Geografie IX EN

Capitolul 1 · Hărți și coordonateLecția 1.4

Sistemele de poziționare globală: cum își calculează un receptor GPS poziția

Telefonul nu trimite nimic spre sateliți. Cum reușește atunci să afle unde ești, cu o eroare de câțiva metri?

Înainte să citești: tu ce crezi?

Ceasul telefonului greșește cu o milionime de secundă. Cu cât iese greșită distanța calculată până la un satelit?

Vezi răspunsul

Cu 300 m. Cu 300 m. Semnalul călătorește cu viteza luminii, aproximativ 300.000 km/s, așa că o milionime de secundă înseamnă 0,3 km. De aceea sateliții poartă ceasuri atomice, iar receptorul are nevoie de al patrulea satelit pentru a-și corecta propriul ceas.

Sateliții GPS zboară la aproximativ 20.200 km deasupra Pământului. Semnalul radio al unuia dintre ei ajunge la telefon în mai puțin de o zecime de secundă. Din patru asemenea întârzieri, măsurate foarte precis, telefonul își calculează poziția cu o eroare de aproximativ 5 m sub cer liber.

Telefonul doar ascultă: măsoară timp și calculează distanțe

Fiecare satelit transmite fără oprire un semnal radio în care spune două lucruri: unde se află și ce oră exactă arată ceasul lui atomic în clipa emiterii. Receptorul, adică telefonul, ceasul sau aparatul de navigație, doar ascultă. El nu trimite nimic spre satelit.

Receptorul compară ora la care a plecat semnalul cu ora la care l-a primit. Semnalul radio călătorește cu viteza luminii, aproximativ 300.000 km/s, deci distanța până la satelit este viteza înmulțită cu timpul de parcurgere.

1230,07 s de drum= 21.000 kmGPS: la 20.200 km deasupra PământuluiPământul, orbita și distanțele sunt la aceeași scară.telefonulUn satelit: telefonul eundeva pe arcul lui.Trei arce se întâlnescîntr-un singur punct.
Figura 1Pământul, orbita și distanțele sunt desenate la aceeași scară. Fiecare distanță măsurată așază telefonul pe un arc în jurul unui satelit, iar arcele se întâlnesc într-un singur punct de pe suprafața Pământului. În spațiu, fiecare arc este o sferă.

De ce este nevoie de cel puțin patru sateliți

Distanța până la un singur satelit arată doar că receptorul se află undeva pe o sferă cu centrul în acel satelit. Al doilea satelit restrânge pozițiile posibile la cercul în care se taie două sfere. Al treilea lasă două puncte, dintre care unul singur se află pe suprafața Pământului. Metoda aceasta, care găsește un punct din distanțele până la alte puncte cunoscute, se numește trilaterație.

Trei sateliți ar ajunge dacă ceasul telefonului ar fi la fel de exact ca ceasurile atomice de pe sateliți. Nu este, iar o eroare mică de timp înseamnă o eroare mare de distanță. Al patrulea satelit rezolvă problema: cu patru măsurători, receptorul calculează patru necunoscute, adică latitudinea, longitudinea, altitudinea și eroarea propriului ceas.

?Ceasul telefonului greșeșteCeasul corectatO milionime de secundă înplus lungește fiecare distanțăcu 300 m. Arcele nu seîntâlnesc.Telefonul caută corecția deceas care scurtează toatedistanțele la fel, până cândarcele se întâlnesc.În plan ajung trei sateliți. În spațiu e nevoie de patru.
Figura 2Schemă fără scară. Când ceasul telefonului greșește, toate distanțele ies greșite cu aceeași valoare, iar arcele închid un triunghi. Receptorul caută corecția de ceas la care arcele se întâlnesc într-un punct; pentru această necunoscută în plus are nevoie de încă un satelit.

Patru sisteme, un singur principiu

Sistemele care dau poziția oriunde pe Glob cu ajutorul sateliților se numesc împreună GNSS, adică sisteme globale de navigație prin satelit. Sunt patru: GPS, al Statelor Unite, Galileo, al Uniunii Europene, GLONASS, al Rusiei, și BeiDou, al Chinei. În vorbirea de zi cu zi, „GPS” a ajuns să însemne oricare dintre ele.

Așezarea sateliților GPS pe orbite a fost aleasă astfel încât din aproape orice loc de pe planetă să se vadă cel puțin patru sateliți în același timp. Telefoanele de azi primesc semnale de la mai multe sisteme deodată.

Pentru curioși

GPS are nevoie de cel puțin 24 de sateliți în funcțiune; de peste zece ani are 31. Sateliții sunt așezați pe șase orbite, iar fiecare ocolește Pământul de două ori pe zi. Sateliții Galileo zboară mai sus, la 23.222 km.

