Geografie IX EN

Capitolul 5 · Atmosfera și climaLecția 5.2

Factorii genetici ai climei și elementele climatice: de ce două locuri de pe aceeași latitudine au climă diferită

De ce este pe Vârful Omu cu 14 °C mai frig decât la București, dacă Soarele urcă aproape la fel de sus deasupra amândurora?

Înainte să citești: tu ce crezi?

Constanța se află pe malul mării, Bucureștiul în mijlocul câmpiei. Unde cad mai multe precipitații într-un an?

Vezi răspunsul

La București; la Constanța cad cu aproape o treime mai puține. La București cad 612 mm pe an, iar la Constanța 432 mm. Marea îndulcește iernile litoralului, dar ploaie multă primește locul în care aerul umed este silit să urce: pe Vârful Omu cad 991 mm.

Bucureștiul și Vârful Omu se află la numai un grad de latitudine unul de altul. La București, temperatura medie a anului este de 11,8 °C; pe Omu, de −2,1 °C. La Constanța, tot pe latitudinea Bucureștiului, iernile sunt mai blânde și cad cu aproape o treime mai puține precipitații.

Factorul este cauza, elementul este ce se măsoară

Bucureștiul și Vârful Omu primesc aproape aceeași radiație solară, fiindcă se află aproape la aceeași latitudine. Cele 14 °C care le despart vin din altitudine: stația de pe Omu se află cu 2.422 m mai sus, iar în troposferă aerul este tot mai rece pe măsură ce urci. Altitudinea este un factor; temperatura de −2,1 °C de pe Omu este un element.

Elementele climatice sunt mărimile care se măsoară la stația meteorologică: temperatura aerului, presiunea atmosferică, vântul, umezeala aerului, nebulozitatea și precipitațiile. Factorii genetici ai climei sunt cauzele care dau acestor elemente valorile lor: radiația solară, circulația generală a atmosferei, suprafața activă și activitatea omului.

Vremea este starea atmosferei într-un loc, la un moment dat. Clima este regimul multianual al vremii din acel loc și se descrie prin medii calculate pe cel puțin 30 de ani, de exemplu 1991–2020.

991 mmVârful Omu2.504 m612 mmBucurești82 m432 mmConstanța13 m−2,1 °C11,8 °C12,2 °Ccu 2.422 m mai sus,cu 13,9 °C mai friglângă mare, ianuarie:1,3 °C, față de −0,9 °Cla București
Figura 1Trei stații aflate aproape pe aceeași latitudine. Altitudinea răcește: pe Vârful Omu sunt −2,1 °C, cu 13,9 °C mai puțin decât la București. Marea îndulcește iarna la Constanța, dar dintre cele trei stații ea primește cele mai puține precipitații, iar Vârful Omu cele mai multe. Înălțimea stațiilor și lungimea dârelor de ploaie sunt la scară; profilul dintre stații este schematic.

Radiația solară scade de la Ecuator spre poli

Sursa de energie a climei este radiația solară. Lângă Ecuator, razele cad aproape vertical și încălzesc puternic. Spre poli cad tot mai pieziș, iar aceeași energie se împarte pe o suprafață mai mare. De aceea temperatura medie scade odată cu latitudinea și planeta are o zonă caldă, două temperate și două reci.

Pentru curioși

O parte din radiație este trimisă înapoi în spațiu. Zăpada și gheața reflectă cea mai mare parte a luminii, iar oceanul și pădurea rețin cea mai mare parte din ea.

Circulația generală a atmosferei mută căldura și ploaia

La Ecuator, aerul încălzit urcă și lasă la sol o zonă de presiune scăzută, cu ploi dese. Aerul coboară în jurul latitudinii de 30°, unde formează zone de presiune ridicată, cu cer senin; aici se află marile deșerturi. La sol, vântul bate de la presiunea ridicată spre presiunea scăzută, iar rotația Pământului îl abate spre dreapta în emisfera nordică și spre stânga în cea sudică.

Așa iau naștere vânturile permanente. Alizeele bat de la 30° spre Ecuator, dinspre nord-est în emisfera nordică și dinspre sud-est în cea sudică. Vânturile de vest bat între 30° și 60° latitudine și aduc deasupra Europei aer umed de pe Atlantic. Vânturile polare bat dinspre est, de la poli spre latitudini mai mici, cu aer rece și uscat.

Musonii sunt vânturi periodice, care își schimbă direcția de la un anotimp la altul. Vara, uscatul Asiei se încălzește mai tare decât oceanul și musonul bate dinspre ocean, cu ploi foarte bogate în India și în Asia de Sud-Est. Iarna bate dinspre uscat și aduce sezonul secetos.

presiune scăzută · aerul urcă, ploi desepresiune ridicată · aerul coboară, cer seninpresiune scăzutăpresiune ridicată · aerul coboară, cer seninpresiune scăzută60°30°0°30°60°alizeevânturi de vestalizeevânturi de vestvânturi polarevânturi polareNSPolul Nord · presiune ridicatăPolul Sud · presiune ridicată
Figura 2Aerul urcă la Ecuator și coboară în jurul latitudinii de 30°. La sol, vântul pleacă de la presiunea ridicată spre cea scăzută, iar rotația Pământului îl abate: spre dreapta în emisfera nordică, spre stânga în cea sudică. Așa iau naștere alizeele, vânturile de vest și vânturile polare.

