Capitolul 8 · Mediile TerreiLecția 8.2
Mediile naturale terestre ale zonei calde: pădurea ecuatorială, savana, mediul musonic și deșertul tropical
La Manaus și la Cairo este cald tot anul. De ce crește la Manaus o pădure deasă, iar la Cairo aproape nimic?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Pădurea ecuatorială este cea mai deasă pădure de pe Pământ. Cum este solul din care crește?
Vezi răspunsul
Sărac în humus. Sărac în humus. Ploile de peste 2.000 mm pe an spală substanțele hrănitoare din sol. De aceea un teren defrișat își pierde repede fertilitatea.
La Manaus, în mijlocul Amazoniei, cad 2.323 mm de ploaie pe an. La Cairo, pe marginea Saharei, cad 28 mm, de 83 de ori mai puțin. În amândouă orașele este cald în toate lunile anului.
Căldura este aceeași, apa face diferența
Manaus primește 2.323 mm de ploaie pe an, Cairo 28 mm, iar în amândouă este cald în fiecare lună. Între cele două tropice, Soarele urcă sus pe cer tot anul și nicio lună nu este rece. Mediile naturale de aici se deosebesc prin apă: câtă ploaie cade și în ce luni. De la Ecuator spre tropice, ploile se împuținează și se strâng într-un singur anotimp, iar mediile se înșiră în aceeași ordine pe toate continentele: pădure ecuatorială, savană, deșert. Această așezare în fâșii paralele cu Ecuatorul se numește zonalitate latitudinală. În sudul și în sud-estul Asiei, ordinea este schimbată de muson.

| Locul | Mediul | Luna cea mai rece | Luna cea mai caldă | Precipitații |
|---|---|---|---|---|
| Manaus | pădure ecuatorială | 27 °C | 28 °C | 2.323 mm pe an |
| Bamako | savană | 25,1 °C | 32,4 °C | 991 mm pe an |
| Mumbai | musonic | 23,7 °C | 29,9 °C | iunie–septembrie: 2.196 mm |
| Cairo | deșert tropical | 14 °C | 28 °C | 28 mm pe an |
| Atena | mediteraneean | 8,9 °C | 27,2 °C | 414 mm pe an |
| București | temperat-continental | −1 °C | 22,6 °C | 594 mm pe an |
| Iakutsk | pădure de conifere (taiga) | −40,9 °C | 18,3 °C | 240 mm pe an |
| Tiksi | tundră | −32,4 °C | 7,1 °C | 323 mm pe an |
Fotografie și măsurători. Suprafața este mozaicul NASA Blue Marble al fiecărei luni, alcătuit din imagini fără nori ale anului 2004; tot globul este arătat la lumina zilei. Culorile mediilor sunt clasele hărții Köppen–Geiger pentru 1991–2020, cu celule de 0,1° (Beck și colab., 2023, CC BY 4.0), regrupate astfel: Af – pădure ecuatorială; Am, Cwa, Cwb, Cwc – musonic; Aw, BSh – savană; BWh – deșert tropical; Csa, Csb, Csc – mediteraneean; Cfa – temperat de tranziție, cu veri fierbinți; Cfb, Cfc – temperat-oceanic; Dsa, Dsb, Dwa, Dwb, Dfa, Dfb – temperat-continental: păduri și silvostepă; BSk – temperat-continental: stepă; BWk – temperat-continental: deșert; Dsc, Dsd, Dwc, Dwd, Dfc, Dfd – pădure de conifere (taiga); ET – tundră; pe munții înalți, etaj alpin; EF – polar, cu ghețuri veșnice. Clasele Köppen sunt tipuri de climă, iar mediile învățate la școală sunt grupe mai largi; mediul montan nu are o clasă proprie, iar pe teren granițele sunt treptate. Climogramele folosesc mediile lunare publicate de serviciile meteorologice prin OMM și de NASA Earth Observatory, pe perioade diferite, scrise sub fiecare.
Mediul pădurii ecuatoriale: ploi în fiecare lună
Ocupă Amazonia, bazinul fluviului Congo și arhipelagul indonezian, de o parte și de alta a Ecuatorului. La Manaus, temperatura medie a fiecărei luni este de 27–28 °C, iar ploile adună 2.323 mm pe an; în general, pădurea ecuatorială primește peste 2.000 mm. Anotimpuri nu există. Fluviile, Amazonul și Congo, au debit mare tot anul.
