Capitolul 5 · Atmosfera și climaLecția 5.4
Schimbări climatice: efectul de seră, dovezile măsurate și ce se poate face
Dacă iarna aceasta a fost geroasă în orașul tău, de unde se știe că planeta se încălzește?
Înainte să citești: tu ce crezi?
În România, temperatura medie a țării se calculează din 1961. Care este cel mai vechi an din clasamentul celor mai calzi zece?
Vezi răspunsul
2007. Ceilalți nouă sunt 2014, 2015, 2018, 2019, 2020, 2022, 2023, 2024 și 2025. Dacă clima ar fi rămas aceeași, anii cei mai calzi ar fi împrăștiați prin toată seria; aici stau toți la capătul ei.
Seria NASA a temperaturii globale începe în 1880. Cei mai calzi 11 ani din ea sunt ultimii 11, din 2015 până în 2025, iar recordul îl deține 2024, cu 1,28 °C peste media anilor 1951–1980. În România, tot 2024 este cel mai cald an măsurat vreodată.
Patru șiruri de măsurători arată același lucru
O iarnă geroasă într-un oraș ține de vreme. Încălzirea se vede abia când pui laolaltă mii de termometre și zeci de ani: în seria NASA, fiecare an din 2015 încoace a fost mai cald decât orice an dinainte.
Primul șir este temperatura. Mii de stații meteorologice, nave și geamanduri măsoară zilnic temperatura aerului și a apei. Din ele se calculează anomalia de temperatură: diferența dintre temperatura unui an și media unei perioade de referință. În seria NASA GISTEMP, referința este media anilor 1951–1980. Anomalia a fost de +1,28 °C în 2024 și de +1,19 °C în 2025.
Al doilea șir este dioxidul de carbon. La observatorul Mauna Loa din Hawaii, media anuală a crescut de la 315,98 ppm în 1959 la 427,35 ppm în 2025.
Al treilea este nivelul mării, care a urcat în medie cu 20 cm între 1901 și 2018. Apa care se încălzește își mărește volumul, iar ghețarii și calotele glaciare care se topesc adaugă apă în ocean.
Al patrulea este gheața. Aproape toți ghețarii lumii se retrag în același timp, începând din anii 1950.
Pentru curioși
Față de începutul epocii industriale, concentrația dioxidului de carbon a crescut cu peste 50%.
Nivelul mării urcă tot mai repede: cu 3,7 mm pe an între 2006 și 2018.
În deceniul 2011–2020, gheața marină din Arctica a avut cea mai mică întindere medie de după 1850.
Efectul de seră natural ține planeta caldă; cel amplificat o încălzește
Lumina Soarelui trece prin atmosferă și încălzește solul și oceanul. Suprafața încălzită trimite energia înapoi sub formă de căldură, adică de radiație infraroșie. Vaporii de apă, dioxidul de carbon și metanul absorb o parte din această căldură și o trimit din nou spre sol. Acesta este efectul de seră natural. Fără el, suprafața Pământului ar fi cu aproximativ 33 °C mai rece și apa ar îngheța aproape peste tot.
Când cantitatea de gaze cu efect de seră crește, mai multă căldură rămâne lângă sol. Acesta este efectul de seră amplificat, cauza încălzirii globale. Schimbările climatice cuprind încălzirea și toate urmările ei: alt regim al ploilor, topirea gheții, creșterea nivelului mării, fenomene extreme mai dese.
Cauza este activitatea omului
Clima s-a schimbat și în trecutul îndepărtat, din cauze naturale: variații ale orbitei Pământului, erupții vulcanice, schimbări ale activității Soarelui. Încălzirea de acum are altă cauză. Arderea cărbunelui, a petrolului și a gazelor naturale, defrișările și agricultura adaugă în atmosferă dioxid de carbon și metan mai repede decât le pot absorbi oceanul și pădurile.
Grupul interguvernamental de experți în schimbări climatice (IPCC), care rezumă periodic cercetările din toată lumea, a scris în raportul din 2023 că activitățile umane au produs fără echivoc încălzirea globală. Temperatura medie a deceniului 2011–2020 a fost cu 1,09 °C mai mare decât cea din 1850–1900.
Pentru curioși
În 2019, concentrația dioxidului de carbon era mai mare decât oricând în cel puțin ultimele două milioane de ani.
Efecte, atenuare și adaptare
Efectele se văd deja: valuri de căldură mai dese și mai puternice, ploi torențiale, secete, retragerea ghețarilor, țărmuri joase amenințate de mare. Europa se încălzește din anii 1980 de două ori mai repede decât media globală.
Răspunsul are două părți. Atenuarea înseamnă reducerea cauzei: mai puține emisii de gaze cu efect de seră, prin energie din surse regenerabile, economie de energie, transport public și păduri păstrate. IPCC arată că încălzirea provocată de om se oprește numai dacă emisiile nete de dioxid de carbon ajung la zero și scad puternic și emisiile celorlalte gaze cu efect de seră, mai ales ale metanului. Adaptarea înseamnă pregătirea pentru efectele care nu mai pot fi evitate: irigații și soiuri rezistente la secetă, arbori și umbră în orașe, diguri, avertizări meteorologice la timp.
