Geografie IX EN

Capitolul 5 · Atmosfera și climaLecția 5.1

Atmosfera terestră: din ce este făcut aerul și cum este așezat pe straturi

Dacă Pământul ar fi cât un glob de birou, cât de gros ar fi stratul de aer în care se petrece toată vremea?

Înainte să citești: tu ce crezi?

Urci pe Vârful Omu, la 2.504 m. Atmosfera se întinde deasupra ta pe sute de kilometri. Cât din tot aerul ei a rămas sub tine?

Vezi răspunsul

Mai mult de un sfert. 26%. La altitudinea Vârfului Omu, presiunea atmosferei standard este de 746 hPa, față de 1.013 hPa la nivelul mării, iar presiunea arată cât aer se află deasupra. Aerul are greutate și se îndeasă lângă sol: jumătate din toată atmosfera se află sub 5,6 km.

La nivelul mării, aerul apasă în medie cu 1.013 hectopascali (hPa). La 2.504 m, altitudinea Vârfului Omu, presiunea atmosferei standard este de numai 746 hPa. Mai mult de un sfert din aer a rămas sub vârf.

Aerul este un amestec de gaze

Pe un glob școlar cu diametrul de 30 cm, tot aerul în care se petrece vremea ar fi o peliculă de două zecimi de milimetru. Pelicula este partea de jos a atmosferei, învelișul de aer al Pământului, ținut în jurul planetei de gravitație.

Aerul uscat de lângă sol conține 78,08% azot, 20,95% oxigen și 0,93% argon. Restul, mai puțin de 0,05%, este format din dioxid de carbon, neon, heliu, metan, ozon și alte gaze. La acest amestec se adaugă vaporii de apă, a căror cantitate variază mult de la un loc la altul: aproape deloc în aerul deșertului, până la 4% în aerul cald și umed.

Dioxidul de carbon ocupă puțin loc, aproximativ 0,04% din aer, și contează mult. Împreună cu metanul și cu vaporii de apă, absoarbe căldura pe care o emite suprafața Pământului; de aceea se numesc gaze cu efect de seră. Azotul și oxigenul, care formează împreună 99% din aer, nu rețin această căldură.

În aer plutesc și aerosoli: particule foarte mici, solide sau lichide, de praf, sare marină, cenușă, polen sau fum. Vaporii de apă condensează în jurul lor, așa că fiecare picătură de nor are în mijloc o astfel de particulă.

Pentru curioși

La observatorul Mauna Loa din Hawaii, unde concentrația dioxidului de carbon se măsoară din martie 1958, media anului 2025 a fost de 427,35 părți pe milion (ppm).

Norul pe care îl vezi este alcătuit din picături de apă și din cristale de gheață; vaporii de apă sunt un gaz invizibil.

Cinci straturi, deosebite după felul în care se schimbă temperatura

Troposfera începe la sol și urcă până la 18–20 km deasupra Ecuatorului, 9 km la latitudinea de 50° și 6 km la poli. Conține cea mai mare parte a aerului și aproape toți vaporii de apă, deci aici se formează norii, ploaia și vântul. În troposferă temperatura scade cu înălțimea, în medie cu aproximativ 6,5 °C la fiecare 1.000 m: de la 15 °C la sol până la −56,5 °C la limita ei de sus (la 11 km), numită tropopauză, în atmosfera standard folosită de meteorologi.

Stratosfera se întinde de la tropopauză până la aproximativ 50 km. În stratosferă temperatura crește cu înălțimea, până la aproximativ −15 °C, deoarece aici se află stratul de ozon. Ozonul este concentrat între 15 și 40 km altitudine. El absoarbe cea mai mare parte a radiației ultraviolete a Soarelui și o transformă în căldură.

În mezosferă, între 50 și 85 km, temperatura scade din nou și ajunge, la limita de sus, la aproximativ −120 °C. Aici ard cei mai mulți meteori. În termosferă, între 85 și 600 km, temperatura urcă până la 2.000 °C; aici apar aurorele polare. Exosfera, de la 600 km până la aproximativ 10.000 km, este trecerea spre spațiul cosmic: de aici, atomii și moleculele scapă de pe planetă.