Suprafața activă: ocean sau uscat, câmpie sau munte

Suprafața activă este suprafața Pământului pe care radiația solară se transformă în căldură: uscat sau apă, pădure, nisip sau gheață. Apa se încălzește și se răcește mai încet decât uscatul. Lângă ocean, verile sunt răcoroase, iernile blânde și plouă mult; în interiorul continentelor, diferența dintre vară și iarnă crește, iar precipitațiile scad.

Relieful schimbă clima prin altitudine și prin așezarea munților. În troposferă, temperatura scade în medie cu aproximativ 6,5 °C la fiecare 1.000 m de urcuș: acesta este gradientul termic vertical. Când aerul umed este silit să urce un versant, se răcește, vaporii condensează și plouă. Pe versantul opus coboară uscat și se încălzește.

Curenții oceanici calzi duc căldura tropicelor spre latitudini mari. Curenții reci răcesc țărmurile pe lângă care trec.

Factorul antropic este activitatea omului. Arderea cărbunelui, a petrolului și a gazelor adaugă în atmosferă gaze cu efect de seră.

Pentru curioși

Curentul Golfului, continuat de Curentul Atlanticului de Nord, este un curent cald: îndulcește iernile din vestul Europei.

Omul schimbă clima și la scară mică: orașele sunt mai calde decât câmpul din jur, iar defrișările schimbă umezeala aerului.

Elementele climatice depind unele de altele

Aerul cald este mai ușor și apasă mai puțin, deci dă presiune scăzută; aerul rece dă presiune ridicată. Diferența de presiune pune aerul în mișcare: așa apare vântul, descris prin direcția din care bate și prin viteză.

Aerul cald poate ține mai mulți vapori de apă decât aerul rece. Când aerul umed se răcește, vaporii condensează și formează nori. Nebulozitatea arată cât din cer este acoperit de nori. Precipitațiile se măsoară în milimetri: 1 mm înseamnă un litru de apă pe fiecare metru pătrat.

Pentru curioși

Temperatura aerului se măsoară în grade Celsius, la umbră, în adăpostul meteorologic.

Exemplu rezolvat

Gradientul termic între București și Vârful Omu

Stația București-Filaret se află la 82 m altitudine și are o temperatură medie anuală de 11,8 °C. Stația Vârful Omu se află la 2.504 m și are −2,1 °C. Amândouă valorile sunt medii ale perioadei 1961–2024.

Diferența de altitudine este 2.504 − 82 = 2.422 m. Diferența de temperatură este 11,8 − (−2,1) = 13,9 °C. Raportul este 13,9 °C ÷ 2,422 km = 5,7 °C la 1.000 m, puțin sub valoarea medie de 6,5 °C. Cele două stații nu se află în aceeași coloană de aer, deci rezultatul ilustrează efectul altitudinii fără să măsoare exact gradientul.

Regula se aplică la fel în sens invers. Dacă într-o zi de vară sunt 24 °C într-un oraș aflat la 300 m, pe o creastă de 1.800 m, cu 1.500 m mai sus, te aștepți la 24 − 1,5 × 6,5 = 14,25, adică aproximativ 14 °C.

În România

Marea, muntele și patru vânturi locale

Constanța și Bucureștiul primesc aproape aceeași radiație solară, dar la Constanța marea îndulcește iarna: media lunii ianuarie este de 1,3 °C, față de −0,9 °C la București-Filaret. Litoralul este totodată mai uscat, cu 432 mm de precipitații pe an, față de 612 mm la București. Pe Vârful Omu, unde aerul umed este silit să urce, cad 991 mm.

Crivățul bate iarna dinspre nord-est, peste Moldova, Bărăgan și Dobrogea; este rece și puternic și spulberă zăpada. Austrul bate dinspre sud-vest, în Oltenia și Banat, și este un vânt uscat, care aduce secetă. Foehnul este vântul cald și uscat care coboară pe versantul adăpostit al unui munte și grăbește topirea zăpezii. Brizele își schimbă direcția între zi și noapte: pe litoral, ziua bat dinspre mare spre uscat, iar noaptea dinspre uscat spre mare.