Hartă cu România în centru. Trei cercuri colorate, fiecare cu centrul sub un satelit, trec prin același punct din mijlocul țării.
Sateliți ascultațiTimpul semnaluluiDistanțaPoziții posibile
unul68,74 ms20.608 kmun cerc lung de 12.400 km
doi69,67 ms20.888 kmdouă puncte, la 1.050 km unul de altul
trei68,15 ms20.432 kmun punct, dacă ceasul nu greșește
trei, ceas greșit cu 1 µsfiecare distanță mai lungă cu 300 mun punct greșit, la 52 m pe hartă și 331 m sub pământ
patru, ceas greșit cu 1 µs69,37 ms20.798 kmpunctul corect și eroarea ceasului

Receptorul se află în mijlocul României. De la un satelit aflat exact deasupra, semnalul ar face 67,4 ms. O eroare de ceas de 1 ns mută fiecare distanță cu 30 cm, una de 1 µs cu 300 m, una de 1 ms cu 300 km.

Calcul. Fiecare cerc este locul în care sfera unei distanțe măsurate taie suprafața Pământului. Calculul se face în spațiu, cu Pământul socotit o sferă cu raza de 6.371 km, sateliții la 20.200 km deasupra ei și viteza luminii de 299.792,458 km/s; harta îl arată de sus. Așezarea sateliților este aleasă pentru desen. Atmosfera, relieful și reflexiile, care dau eroarea de câțiva metri a unui telefon real, lipsesc.

Cât de precisă este poziția

Sub cer liber, un telefon își află poziția cu o eroare de aproximativ 4,9 m. Lângă clădiri înalte, sub copaci sau în interior, eroarea crește: o parte din semnale sunt oprite, iar altele ajung la receptor după ce s-au reflectat pe pereți și par să vină de mai departe. De aceea punctul de pe hartă se mișcă uneori deși stai pe loc.

Receptoarele profesionale, care primesc semnale pe două frecvențe și corecții de la stații fixe de la sol, ajung la o precizie de câțiva centimetri. Numărul de zecimale afișat de o aplicație nu spune nimic despre precizie.

La ce folosește și ce nu face

Poziționarea prin satelit ghidează mașini, avioane și nave, ajută echipele de salvare să găsească oameni, conduce tractoarele pe rânduri drepte în agricultură și dă coordonatele pentru măsurarea terenurilor. Geografii o folosesc pentru a nota exact locul fiecărei observații din teren.

Sateliții trimit doar timp și poziții, nu și harta. Harta de pe ecran vine de pe internet sau din memoria telefonului. De aceea, fără internet, telefonul își poate calcula în continuare coordonatele, dar harta s-ar putea să nu se mai încarce.

Exemplu rezolvat

Din timp în distanță

Un receptor constată că semnalul unui satelit a ajuns la el după 0,07 secunde. Distanța este viteza înmulțită cu timpul: 300.000 km/s × 0,07 s = 21.000 km. Receptorul se află deci undeva pe o sferă cu raza de 21.000 km în jurul satelitului.

Cât contează o eroare de ceas? Dacă timpul este măsurat greșit cu o milionime de secundă (0,000001 s), distanța iese greșită cu 300.000 km/s × 0,000001 s = 0,3 km, adică 300 m.

Pentru o eroare de numai 3 m, timpul trebuie cunoscut de o sută de ori mai precis, cu o abatere de cel mult o sutime de milionime de secundă. De aceea sateliții poartă ceasuri atomice, iar receptorul are nevoie de al patrulea satelit pentru a-și corecta propriul ceas.

În România

87 de stații fixe care corectează semnalul

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară întreține Rețeaua Națională de Stații GNSS Permanente, cu 87 de stații răspândite în toată țara, de la Botoșani la Zimnicea și de la Sânnicolau Mare la Sulina. Sistemul care le folosește se numește ROMPOS, Sistemul Românesc de Determinare a Poziției.

Fiecare stație are o antenă fixă, ale cărei coordonate sunt cunoscute foarte exact. Stațiile primesc semnale de la mai multe sisteme de sateliți: cea de la Sulina, de exemplu, primește GPS, GLONASS, Galileo și BeiDou. Comparând poziția calculată din semnale cu poziția ei reală, stația află cât greșesc semnalele în acel moment și în acea zonă. Corecțiile sunt transmise receptoarelor specialiștilor care măsoară terenuri, drumuri și clădiri. Cu ele, eroarea scade de la câțiva metri la câțiva centimetri, cât este nevoie pentru a trasa limita dintre două proprietăți.