Pentru curioși

Ozonul este un gaz cu molecula formată din trei atomi de oxigen. Radiația ultravioletă pe care o oprește ar vătăma pielea, ochii și plantele.

În termosferă, aerul extrem de rar absoarbe razele X și radiația ultravioletă. Moleculele sunt însă atât de puține, încât un obiect aflat acolo nu s-ar încălzi de la ele.

Mai sus: termosfera ține până la 600 km,iar exosfera, până la aproximativ 10.000 km.sol11 km50 km85 kmtroposferăstratosferăstratul de ozon, 15–40 kmmezosferătermosferămeteoriaurore polare15 °C−56,5 °C−15 °C−120 °Cspre 2.000 °C−100 °C−50 °C0 °Ctemperatura aerului:
Figura 1Temperatura scade în troposferă, crește în stratosferă, unde ozonul absoarbe radiația ultravioletă, scade din nou în mezosferă și urcă puternic în termosferă. Aproape toată vremea încape în fâșia subțire de jos. Înălțimile sunt la scară; curba trece prin valorile din text și este schematică între ele.
Secțiune verticală prin aerul de deasupra Bucureștiului, la scară, de la sol până la 34 km: aerul este luminos și dens lângă sol și aproape negru de la 20 km în sus. Alături, curba temperaturii măsurate de radiosondă coboară până la −60,3 °C la 16,0 km, apoi urcă din nou.
NivelÎnălțime2 august 2025, ora 14:0520 ianuarie 2025, ora 13:03
Sol, Băneasa90 m29,8 °C1.003 hPa10,0 °C1.018 hPa
Stația meteo de pe Vârful Omu2.504 m6,9 °C756 hPa2,0 °C758 hPa
Jumătate din aer dedesubt5,8 km / 5,6 km−10,3 °C502 hPa−17,6 °C509 hPa
Înălțimea Everestului8.849 m−32,7 °C330 hPa−44,1 °C322 hPa
Avion de linie11 km−42,3 °C241 hPa−61,6 °C230 hPa
Tropopauza16,0 km / 12,0 km−60,3 °C112 hPa−66,1 °C196 hPa
Ultima măsurătoare31,5 km / 31,8 km−39,3 °C10 hPa−62,3 °C8 hPa

Temperatura medie a planetei față de media anilor 1951–1980 (NASA GISTEMP): 1880: −0,18 °C; 1910: −0,43 °C; 1940: +0,12 °C; 1970: +0,03 °C; 2000: +0,39 °C; 2016: +1,01 °C; 2024: +1,28 °C; 2025: +1,19 °C.

Măsurători și calcul. Temperatura, presiunea, umiditatea și vântul sunt măsurătorile radiosondelor lansate de la București-Băneasa pe 2 august 2025 și 20 ianuarie 2025 (arhiva IGRA a NOAA); între nivelurile transmise, valorile sunt interpolate. Înălțimile dintre nivelurile standard, tropopauza, luminozitatea aerului (proporțională cu densitatea) și diametrul balonului (pornind de la 1,5 m la sol) sunt calculate din aceste măsurători. Balonul este desenat mărit, norul este un desen pus acolo unde umiditatea măsurată trece de 90%, iar stratul de ozon și înălțimile de reper sunt cele din lecție. Barele sunt abaterile anuale ale temperaturii globale din seria NASA GISTEMP, față de media 1951–1980.

Presiunea scade cu altitudinea

Aerul are greutate. Presiunea atmosferică este apăsarea coloanei de aer aflate deasupra unui loc. Se măsoară cu barometrul, în hectopascali (hPa) sau în milibari, două unități egale. La nivelul mării, presiunea normală este de 1.013 hPa.

Cu cât urci, cu atât rămâne mai puțin aer deasupra ta, deci presiunea scade. Jumătate din tot aerul atmosferei se află sub altitudinea de 5,6 km. Mai sus, atmosfera se rărește treptat și nu are o margine la care să se termine.