Pădurea ecuatorială este veșnic verde, deasă și etajată: coroanele arborilor înalți opresc lumina, iar lianele și epifitele (plante care cresc pe alte plante, ca orhideele) urcă spre ea. Solurile, numite lateritice, sunt roșii și sărace în humus, fiindcă ploile spală substanțele hrănitoare; după defrișare își pierd repede fertilitatea.
Pentru curioși
Fauna trăiește mai ales în coroane: maimuțe, papagali, șerpi, insecte.
Oamenii sunt puțini și practică agricultura itinerantă, iar plantațiile și pășunile înaintează în locul pădurii.
Mediul savanei: un anotimp ploios și unul secetos
Savana înconjoară pădurea ecuatorială în Africa, în America de Sud și în nordul Australiei. Clima este subecuatorială, cu două anotimpuri. La Bamako, în Mali, cad 991 mm pe an, dar 85% din această cantitate cade între iunie și septembrie; din noiembrie până în martie cad în total 9 mm.
Savana este o întindere de ierburi înalte cu arbori rari, rezistenți la secetă, cum sunt acacia și baobabul; de-a lungul râurilor cresc păduri-galerii. Aici trăiesc marile erbivore (antilope, zebre, girafe, elefanți) și prădătorii lor.
Pentru curioși
Râurile savanei, ca Nigerul, cresc în sezonul ploios și scad mult în cel secetos.
În America de Sud, savana poartă nume locale: llanos în Venezuela, campos în Brazilia.
Solurile tipice sunt solurile roșii de savană. Oamenii cresc vite și cultivă mei, sorg, arahide și bumbac în sezonul ploios.
Mediul musonic: ploaia vine cu vântul de vară
Musonul este un vânt care își schimbă direcția de la un anotimp la altul. Vara bate dinspre ocean spre uscat și aduce ploi foarte bogate; iarna bate dinspre uscat și vremea este uscată. Mediul musonic cuprinde India, Bangladesh, Indochina și sudul Chinei. La Mumbai, din iunie până în septembrie cad aproape 2.200 mm de ploaie, iar din decembrie până în aprilie abia 21 mm.
Pădurile musonice își pierd frunzele în sezonul uscat. Pe solurile aluviale din câmpii și din delte se cultivă orez. Mediul musonic hrănește unele dintre cele mai dese populații de pe glob, iar o întârziere a musonului înseamnă recoltă slabă.
Pentru curioși
Fluviile mediului musonic (Gange, Brahmaputra, Mekong) se revarsă vara.
În pădurile musonice cresc tecul și bambusul și trăiesc tigrul și elefantul asiatic.
Mediul deșertic tropical: în jur de 250 mm pe an sau mai puțin
Deșerturile calde se află în jurul tropicelor: Sahara, Arabia, Kalahari, Namib, Atacama, deșerturile Australiei. Acolo aerul coboară și se încălzește, așa că norii se formează greu. Un deșert primește în jur de 250 mm de precipitații pe an sau mai puțin; la Cairo cad 28 mm. Fără nori și fără vapori, căldura zilei se pierde repede noaptea: ziua temperatura urcă adesea peste 38 °C, iar în unele deșerturi coboară noaptea până la −4 °C.
Râuri permanente au doar deșerturile traversate de fluvii venite din regiuni ploioase, cum este Nilul. Restul văilor, numite uedi, au apă doar după ploi rare. Suprafața este acoperită de nisip (erg), de pietriș sau de stâncă goală (hamada). Plantele sunt xerofite, adică adaptate la uscăciune prin rădăcini adânci, frunze mici sau tulpini care păstrează apa. Oamenii trăiesc în oaze, unde apa subterană ajunge la suprafață, sau ca păstori nomazi.
Pentru curioși
Pe țărmurile Namibului și Atacamei, curenții oceanici reci întăresc uscăciunea.
Animalele, ca dromaderul, șerpii și rozătoarele, ies mai ales noaptea.
Exemplu rezolvat
Recunoști mediul după ploile din 12 luni
Ai precipitațiile lunare din trei orașe și știi că în toate trei este cald tot anul. Pasul întâi: aduni lunile și afli totalul anual. Pasul al doilea: te uiți cum se împarte totalul pe luni.
