m”, calculează presiunea la 2.000 m adâncime, în atmosfere.

    atmosfere
    Răspuns

    201 atmosfere. 1 + 2.000 : 10 = 1 + 200 = 201 de atmosfere.

  6. Un lac adânc de munte primește pe fund izvoare sărate, iar la suprafață apă dulce din ploi. Vântul nu reușește să amestece cele două straturi. Ce te aștepți să se întâmple cu oxigenul și cu peștii din stratul de jos? Sprijină-te pe cazul Mării Negre.

    Un răspuns bun

    Apa sărată de jos este mai grea și rămâne sub cea dulce, așa că oxigenul din aer ajunge doar în stratul de sus. Jos, oxigenul existent se consumă și nu mai este înlocuit, iar peștii nu pot trăi acolo. Este ce se întâmplă în Marea Neagră, unde apa îndulcită de fluvii stă peste apa sărată, iar sub 100–200 m nu există oxigen.

    Un răspuns complet leagă diferența de salinitate de lipsa amestecului, lipsa amestecului de lipsa oxigenului și face trimitere la straturile Mării Negre.

Termeni

mediu litoral
Fâșia de contact dintre uscat și mare, bătută de valuri și de maree.
mediu de șelf (neritic)
Apele puțin adânci și luminate de deasupra platformei continentale.
platformă continentală
Marginea scufundată a continentului, care coboară lin până la o adâncime medie de aproximativ 135 m; se mai numește șelf.
mediu pelagic
Masa de apă din largul oceanului, departe de țărm și de fund.
mediu abisal
Mediul marilor adâncimi oceanice: întuneric, apă rece și presiune foarte mare.
bentonic
Care trăiește pe fundul mării sau al oceanului.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Mediile Oceanului Planetar” (curriculum de specialitate, profil umanist). Competențe specifice urmărite: 4.1, 5.4.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.