La munte, proporția oxigenului din aer rămâne de 21%, dar aerul este mai rar, așa că la fiecare respirație intră în plămâni mai puține molecule de oxigen. De aceea obosești mai repede pe o creastă înaltă decât la câmpie.

5,6 kmjumătate dinaer se aflămai jos2.504 m26%din aersub vârfaerul se răreștetreptat, fără margineSulina, 3 m1.013 hPatot aerul deasupraVârful Omu, 2.504 m746 hPa74% din aer deasupra
Figura 2Fiecare punct este o porție egală de aer. Coloana de deasupra Vârfului Omu nu mai are punctele roșii: 26% din aer a rămas sub vârf, de aceea presiunea scade, în atmosfera standard, de la 1.013 la 746 hPa. Jumătate din tot aerul se află sub 5,6 km. Înălțimile sunt la scară, iar coloanele sunt tăiate la 12 km.

Ce face atmosfera pentru viața de pe Pământ

Atmosfera dă oxigenul pentru respirație și dioxidul de carbon din care plantele își fac hrana. Stratul de ozon absoarbe cea mai mare parte a radiației ultraviolete dăunătoare. Gazele cu efect de seră țin căldura lângă sol: fără efectul de seră natural, suprafața Pământului ar fi cu aproximativ 33 °C mai rece. Aerul în mișcare duce căldura și vaporii de apă dintr-o regiune în alta.

Pentru curioși

Din nori, apa se întoarce pe uscat. Aerul frânează și arde, de asemenea, cei mai mulți meteori înainte să atingă solul.

Exemplu rezolvat

Atmosfera pe un glob de birou

Raza medie a Pământului este de 6.371 km. Un glob școlar cu diametrul de 30 cm are raza de 15 cm. Grosimea unui strat pe glob se află cu regula de trei simplă: grosimea pe glob = 15 cm × grosimea reală ÷ 6.371 km.

Pentru troposfera de la latitudinea de 50°, groasă de 9 km: 15 cm × 9 ÷ 6.371 = 0,021 cm, adică 0,21 mm. Toată vremea planetei, cu nori, ploi și furtuni, ar încăpea într-o peliculă de două zecimi de milimetru.

Pentru limita de sus a termosferei, la 600 km: 15 cm × 600 ÷ 6.371 = 1,41 cm. Jumătate din aer s-ar afla însă în primii 0,13 mm de lângă glob, cât înseamnă la această scară 5,6 km.

În România

De la Sulina la Vârful Omu

Stația meteorologică de la Sulina se află la 3 m altitudine, pe țărmul Mării Negre. Stația de pe Vârful Omu, în Munții Bucegi, se află la 2.504 m și este cea mai înaltă din țară. În atmosfera standard, un model al atmosferei medii folosit în meteorologie și în aviație, presiunea este de 1.013 hPa la altitudinea Sulinei și de 746 hPa la altitudinea Vârfului Omu.

Diferența este de 267 hPa pentru 2.501 m de urcuș, adică aproximativ 11 hPa la fiecare 100 m. Presiunea este greutatea aerului de deasupra, deci raportul 746 ÷ 1.013 = 0,74 arată că deasupra vârfului rămân 74% din aer; restul de 26% se află mai jos de el.

Altitudinea se vede și în temperaturi. Pe Vârful Omu, media multianuală (1961–2024) a lunii februarie este de −10,2 °C, iar a lunii august, cea mai caldă, de numai 6,4 °C.

Pe scurt

  1. Atmosfera este învelișul de aer al Pământului; aerul uscat conține 78% azot, 21% oxigen, aproape 1% argon și cantități mici de alte gaze, între care dioxidul de carbon (aproximativ 0,04%).
  2. Vaporii de apă și aerosolii au cantități variabile; dioxidul de carbon, metanul și vaporii de apă sunt gaze cu efect de seră.
  3. Straturile atmosferei, de jos în sus: troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera și exosfera.
  4. În troposferă se află cea mai mare parte a aerului și se petrec fenomenele meteorologice; temperatura scade cu înălțimea până la tropopauză.
  5. În stratosferă se află stratul de ozon, care absoarbe radiația ultravioletă; de aceea aici temperatura crește cu înălțimea.
  6. Presiunea atmosferică este de 1.013 hPa la nivelul mării și scade cu altitudinea; jumătate din aer se află sub 5,6 km.
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitDioxidul de carbon este doar 0,04% din aer, deci nu are cum să influențeze temperatura planetei.

