Geografie IX EN

Capitolul 8 · Mediile TerreiLecția 8.6Profil umanist

Degradarea mediului: despăduririle, deșertificarea și impactul activității umane asupra mediilor naturale

Cum afli dacă un loc a fost degradat de om și cât de mult?

Înainte să citești: tu ce crezi?

Inventarul Forestier Național măsoară pădurea României pe teren. Ce a găsit despre suprafața ei între ciclul 2013–2018 și ciclul 2020–2025?

Vezi răspunsul

A crescut puțin. A crescut puțin: de la 6,93 la 7,03 milioane de hectare. Suprafața nu scade. Întrebarea este cât lemn iese din pădure, iar acolo datele despre recoltă trebuie verificate.

În 1960, Lacul Aral, din Asia Centrală, acoperea aproximativ 68.000 km² și era al patrulea lac al lumii ca întindere. Apa celor două fluvii care îl alimentau a fost abătută spre câmpurile de bumbac. Astăzi, pe fundul lui uscat se întinde Aralkum, cel mai tânăr deșert al planetei.

Degradarea mediului are mai multe forme

La Aral, răspunsul se vede din satelit: lacul acoperea aproximativ 68.000 km² în 1960, iar astăzi pe fundul lui uscat se întinde un deșert. Compari starea de dinainte cu cea de acum, măsori diferența și cauți cauza. Degradarea mediului înseamnă înrăutățirea însușirilor unei componente (aer, apă, sol, vegetație, faună) până când mediul nu-și mai îndeplinește funcțiile. Formele principale sunt poluarea aerului, a apelor și a solului, eroziunea și sărăturarea solului, despădurirea, deșertificarea, secarea lacurilor și a zonelor umede și dispariția speciilor. Unele cauze sunt naturale (secete, erupții, furtuni), dar cele mai multe degradări de astăzi pornesc de la activități umane: agricultură, tăieri, pășunat, minerit, industrie, orașe.

Despăduririle: 10,9 milioane de hectare pe an

Pădurile acoperă 4,14 miliarde de hectare, adică 32% din uscatul planetei. Despădurirea înseamnă transformarea pădurii în alt fel de teren: pășune, ogor, drum, oraș. O suprafață de pădure tăiată, pe care pădurea crește la loc, nu se numără ca despădurire. Între 2015 și 2025 au fost despădurite în lume, în medie, 10,9 milioane de hectare pe an, față de 17,6 milioane în anii 1990. Pentru că în alte locuri pădurea s-a extins, pierderea netă a fost de 4,12 milioane de hectare pe an.

Urmările despăduririi se transmit în lanț: solul rămas descoperit este spălat de ploi, viiturile cresc, speciile de pădure dispar, iar carbonul din lemn ajunge în atmosferă.

Pentru curioși

Amazonia, cea mai întinsă pădure ecuatorială, este urmărită din satelit. În partea ei braziliană au fost despăduriți 5.796 km² între august 2024 și iulie 2025, cu 11% mai puțin decât în anul dinainte.

Milioane de hectare de pădure pe an, în toată lumea Despădurire în anii 1990: 17,6 Despădurire, 2015–2025: 10,9 Pădure apărută prin plantare sau extindere: 6,78 Pierdere netă: 4,12 se pierde se câștigă în alt loc diferența: pădurea lumii scade cu atât
Figura 1Între 2015 și 2025 s-au despădurit, în medie, 10,9 milioane de hectare pe an, iar în alte locuri pădurea a crescut cu 6,78 milioane pe an, prin plantare și extindere naturală. Rămâne o pierdere netă de 4,12 milioane de hectare pe an. Fiecare pătrat înseamnă un milion de hectare.

Deșertificarea: terenul se degradează pe loc

Convenția ONU pentru combaterea deșertificării definește deșertificarea ca degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride și subumed-uscate, produsă de variațiile climei și de activitățile omului. Este vorba deci despre un teren care își pierde vegetația și fertilitatea într-o regiune și așa uscată. Imaginea unui deșert care înaintează cu dunele peste vecini este greșită. Ariditatea este o însușire permanentă a climei, iar seceta un episod trecător; deșertificarea este o schimbare a terenului.

În Sahel, fâșia de la sudul Saharei, secetele s-au suprapus cu pășunatul excesiv, cu tăierea arborilor pentru foc și cu cultivarea terenurilor fragile. La Aral, cauza a fost irigația: în anii 1960, apele fluviilor Amudaria și Sîrdaria au fost abătute spre culturi, lacul s-a împărțit în bazine tot mai mici, iar în 2014 bazinul estic al Aralului de Sud a secat complet. Pe fundul uscat a rămas un teren sărat, iar pescuitul a dispărut.

Pentru curioși

În Sahel, Uniunea Africană a lansat în 2007 Marele Zid Verde, care își propune să refacă 100 de milioane de hectare de teren degradat pe o fâșie de 8.000 km.