Manaus: 2.323 mm pe an, iar luna cea mai săracă, august, tot are 68 mm. Plouă mult în fiecare lună, deci mediul este ecuatorial. Cairo: 28 mm pe an, mult sub 250 mm, deci mediul este deșertic.
Bamako: 991 mm pe an. Din iunie până în septembrie cad 132 + 224 + 290 + 196 = 842 mm. Împarți: 842 : 991 = 0,85, adică 85% din ploaia anului vine în patru luni. Un total mare, strâns într-un singur anotimp, înseamnă climă subecuatorială și savană. Totalul anual singur nu ți-ar fi spus asta: la Brest, în vestul Franței, cad 1.145 mm, dar acolo plouă în toate lunile.
În România
Zile de deșert, dar niciun mediu cald
Cea mai ridicată temperatură măsurată în România este de 44,5 °C, la 10 august 1951, la Ion Sion, în Bărăgan. Într-o asemenea zi, aerul din Câmpia Română este la fel de fierbinte ca într-un deșert tropical.
Un mediu se definește însă prin ce se întâmplă în toate lunile, an de an. România se află în jurul paralelei de 45° nord, departe de tropice, iar la București media lunii ianuarie coboară la −0,9 °C. Niciun mediu cald nu are o lună cu media sub zero grade.
Nici uscăciunea nu ajunge la pragul deșertului. La București cad în medie 612 mm pe an, iar la Constanța, în Dobrogea, unde ploile sunt rare, 432 mm. Amândouă valorile sunt mult peste cei 250 mm ai deșerturilor. Nisipurile din sudul Olteniei sunt terenuri degradate într-o climă temperată și nu au nimic dintr-un deșert tropical.
Pe scurt
- Mediile zonei calde au temperaturi ridicate tot anul și se deosebesc prin cantitatea de ploaie și prin lunile în care cade; de la Ecuator spre tropice se succed pădurea ecuatorială, savana și deșertul (zonalitate latitudinală).
- Mediul pădurii ecuatoriale (Amazonia, bazinul Congo, Indonezia): 27–28 °C tot anul, peste 2.000 mm de ploaie, pădure veșnic verde etajată, soluri lateritice sărace în humus, fluvii cu debit mare tot anul.
- Mediul savanei (Africa, America de Sud, nordul Australiei): climă subecuatorială cu un anotimp ploios și unul secetos, ierburi înalte cu arbori rari, păduri-galerii, erbivore mari.
- Mediul musonic (sudul și sud-estul Asiei): musonul de vară aduce ploi foarte bogate dinspre ocean, musonul de iarnă este uscat; păduri musonice, culturi de orez, populație foarte deasă.
- Mediul deșertic tropical (Sahara, Arabia, Kalahari, Atacama, Australia): în jur de 250 mm pe an sau mai puțin, diferențe mari între zi și noapte, uedi, plante xerofite, oameni în oaze.
Greșeli frecvente
GreșitToate mediile calde seamănă, pentru că au temperaturi ridicate.
CorectTemperatura este asemănătoare, dar ploile diferă enorm: 2.323 mm pe an la Manaus și 28 mm la Cairo. Apa hotărăște dacă mediul este pădure, savană sau deșert.
GreșitPădurea ecuatorială este atât de bogată pentru că are un sol foarte fertil.
CorectSolul lateritic este sărac în humus, fiindcă ploile îl spală. Substanțele hrănitoare se află mai ales în plantele vii, de aceea terenul defrișat își pierde repede fertilitatea.
GreșitDeșert înseamnă dune de nisip.
CorectDunele (ergul) acoperă doar o parte din deșerturi. Mari întinderi sunt de pietriș sau de stâncă goală (hamada).
Verifică-te
6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Prin ce se deosebesc în primul rând între ele mediile naturale ale zonei calde?
Răspuns
c) Prin cantitatea și repartiția ploilor. Toate au temperaturi ridicate tot anul. Diferă cantitatea de apă și repartiția ei pe luni.
Ce este musonul?
Răspuns
a) Un vânt care își schimbă direcția după anotimp. Vara, musonul bate dinspre ocean și aduce ploi; iarna bate dinspre uscat și este uscat.