    CorectEfectul unui gaz depinde atât de cantitate, cât și de ce face molecula lui. Dioxidul de carbon absoarbe căldura emisă de sol, pe când azotul și oxigenul, care formează 99% din aer, nu o rețin.

  • GreșitLa munte, aerul conține un procent mai mic de oxigen.

    CorectProcentul rămâne de 21%. Aerul este mai rar, deci în același volum sunt mai puține molecule din toate gazele, inclusiv de oxigen.

  • GreșitGaura din stratul de ozon este cauza încălzirii globale.

    CorectSunt două probleme diferite. Stratul de ozon absoarbe radiația ultravioletă; încălzirea globală vine din creșterea cantității de gaze cu efect de seră, în primul rând a dioxidului de carbon.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care gaz ocupă cea mai mare parte din aerul uscat?

    Răspuns

    b) Azotul. Azotul formează 78% din aerul uscat, oxigenul 21%, iar argonul aproape 1%.

  2. În ce strat al atmosferei temperatura crește cu înălțimea pentru că ozonul absoarbe radiația ultravioletă?

    Răspuns

    c) În stratosferă. Stratul de ozon se află în stratosferă, între 15 și 40 km, și transformă radiația ultravioletă în căldură.

  3. De ce obosești mai repede când urci pe un vârf de 2.500 m?

    Răspuns

    a) Aerul este mai rar, deci fiecare respirație aduce mai puțin oxigen. Compoziția aerului rămâne aceeași; scad presiunea și numărul de molecule dintr-un volum de aer.

  4. Unde se formează norii, ploaia și vântul?

    Răspuns

    d) În troposferă. Troposfera conține cea mai mare parte a aerului și aproape toți vaporii de apă.

  5. Pe un glob cu raza de 20 cm, cât de groasă ar fi troposfera de 9 km? Raza Pământului este de 6.371 km. Răspunsul, în milimetri.

    mm
    Răspuns

    0,28 mm. 20 cm × 9 ÷ 6.371 = 0,028 cm, adică 0,28 mm.

  6. Un coleg spune: „Dacă azotul și oxigenul sunt 99% din aer, restul gazelor nu au nicio importanță”. Dă-i două exemple care arată contrariul.

    Un răspuns bun

    Dioxidul de carbon este aproximativ 0,04% din aer, dar absoarbe căldura emisă de sol; împreună cu celelalte gaze cu efect de seră ține suprafața Pământului cu aproximativ 33 °C mai caldă. Ozonul este și mai puțin, dar stratul de ozon din stratosferă oprește cea mai mare parte a radiației ultraviolete. Rolul unui gaz depinde atât de cantitate, cât și de ce face molecula lui.

    Un răspuns complet numește două gaze aflate în cantitate mică (dioxidul de carbon, ozonul, vaporii de apă sau metanul) și spune ce rol are fiecare.

Termeni

atmosferă
Învelișul de aer al Pământului, ținut în jurul planetei de gravitație.
troposferă
Stratul de jos al atmosferei, gros de 6–20 km, în care temperatura scade cu înălțimea și se petrec fenomenele meteorologice.
tropopauză
Limita de sus a troposferei, unde temperatura încetează să mai scadă cu înălțimea.
stratosferă
Stratul dintre tropopauză și aproximativ 50 km, în care temperatura crește cu înălțimea.
stratul de ozon
Partea stratosferei, între 15 și 40 km, în care este concentrat ozonul; absoarbe radiația ultravioletă a Soarelui.
presiune atmosferică
Apăsarea coloanei de aer aflate deasupra unui loc; se măsoară în hectopascali (hPa) și scade cu altitudinea.
gaze cu efect de seră
Gaze care absorb căldura emisă de suprafața Pământului: vapori de apă, dioxid de carbon, metan.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Atmosfera terestră – compoziție și structură” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.3, 2.3, 3.3.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.