Sîrdaria Amudaria Aralkum fund uscat și sărat 1960 aproximativ 68.000 km² 2014 bazinul estic, secat complet apa rămasă
Figura 2Linia întreruptă este țărmul din 1960. În 2014, după ce apele fluviilor Amudaria și Sîrdaria fuseseră abătute spre irigații, bazinul estic secase complet. Fundul uscat și sărat este deșertul Aralkum. Contururile sunt trasate după imagini din satelit.

Cum evaluezi impactul omului asupra unui loc

O evaluare urmează aceiași pași, indiferent de loc. Pasul 1: descrii starea de dinainte, componentă cu componentă. Pasul 2: numești intervenția și data ei. Pasul 3: măsori ce s-a schimbat, cu un indicator pentru fiecare componentă: hectare de pădure, nivelul apei, tone de pește, număr de specii. Pasul 4: verifici dacă schimbarea vine de la om sau de la o cauză naturală, comparând cu alți ani și cu locuri asemănătoare, fără intervenție. Pasul 5: apreciezi dacă schimbarea se mai poate întoarce și ce măsuri ar ajuta. Două imagini din satelit în care a doua este mai puțin verde nu ajung: diferența poate veni de la anotimp sau de la o secetă trecătoare.

Lacul Aral văzut din satelit în august 2018: în interiorul liniei galbene a țărmului din 1960 au rămas o fâșie de apă în vest și un lac mic în nord, adică 11% din suprafața de atunci; cea mai mare parte din rest este fund de lac ieșit de sub apă.
Data fotografieiApă, km²Din lacul anului 1960
1960 (hartă, fără fotografie)68.000100%
25 august 2000≈ 22.30033%
15 august 2001≈ 20.00029%
20 august 2002≈ 17.00025%
12 august 2003≈ 17.60026%
16 august 2004≈ 15.60023%
12 august 2005≈ 13.90020%
15 august 2006≈ 13.00019%
16 august 2007≈ 11.50017%
18 august 2008≈ 8.60013%
16 august 2009≈ 6.60010%
26 august 2010≈ 10.40015%
15 august 2011≈ 8.80013%
19 august 2012≈ 7.80011%
25 august 2013≈ 7.30011%
19 august 2014≈ 6.2009%
19 august 2015≈ 6.90010%
21 august 2016≈ 6.2009%
20 august 2017≈ 7.70011%
21 august 2018≈ 7.30011%

Fotografii din satelit și calcul. Fotografiile sunt făcute de instrumentul MODIS de pe satelitul Terra și publicate de NASA Earth Observatory; linia galbenă, trasată de NASA, este țărmul aproximativ din 1960, când lacul avea 68.000 km². Suprafața apei din fiecare an este o estimare: este numărată pe fotografie, pixel cu pixel, la scara de pe imagine (un pixel are 568 m); apa foarte tulbure și foarte puțin adâncă se deosebește greu de fundul umed, de aceea valorile sunt rotunjite la sute și pot fi mai mici decât cele obținute cu alte metode.

Exemplu rezolvat

Bilanțul pădurilor lumii

Două valori descriu pădurile lumii între 2015 și 2025: 10,9 milioane de hectare despădurite pe an și 6,78 milioane de hectare pe an de pădure apărută prin plantare sau prin extindere naturală. Bilanțul: 6,78 − 10,9 = −4,12 milioane de hectare pe an. Pierderea netă este deci mai mică decât despădurirea.

Cât înseamnă din total? 4,12 milioane : 4.140 de milioane = 0,001, adică 0,1% pe an. Procentul pare mic, dar se adună an de an, iar o plantație tânără nu înlocuiește imediat o pădure bătrână.

Regula de reținut: când citești un număr despre păduri, verifici dacă este despădurire (doar pierderea) sau schimbare netă (pierdere minus câștig). Cele două pot diferi de peste două ori.

În România

Pădurea crește ca suprafață, sudul se usucă

Inventarul Forestier Național, care măsoară pădurea pe teren, în suprafețe de probă, a găsit în ciclul 2020–2025 o suprafață de 7,03 milioane de hectare de pădure, față de 6,93 milioane în ciclul 2013–2018. Suprafața nu scade. Întrebarea este cât lemn iese din pădure: inventarul estimează 28,2 milioane de metri cubi recoltați pe an, pe când statistica oficială a consemnat 19,65 milioane de metri cubi în 2020. Diferența, de peste 8 milioane de metri cubi pe an, nu poate fi pusă în întregime pe seama tăierilor ilegale, fiindcă cele două surse măsoară diferit și pe perioade diferite; ea arată însă de ce datele despre recoltă trebuie verificate.

Deșertificarea amenință sudul și estul țării. Strategia națională arată că o treime din teritoriu, aproximativ 7 milioane de hectare, și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare; cele mai expuse sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei. În sudul Olteniei, 140.000 ha sunt nisipuri, iar strategia numește județul Dolj zonă grav afectată, în care apar nisipuri mișcătoare. Eroziunea prin vânt afectează 378.000 ha în toată țara.