Pe scurt

  1. Vremea este starea atmosferei la un moment dat; clima este regimul multianual al vremii, descris prin medii pe cel puțin 30 de ani.
  2. Factorii genetici ai climei sunt radiația solară (care scade cu latitudinea), circulația generală a atmosferei, suprafața activă (ocean sau uscat, relief, curenți oceanici) și factorul antropic.
  3. Elementele climatice sunt temperatura aerului, presiunea atmosferică, vânturile, umezeala aerului, nebulozitatea și precipitațiile.
  4. Vânturile permanente sunt alizeele (de la 30° spre Ecuator), vânturile de vest (între 30° și 60°) și vânturile polare; musonii sunt vânturi periodice, umede vara și uscate iarna.
  5. Temperatura scade cu altitudinea în medie cu aproximativ 6,5 °C la 1.000 m: gradientul termic vertical.
  6. Vânturi locale din România: crivățul (nord-est, iarna), austrul (sud-vest, uscat), foehnul (cald, coboară de pe munte) și brizele.
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitDouă locuri aflate la aceeași latitudine au aceeași climă.

    CorectLatitudinea hotărăște doar câtă radiație solară primește locul. Altitudinea, distanța față de ocean, curenții oceanici și vânturile dominante pot schimba mult temperatura și precipitațiile.

  • GreșitAltitudinea și apropierea de mare sunt elemente climatice.

    CorectSunt factori, adică au rol de cauză. Elementele climatice sunt mărimile măsurate: temperatura, presiunea, vântul, umezeala, nebulozitatea, precipitațiile.

  • GreșitIarna aceasta a fost geroasă, deci clima s-a răcit.

    CorectO iarnă ține de vreme. Clima se judecă după medii pe cel puțin 30 de ani.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care dintre următoarele este un factor genetic al climei?

    Răspuns

    c) Circulația generală a atmosferei. Circulația generală a atmosferei are rol de cauză. Celelalte trei sunt elemente climatice, adică mărimi măsurate.

  2. Din ce direcție bat alizeele în emisfera nordică?

    Răspuns

    a) Dinspre nord-est, spre Ecuator. Alizeele pleacă din zonele de presiune ridicată de la 30° și sunt abătute spre dreapta de rotația Pământului, deci ajung la Ecuator dinspre nord-est.

  3. De ce are Constanța ierni mai blânde decât Bucureștiul, deși se află aproape pe aceeași latitudine?

    Răspuns

    d) Pentru că apa mării se răcește mai încet decât uscatul. Marea păstrează căldura verii și o cedează iarna, așa că aerul de pe litoral se răcește mai puțin.

  4. Ce aduce musonul de vară în India?

    Răspuns

    b) Ploi foarte bogate, dinspre ocean. Vara, uscatul se încălzește mai tare decât oceanul, iar musonul bate dinspre ocean, încărcat cu vapori de apă.

  5. La 300 m altitudine sunt 18 °C. Ce temperatură te aștepți să fie la 2.300 m, dacă temperatura scade cu 6,5 °C la 1.000 m? Răspunsul, în grade Celsius.

    °C
    Răspuns

    5 °C. Diferența de altitudine este de 2.000 m, deci temperatura scade cu 2 × 6,5 = 13 °C: 18 − 13 = 5 °C.

  6. Două orașe se află pe aceeași latitudine, la aceeași altitudine. Unul este port la Oceanul Atlantic, în vestul Europei, celălalt se află în mijlocul continentului, la 2.000 km de țărm. Cum diferă clima lor și de ce?

    Un răspuns bun

    Portul are veri răcoroase, ierni blânde și precipitații bogate, pentru că apa oceanului se încălzește și se răcește încet, iar vânturile de vest aduc aer umed de pe Atlantic. Orașul din interior are veri mai calde, ierni mai reci și mai puține precipitații, pentru că uscatul se încălzește și se răcește repede, iar aerul oceanic ajunge acolo după ce a pierdut o mare parte din umezeală.

    Un răspuns complet compară temperaturile de vară și de iarnă și precipitațiile și numește doi factori: suprafața activă (ocean sau uscat) și vânturile de vest.

Termeni

climă
Regimul multianual al vremii dintr-un loc, descris prin medii calculate pe cel puțin 30 de ani.
factorii genetici ai climei
Cauzele care dau naștere climei: radiația solară, circulația generală a atmosferei, suprafața activă și activitatea omului.
elemente climatice
Mărimile prin care se descriu vremea și clima: temperatura, presiunea, vântul, umezeala, nebulozitatea, precipitațiile.
alizee
Vânturi permanente care bat de la 30° latitudine spre Ecuator, dinspre nord-est în emisfera nordică și dinspre sud-est în cea sudică.
muson
Vânt periodic care bate vara dinspre ocean spre uscat, cu ploi bogate, iar iarna dinspre uscat spre ocean.
gradient termic vertical
Scăderea temperaturii aerului cu altitudinea, în medie de aproximativ 6,5 °C la 1.000 m.
nebulozitate
Gradul de acoperire a cerului cu nori.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Factorii genetici ai climei. Elementele climatice” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.3, 2.3, 3.3.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.