De ce își pierde repede fertilitatea un teren defrișat din pădurea ecuatorială?
Răspuns
b) Pentru că ploile spală solul, sărac în humus. Bogăția pădurii stă în plantele vii, nu în sol. Fără pădure, ploile zilnice spală repede puținul humus rămas.
Ce este un ued?
Răspuns
d) O vale seacă, cu apă doar după ploi. Uedul este o vale de obicei seacă. Locul cu apă subterană la suprafață este oaza.
Într-un oraș din savană cad 1.200 mm de ploaie pe an, din care 960 mm în cele patru luni ale sezonului ploios. Ce procent din ploaia anului cade în sezonul ploios?
%Răspuns
80 %. 960 : 1.200 = 0,80, adică 80%.
Două orașe au aceeași temperatură medie, 27 °C, și primesc amândouă 1.000 mm de ploaie pe an. În primul plouă în fiecare lună, în al doilea plouă numai din iunie până în septembrie. Ce vegetație naturală te aștepți să găsești lângă fiecare și de ce?
Un răspuns bun
Lângă primul oraș, unde plantele au apă tot anul, crește pădure veșnic verde. Lângă al doilea, plantele trebuie să reziste opt luni fără ploaie, așa că apare savana, cu ierburi care se usucă în sezonul secetos și arbori rari, rezistenți la secetă. Totalul anual este același, dar repartiția ploilor pe luni hotărăște mediul.
Un răspuns complet leagă vegetația de repartiția ploilor pe luni, nu de totalul anual sau de temperatură, și numește sezonul secetos ca factor limitativ.
Termeni
- zonalitate latitudinală
- Așezarea mediilor naturale în fâșii paralele cu Ecuatorul, care se succed de la Ecuator spre poli.
- pădure ecuatorială
- Pădure veșnic verde, deasă și etajată, din regiunile calde cu ploi bogate în toate lunile.
- savană
- Vegetație de ierburi înalte cu arbori rari, din regiunile calde cu un anotimp ploios și unul secetos.
- muson
- Vânt care își schimbă direcția de la un anotimp la altul: vara bate dinspre ocean și aduce ploi, iarna bate dinspre uscat.
- xerofite
- Plante adaptate la uscăciune prin rădăcini adânci, frunze mici sau tulpini care păstrează apa.
- ued
- Vale din deșert care are apă doar după ploi rare.
- oază
- Loc din deșert unde apa subterană ajunge la suprafață și permite vegetație, culturi și așezări.
Surse și legătura cu programa
- NASA Earth Observatory – Biome: Rainforest – Manaus, 1970–2000: 27–28 °C în fiecare lună, 2.323 mm pe an, august 68 mm; pădurea ecuatorială primește peste 2.000 mm; liane, orhidee
- Live Science – How can deserts form next to oceans? – curenții reci Humboldt și Benguela răcesc aerul de pe țărmul Atacamei și al Namibului și împiedică ploaia (sursă de popularizare)
- NASA – Biome: Desert – Cairo, 28 mm pe an; deșerturile primesc în jur de 250 mm pe an; ziua în jur de 38 °C, iar în unele deșerturi noaptea până la −4 °C
- WMO World Weather Information Service – Bamako – precipitații lunare 1950–2000: 991,3 mm pe an, 842,3 mm din iunie până în septembrie, 9,1 mm din noiembrie până în martie
- WMO World Weather Information Service – Mumbai – precipitații lunare 1951–2000: 2.195,6 mm din iunie până în septembrie; 20,8 mm din decembrie până în aprilie
- ANM – Caracterizare climatologică multianuală 1961–2024, ianuarie – București-Filaret: media lunii ianuarie −0,9 °C; Constanța 1,3 °C; suma celor 12 medii lunare de precipitații (paginile cc_1961_2024_01 … _12): București-Filaret 612,1 mm, Constanța 431,9 mm
- WMO World Weather Information Service – Brest – Brest 1971–2000: 1.144,7 mm pe an, ploi în toate lunile
- G4Media – Temperatura maximă absolută a lunii august în România: 44,5 grade (date ANM) – 44,5 °C la Ion Sion, 10 august 1951
- Administrația Națională de Meteorologie – Clima României – nuanța pontică a Dobrogei, cu ploi rare
Din programă: „Mediile naturale terestre” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.2, 4.1.