Exemplu rezolvat
Un an mai rece nu oprește încălzirea
Anomaliile globale NASA GISTEMP pentru ultimii zece ani, față de media 1951–1980, sunt: 2016: 1,01 °C; 2017: 0,91; 2018: 0,85; 2019: 0,98; 2020: 1,01; 2021: 0,85; 2022: 0,89; 2023: 1,17; 2024: 1,28; 2025: 1,19.
De la 2020 la 2021 anomalia a scăzut cu 0,16 °C, iar 2025 a fost mai rece decât 2024. Asemenea coborâșuri apar de la un an la altul din cauze naturale. Tendința se citește pe perioade lungi. Suma celor zece valori este 10,14, deci media deceniului 2016–2025 este 10,14 ÷ 10 = 1,01 °C peste media anilor 1951–1980.
Fiecare an din acest deceniu, inclusiv cel mai rece (0,85 °C), este mai cald decât orice an dinainte de 2015. Pentru a compara cu perioada 1850–1900, folosită de IPCC, NASA recomandă adăugarea a aproximativ 0,19 °C: anul 2024 a fost deci cu aproximativ 1,47 °C mai cald decât sfârșitul secolului al XIX-lea.
În România
Cei mai calzi zece ani sunt toți de după 2006
Administrația Națională de Meteorologie calculează temperatura medie a țării din datele a 129 de stații cu măsurători neîntrerupte din 1961. Anul 2024 a avut 11,6 °C, cu 1,8 °C peste valoarea de referință a perioadei 1991–2020, și este cel mai cald an din serie. Urmează 2023, 2019 și 2025, care a avut 10,9 °C.
În clasamentul celor mai calzi zece ani din 1961 încoace, cel mai vechi este 2007. Ceilalți nouă sunt 2014, 2015, 2018, 2019, 2020, 2022, 2023, 2024 și 2025.
Anul 2025 a fost și secetos. Cantitatea medie de precipitații pe țară a fost cu 13,4% mai mică decât valoarea de referință, iar ANM l-a descris ca extrem de cald și cu ploi mai puține decât de obicei în cea mai mare parte a țării.
Pe scurt
- Efectul de seră natural este reținerea căldurii de către vaporii de apă, dioxidul de carbon și metan; fără el, Pământul ar fi cu aproximativ 33 °C mai rece.
- Efectul de seră amplificat de gazele emise de om produce încălzirea globală; schimbările climatice cuprind încălzirea și urmările ei.
- Dovezile măsurate: temperatura globală (2024, cel mai cald an din seria NASA începută în 1880), dioxidul de carbon (427 ppm în 2025 la Mauna Loa), nivelul mării (+20 cm între 1901 și 2018) și retragerea ghețarilor.
- Cauzele sunt arderea combustibililor fosili, defrișările și agricultura; IPCC a stabilit că încălzirea este produsă fără echivoc de activitățile umane.
- Atenuarea înseamnă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; adaptarea înseamnă pregătirea pentru efectele care nu mai pot fi evitate.
- În România, 2024 este cel mai cald an măsurat: 11,6 °C media pe țară, cu 1,8 °C peste referința 1991–2020.
Greșeli frecvente
GreșitIeri a fost ger în orașul meu, deci încălzirea globală nu există.
CorectO zi geroasă într-un oraș ține de vreme. Încălzirea globală este o tendință a mediei întregii planete, pe zeci de ani; zile și ierni reci apar în continuare.
GreșitEfectul de seră este un fenomen rău, produs de poluare.
CorectEfectul de seră natural face planeta locuibilă. Problema este amplificarea lui prin gazele adăugate de om.
GreșitClima s-a schimbat mereu, deci nici acum nu este din cauza omului.
CorectSchimbările din trecut au avut cauze naturale. Pentru încălzirea de acum, măsurătorile arată creșterea gazelor cu efect de seră provenite din activitățile umane, iar IPCC o atribuie fără echivoc omului.
Verifică-te
6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce este efectul de seră natural?
Răspuns
d) Reținerea de către unele gaze a căldurii emise de sol. Vaporii de apă, dioxidul de carbon și metanul absorb radiația infraroșie emisă de sol și trimit o parte înapoi.
În seria NASA GISTEMP, anomalia anului 2024 este de +1,28 °C. Ce înseamnă?
Răspuns
b) Că 2024 a fost cu 1,28 °C mai cald decât media anilor 1951–1980. Anomalia se raportează la media unei perioade de referință, care în seria NASA este 1951–1980.
Care dintre măsurile următoare este o măsură de adaptare?
Răspuns
a) Plantarea de arbori pentru umbră într-un oraș cu veri tot mai fierbinți. Umbra reduce efectul căldurii asupra oamenilor, fără să schimbe cauza. Celelalte trei reduc emisiile, deci sunt măsuri de atenuare.