Pe scurt

  1. Degradarea mediului este înrăutățirea însușirilor aerului, apei, solului, vegetației sau faunei; formele principale sunt poluarea, eroziunea și sărăturarea solului, despădurirea, deșertificarea și dispariția speciilor.
  2. Despădurirea este transformarea pădurii în alt fel de teren; între 2015 și 2025 au fost despădurite în lume 10,9 milioane de hectare pe an, iar pierderea netă a fost de 4,12 milioane de hectare pe an.
  3. Deșertificarea este, în definiția ONU, degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride și subumed-uscate, produsă de variațiile climei și de activitățile omului; nu înseamnă înaintarea dunelor.
  4. Exemple clasice: Sahelul, degradat de secete, pășunat excesiv și tăierea arborilor, și Lacul Aral, secat după abaterea fluviilor Amudaria și Sîrdaria pentru irigații.
  5. Impactul omului se evaluează în cinci pași: starea de dinainte, intervenția, schimbările măsurate cu indicatori, separarea cauzei umane de cea naturală, posibilitatea de refacere.
  6. În România, pădurea ocupă 7,03 milioane de hectare, iar o treime din teritoriu, mai ales în sud și în est, se află în zone cu risc de deșertificare.
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitDeșertificarea înseamnă că nisipul unui deșert înaintează peste regiunile vecine.

    CorectDeșertificarea este degradarea pe loc a terenurilor din zone uscate: solul își pierde vegetația și fertilitatea. Poate apărea departe de orice deșert și fără dune.

  • GreșitOrice pădure tăiată este o despădurire.

    CorectDespădurire înseamnă că terenul nu mai este pădure: devine pășune, ogor sau construcție. O suprafață tăiată, pe care pădurea crește la loc, rămâne pădure în statistici.

  • GreșitSeceta și deșertificarea sunt același lucru.

    CorectSeceta este un episod trecător de lipsă a apei. Deșertificarea este o schimbare de durată a terenului, la care secetele repetate contribuie alături de activitățile omului.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce înseamnă deșertificare, în definiția Convenției ONU?

    Răspuns

    b) Degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride și subumed-uscate. Definiția privește terenul care se degradează în zone uscate, din cauze climatice și umane. Dunele, seceta și un prag de precipitații nu apar în ea.

  2. Care dintre situații este o despădurire?

    Răspuns

    d) O pădure tăiată și transformată în pășune pentru vite. Doar în ultimul caz terenul își schimbă folosința și încetează să fie pădure.

  3. Care a fost cauza secării Lacului Aral?

    Răspuns

    a) Abaterea apei fluviilor pentru irigații. Lacul trăia din apa celor două fluvii. Când apa a fost dusă pe câmpuri, evaporarea a rămas fără înlocuitor.

  4. Ai două imagini din satelit ale aceleiași regiuni; a doua este mai puțin verde. De ce nu poți spune încă că regiunea a fost despădurită?

    Răspuns

    c) Pentru că poate fi vorba de anotimp sau de secetă. Înainte de a trage o concluzie, compari imagini din același anotimp și cauți o cauză naturală posibilă.

  5. Într-o țară se despăduresc 50.000 ha pe an și apar 30.000 ha de pădure prin plantare și extindere naturală. Care este pierderea netă anuală de pădure, în hectare?

    ha
    Răspuns

    20000 ha. Pierderea netă este despădurirea minus câștigul: 50.000 − 30.000 = 20.000 ha.

  6. Lângă localitatea ta, o luncă a fost îndiguită și transformată în teren agricol acum 50 de ani. Ce indicatori ai căuta pentru a evalua impactul și cum ai deosebi efectul digului de efectul climei?

    Un răspuns bun

    Aș compara, înainte și după îndiguire, suprafața acoperită de apă și de stuf, nivelul pânzei freatice, nivelul râului la viituri, cantitatea de pește prinsă și producția agricolă. Pentru a despărți efectul digului de cel al climei, aș urmări în aceiași ani precipitațiile și o luncă asemănătoare, rămasă neîndiguită. Dacă schimbările apar numai în lunca îndiguită, cauza este intervenția omului.

    Un răspuns complet numește cel puțin trei indicatori măsurabili pe componente diferite, compară starea de dinainte cu cea de după și folosește un loc sau o perioadă de comparație pentru cauza naturală.

Termeni

degradarea mediului
Înrăutățirea însușirilor aerului, apei, solului, vegetației sau faunei până când mediul nu-și mai îndeplinește funcțiile.
despădurire
Transformarea pădurii în alt fel de teren, cum ar fi pășune, ogor sau construcții.
deșertificare
Degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride și subumed-uscate, produsă de variațiile climei și de activitățile omului.
ariditate
Însușire permanentă a unei clime în care apa pierdută prin evaporare întrece cu mult precipitațiile.
secetă
Perioadă trecătoare în care apa disponibilă este mult sub nivelul obișnuit al locului.
Sahel
Fâșia semiaridă de la sudul Saharei, aflată între deșert și savană.
indicator
Mărime măsurabilă cu care urmărești starea unei componente a mediului, de exemplu hectare de pădure sau nivelul apei.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Degradarea mediului”; „Despăduririle și deșertificarea”; „Impactul activității umane asupra mediilor naturale ale Terrei” (curriculum de specialitate, profil umanist). Competențe specifice urmărite: 2.2, 5.5.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.