Pe scurt

  1. GNSS înseamnă sisteme globale de navigație prin satelit; cele patru sunt GPS (Statele Unite), Galileo (Uniunea Europeană), GLONASS (Rusia) și BeiDou (China).
  2. Sateliții GPS zboară la aproximativ 20.200 km și transmit continuu poziția lor și ora exactă; receptorul doar primește semnale.
  3. Receptorul măsoară timpul de parcurgere al fiecărui semnal și calculează distanța: distanța este viteza luminii (aproximativ 300.000 km/s) înmulțită cu timpul.
  4. Pentru o poziție sunt necesari cel puțin patru sateliți: din patru distanțe, receptorul calculează latitudinea, longitudinea, altitudinea și eroarea propriului ceas.
  5. Un telefon are sub cer liber o eroare de aproximativ 5 m; clădirile, copacii și reflexiile semnalului o măresc, iar stațiile fixe de corecție o coboară la câțiva centimetri.
  6. Poziția se calculează din semnalele sateliților, fără internet; harta pe care apare poziția este un lucru separat.
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitGPS-ul funcționează numai dacă telefonul are internet.

    CorectPoziția se calculează din semnalele radio ale sateliților. Internetul aduce harta și grăbește pornirea, dar coordonatele se pot afla și fără el.

  • GreșitTelefonul trimite un semnal la satelit, iar satelitul îi răspunde unde se află.

    CorectReceptorul doar ascultă. Sateliții transmit aceleași semnale pentru toată lumea și nu știu cine le primește; calculul poziției se face în telefon.

  • GreșitAjung trei sateliți, câte unul pentru fiecare coordonată.

    CorectTrei ar ajunge doar cu un ceas perfect în receptor. Al patrulea satelit este necesar pentru a afla și eroarea ceasului.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. De la câți sateliți are nevoie, cel puțin, un receptor pentru a-și calcula poziția?

    Răspuns

    d) De la patru. Receptorul are patru necunoscute: latitudinea, longitudinea, altitudinea și eroarea ceasului său. Pentru patru necunoscute sunt necesare patru măsurători.

  2. Semnalul călătorește cu aproximativ 300.000 km/s. Ce eroare de distanță, în metri, produce o eroare de timp de 0,000002 s (două milionimi de secundă)?

    m
    Răspuns

    600 m. 300.000 km/s × 0,000002 s = 0,6 km = 600 m.

  3. Ce face al patrulea satelit în calculul poziției?

    Răspuns

    b) Permite corectarea erorii de ceas a receptorului. Ceasul receptorului nu este atomic. A patra măsurătoare permite calcularea abaterii lui, pe lângă cele trei coordonate.

  4. Ești pe munte, fără semnal de telefonie și fără internet, sub cer liber. Ce se întâmplă cu poziționarea?

    Răspuns

    a) Telefonul își calculează coordonatele, dar harta poate lipsi. Semnalele sateliților ajung la receptor fără legătură cu rețeaua de telefonie. Harta este cea care depinde de internet sau de memoria telefonului.

  5. Care este sistemul de navigație prin satelit al Uniunii Europene?

    Răspuns

    c) Galileo. Galileo este sistemul european. GPS aparține Statelor Unite, GLONASS Rusiei, iar BeiDou Chinei.

  6. Aștepți un prieten pe o stradă îngustă, între blocuri înalte. Stai pe loc, dar punctul albastru de pe hartă se plimbă zeci de metri. Explică de ce și spune unde te-ai muta pentru ca poziția să devină stabilă.

    Un răspuns bun

    Blocurile opresc o parte din semnalele sateliților, iar altele ajung la telefon după ce s-au reflectat pe pereți. Semnalul reflectat a parcurs un drum mai lung, deci receptorul calculează o distanță prea mare și o poziție greșită, care se schimbă de la o clipă la alta. M-aș muta într-un loc deschis, o piață sau o intersecție largă, unde telefonul vede direct mai mulți sateliți.

    Un răspuns complet numește blocarea și reflexia semnalelor, leagă reflexia de o distanță calculată greșit și propune un loc cu cer liber.

Termeni

GNSS
Sisteme globale de navigație prin satelit; denumirea comună pentru GPS, Galileo, GLONASS și BeiDou.
GPS
Sistemul de poziționare globală al Statelor Unite, cu sateliți aflați la aproximativ 20.200 km altitudine.
Galileo
Sistemul de navigație prin satelit al Uniunii Europene, cu sateliți la 23.222 km altitudine.
receptor
Aparatul (telefon, ceas, navigator) care primește semnalele sateliților și calculează poziția.
trilaterație
Metoda de aflare a poziției unui punct din distanțele lui până la mai multe puncte cunoscute.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Utilizarea sistemelor de poziționare globală” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 2.2, 2.4, 5.5.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.