De ce urcă nivelul mării când planeta se încălzește?
Răspuns
c) Pentru că apa se dilată, iar gheața de pe uscat se topește. Dilatarea apei și topirea ghețarilor și a calotelor glaciare sunt cele două cauze principale.
Media de referință a temperaturii anuale la o stație este de 9,8 °C. Într-un an, media a fost de 11,6 °C. Cât este anomalia acelui an? Răspunsul, în grade Celsius.
°CRăspuns
1,8 °C. Anomalia este diferența dintre valoarea anului și referință: 11,6 − 9,8 = +1,8 °C.
Un primar hotărăște să planteze 2.000 de arbori pe străzile orașului și spune: „Așa oprim încălzirea globală”. Ce parte a afirmației este corectă și ce parte trebuie îndreptată?
Un răspuns bun
Arborii dau umbră și răcoresc străzile, deci sunt o bună măsură de adaptare la verile mai fierbinți. Ei absorb și puțin dioxid de carbon, dar 2.000 de arbori nu pot opri încălzirea globală, care depinde de emisiile întregii lumi. Pentru cauză este nevoie de atenuare: reducerea emisiilor din energie, transport și industrie până când emisiile nete de dioxid de carbon ajung la zero.
Un răspuns complet deosebește adaptarea de atenuare, arată la ce scară lucrează fiecare și numește reducerea emisiilor ca măsură pentru cauză.
Termeni
- efect de seră
- Reținerea lângă sol a unei părți din căldura emisă de suprafața Pământului, de către vaporii de apă, dioxidul de carbon și metan.
- încălzire globală
- Creșterea temperaturii medii a suprafeței Pământului, produsă de amplificarea efectului de seră.
- schimbări climatice
- Modificarea de durată a climei: încălzirea globală și urmările ei asupra ploilor, gheții, nivelului mării și fenomenelor extreme.
- anomalie de temperatură
- Diferența dintre temperatura unui an (sau a unei luni) și media unei perioade de referință.
- IPCC
- Grupul interguvernamental de experți în schimbări climatice, organism al ONU care rezumă periodic cercetările despre climă.
- atenuare
- Reducerea cauzei schimbărilor climatice, adică a emisiilor de gaze cu efect de seră.
- adaptare
- Pregătirea oamenilor, a orașelor și a agriculturii pentru efectele schimbărilor climatice care nu mai pot fi evitate.
Surse și legătura cu programa
- NASA GISS – GISTEMP v4, tabelul mediilor globale (GLB.Ts+dSST.csv) – anomaliile anuale 1880–2025 față de 1951–1980 (2024: 1,28 °C; 2025: 1,19 °C) și clasamentul anilor
- NASA GISS – GISTEMP, întrebări frecvente – perioada de referință 1951–1980 și corecția de aproximativ 0,19 °C pentru referința 1850–1900
- NOAA Global Monitoring Laboratory – Mauna Loa CO2 annual mean data – dioxidul de carbon: 315,98 ppm în 1959 și 427,35 ppm în 2025
- NASA – Carbon dioxide (Vital signs) – creșterea cu peste 50% a dioxidului de carbon față de începutul epocii industriale
- NASA – What is the greenhouse effect? – mecanismul efectului de seră și cele aproximativ 33 °C
- IPCC – AR6 Synthesis Report (2023), Summary for Policymakers – A.1: activitățile umane au produs fără echivoc încălzirea; 1,09 °C în 2011–2020 față de 1850–1900; 410 ppm în 2019, maxim pe cel puțin 2 milioane de ani; nivelul mării +0,20 m (1901–2018) și 3,7 mm/an (2006–2018); B.5: emisii nete zero de CO2
- IPCC – AR6 Working Group I (2021), Summary for Policymakers – A.2.3: retragerea aproape simultană a ghețarilor din anii 1950 și minimul gheții marine arctice în 2011–2020
- Copernicus Climate Change Service – European State of the Climate 2024 – Europa se încălzește din anii 1980 de două ori mai repede decât media globală
- ANM – Caracterizarea climatică a anului 2024 – 2024, cel mai cald an din România: 11,6 °C (129 de stații, 1961–2024); textul anului dă +2,0 °C, tabelul +1,99 °C față de mediana 1991–2020
- ANM – Caracterizarea climatică a anului 2025 – tabelul 2 (129 de stații, 1961–2025): 2024 cu 11,62 °C și +1,79 °C față de mediana 1991–2020, apoi 2023, 2019 și 2025 (10,88 °C)
- IPCC AR6 WG1 – Summary for Policymakers, secțiunea D.1 – limitarea încălzirii cere emisii nete de CO₂ zero și reduceri puternice ale celorlalte gaze cu efect de seră, mai ales ale metanului
- ANM – Caracterizarea climatică a anului 2025 – 2025 pe locul 4 (10,9 °C); clasamentul celor mai calzi zece ani 1961–2025; precipitații cu 13,4% sub mediana 1991–2020
Din programă: „Schimbări climatice” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.3, 2.3, 3.3.