
Capitolul 5 · Atmosfera și schimbările climatice
Cât de subțire este stratul de aer în care trăim și cum i se schimbă clima?
Ceasul: o zi și un secolScara: primii 100 km de deasupra solului
De două ori pe zi, de la stația meteorologică București-Băneasa pleacă un balon cu o radiosondă: un aparat care măsoară temperatura, presiunea, umiditatea și vântul și le transmite prin radio. Alături este aerul prin care a urcat balonul din 2 august 2025, desenat la scară, cu valorile măsurate în ziua aceea.
Balonul pleacă din aerul cel mai dens
Pe 2 august 2025, la ora 14:05, balonul a fost lăsat liber la Băneasa, la 90 m altitudine. La sol erau 29,8 °C, iar presiunea era de 1.003 hPa. Un asemenea balon are la plecare aproximativ 1,5 m în diametru.
Luminozitatea aerului din desen urmează măsurătorile: cu cât aerul este mai dens, cu atât este mai luminos.
La ce înălțime crezi că va avea balonul jumătate din aer sub el?
La 5,8 km, jumătate din aer a rămas dedesubt
La 5,8 km, sonda a măsurat 502 hPa, jumătate din presiunea de la sol. Presiunea este apăsarea aerului aflat deasupra, deci jumătate din tot aerul se afla deja sub balon. Iarna, când aerul este mai rece și mai dens, jumătatea se atinge mai jos: la 5,6 km în zborul din 20 ianuarie 2025.
La înălțimea stației meteorologice de pe Vârful Omu, 2.504 m, presiunea era de 756 hPa: 25% din aer era dedesubt. La înălțimea Everestului, 8.849 m, mai erau 330 hPa, adică deasupra rămăsese doar 33% din aer.
Balonul se umflă pe măsură ce aerul din jur îl apasă mai slab. Aici are 1,8 m în diametru, valoare calculată din presiune și temperatură.
În troposferă, fiecare kilometru urcat a răcit aerul cu aproape 6 °C
Curba este temperatura măsurată de sondă, pe aceeași axă a înălțimii. De la 29,8 °C la sol, temperatura a coborât la −42,3 °C la 11 km, înălțimea la care zboară avioanele de linie.
Între sol și 16,0 km, scăderea medie a fost de 5,7 °C la fiecare kilometru. Lumina Soarelui trece prin aer și încălzește solul, iar solul încălzește aerul de deasupra lui. De aceea, în troposferă, e mai frig cu cât te îndepărtezi de sol.
Între 3,6 și 3,9 km, umiditatea măsurată a trecut de 90%. Acolo este desenat un nor; forma lui este un desen, sonda a măsurat doar umiditatea.
La 16,0 km răcirea se oprește, apoi aerul se încălzește
La 16,0 km, sonda a măsurat −60,3 °C, iar mai sus temperatura nu a mai scăzut. Nivelul acesta se numește tropopauză. Sub el se află troposfera, care cuprindea în ziua aceea 89% din aer și aproape toți norii. Deasupra începe stratosfera.
În stratosferă, temperatura crește cu înălțimea: −39,3 °C la 31,5 km. Căldura vine de la stratul de ozon, aflat între 15 și 40 km, care absoarbe radiația ultravioletă a Soarelui.
Tropopauza a fost căutată în măsurători cu regula Organizației Meteorologice Mondiale: cel mai jos nivel de la care temperatura scade cu cel mult 2 °C pe kilometru, pe o grosime de cel puțin 2 km.
De la 31,5 km vine ultima măsurătoare
Ultima măsurătoare transmisă vine de la 31,5 km. Presiunea era acolo de 10,3 hPa: sub balon se afla 99% din aer.
Aerul din jur apăsa de 97 de ori mai slab decât la sol, iar balonul se umflase până la aproximativ 6,3 m în diametru, de la 1,5 m (calcul din presiune și temperatură). La asemenea mărime, cauciucul nu se mai poate întinde și balonul se sparge: de obicei, așa se încheie un zbor.
Deasupra, desenul este hașurat: de acolo balonul nu a mai trimis măsurători. Atmosfera continuă, tot mai rară, încă sute de kilometri.
Iarna, tropopauza a fost cu 4,0 km mai jos
Curba albastră este zborul din 20 ianuarie 2025, ora 13:03: 10,0 °C la sol și tropopauza la 12,0 km, cu −66,1 °C. În august era la 16,0 km. Aerul cald ocupă mai mult loc, de aceea vara troposfera este mai groasă. Până la tropopauză, scăderea medie a fost de 6,4 °C pe kilometru iarna și de 5,7 °C vara.
Cu o noapte înainte, la ora 1:02, sonda găsise altceva lângă sol: −1,5 °C la Băneasa și 8,8 °C la 590 m altitudine. Aerul rece, mai greu, stătea sub aer mai cald. Aceasta este o inversiune termică; sub ea se adună ceața și fumul.
Față de planetă, tot acest aer este o peliculă
Desenul s-a depărtat până când încape tot Pământul, cu raza lui de 6.371 km. La aceeași scară, drumul de 31,5 km al balonului este mai scurt decât grosimea unei linii.
Pe un glob școlar cu diametrul de 30 cm, troposfera măsurată în august, de 16,0 km, ar avea 0,38 mm. Cea din ianuarie, de 12,0 km, ar avea 0,28 mm, cam un sfert de milimetru. În acest strat se află cea mai mare parte a aerului, aproape toți norii și fenomenele vremii.
Cei mai calzi 11 ani din seria începută în 1880 sunt ultimii 11
Balonul a măsurat o singură zi. Starea aerului dintr-o zi este vremea. Clima se judecă după medii pe cel puțin 30 de ani.
Pe axa verticală sunt acum anii, din 1880 până în 2025. Fiecare bară arată cu cât a fost temperatura medie a planetei peste sau sub media anilor 1951–1980, perioada de referință a seriei NASA. În 2024, cel mai cald an din serie, abaterea a fost de +1,28 °C; în 2025, de +1,19 °C.
Media ultimilor 30 de ani, 1996–2025, este cu 0,74 °C peste cea a perioadei de referință. Atât s-a schimbat clima, dincolo de vremea fiecărui an.
Acum explică tu
Ești în avion, la 11 km, deasupra norilor, în plin soare. Pilotul anunță că afară sunt −42 °C. Un coleg se miră: „Cum să fie atât de frig, când avionul e mai aproape de Soare?” Ce îi răspunzi?
Ai la îndemână măsurătorile balonului: de unde primește aerul căldura, cât pierde la fiecare kilometru și cât aer mai rămâne deasupra avionului.
Compară cu un răspuns
Aerul nu este încălzit de sus. Lumina Soarelui trece prin el și încălzește solul, iar solul încălzește aerul de deasupra lui: de aceea, în troposferă, temperatura scade cu înălțimea. În zborul din august a scăzut în medie cu 5,7 °C la fiecare kilometru, până la −42 °C la 11 km, unde 76% din aer rămăsese dedesubt. Față de distanța până la Soare, cei 11 km nu schimbă nimic.
Lecția 5.1, despre alcătuirea și straturile atmosferei
Lecția 5.4, despre schimbările climatice