Geografie IX EN

Capitolul 5 · Atmosfera și climaLecția 5.6Profil umanist

Hazarduri climatice: cicloni tropicali, tornade, secete, valuri de căldură, viscole și ce faci la cod roșu

Poate apărea o tornadă puternică în România?

Înainte să citești: tu ce crezi?

Pe 31 august 2024, la Mangalia a plouat torențial. Cât din ploaia unui an obișnuit de pe litoral a căzut în 24 de ore?

Vezi răspunsul

Mai mult de jumătate. Au căzut 234,7 mm, iar la Constanța, cea mai apropiată stație cu medii publicate, cad în medie 432 mm într-un an întreg. Este cea mai mare cantitate măsurată vreodată în România într-o zi de august.

Până în 2002, meteorologii cu vechime din România susțineau că la latitudinea țării nu se pot forma tornade. Pe 12 august 2002, o tornadă a trecut prin satul Făcăeni, din județul Ialomița: a distrus 33 de case și a ucis cel puțin trei oameni.

Hazardul este fenomenul, riscul depinde și de oameni

Da: tornada de la Făcăeni a fost încadrată la treapta F3, pe o scară care urcă de la F0 la F5, iar în România se cunosc 129 de tornade între 1822 și 2013.

Tornada este un hazard climatic: un fenomen al vremii sau al climei care poate produce victime și pagube. Riscul arată cât de mari pot fi pierderile și depinde de trei lucruri: tăria fenomenului, câți oameni și câte bunuri se află în calea lui și cât de pregătiți sunt. Aceeași furtună face mai puține victime acolo unde casele sunt solide, avertizarea ajunge la timp și oamenii știu ce au de făcut.

Furtunile care se rotesc: cicloni tropicali și tornade

Ciclonul tropical se formează deasupra apelor calde ale oceanelor tropicale și are sute de kilometri în diametru. Când vântul lui depășește 119 km/h, poartă numele de uragan în Atlanticul de Nord și în nord-estul Pacificului și de taifun în nord-vestul Pacificului. Aduce vânt distrugător, ploi torențiale și valuri care inundă țărmul.

Tornada este o coloană îngustă de aer care se rotește violent și coboară dintr-un nor de furtună până la sol. Lovește o fâșie îngustă de teren, dar acolo poate distruge case întregi. Tăria se apreciază după pagube, pe scara Fujita, de la F0 la F5.

Pentru curioși

Ciclonul tropical slăbește când ajunge deasupra uscatului, unde nu mai primește căldură și vapori de la ocean.

tornada de la Făcăeni:o fâșie mai îngustă decât punctulCiclon tropicalsute de kilometri în diametru200 km
Figura 1Un ciclon tropical are sute de kilometri în diametru: așezat peste harta României, la aceeași scară, ar acoperi cea mai mare parte a țării. Tornada lovește o fâșie atât de îngustă, încât aici ar fi mai subțire decât punctul de la Făcăeni. Ciclonii tropicali nu ajung în România; desenul compară numai mărimile.

Prea cald, prea frig, prea uscat

Valul de căldură este un șir de zile și de nopți cu temperaturi mult peste cele obișnuite pentru locul respectiv; pragul diferă de la o țară la alta. Este periculos mai ales pentru bătrâni, copii mici și bolnavi, fiindcă organismul nu se mai poate răci nici noaptea. Valul de frig este opusul lui: ger puternic, de mai multe zile.

Seceta este lipsa îndelungată a precipitațiilor. Se instalează încet: întâi se usucă solul, apoi scad râurile și apa din fântâni. Recoltele se pierd pe suprafețe mari, iar pădurile uscate ard ușor.

Zăpadă, gheață și apă, în cantități mari și în timp scurt

Viscolul este ninsoarea însoțită de vânt puternic, care spulberă zăpada și o strânge în troiene; blochează drumurile și căile ferate și poate izola localități. Grindina este o precipitație din bucăți de gheață, formate în curenții ascendenți ai norilor de furtună; distruge culturi, acoperișuri și mașini. Viiturile rapide apar când plouă mai mult decât poate absorbi solul, iar apa se scurge repede spre râurile mici și spre locurile joase. Apa crește în câteva ore sau chiar în câteva minute, mai ales pe văile înguste și în orașe, unde asfaltul nu lasă apa să intre în pământ.

Ce faci la cod roșu

Codul roșu înseamnă fenomene cu intensitate foarte mare și efecte dezastruoase. La furtună și vânt puternic, intră într-o clădire, închide ușile și ferestrele, stai departe de copaci, panouri publicitare și stâlpi de electricitate și nu atinge firele căzute la pământ. La caniculă, evită soarele între orele 11 și 18, bea cel puțin doi litri de apă pe zi și nu lăsa copii sau animale în mașină. La viscol, amână drumul. În orice situație, urmează instrucțiunile din mesajele RO-ALERT și sună la 112 numai pentru urgențe.

Calafat, 24 iulie 200744,3 °Cval de căldurăCălărași, februarie 1954173 cmde zăpadă, după viscolMangalia, 31 august 2024234,7 mmde ploaie în 24 de oreFăcăeni, 12 august 2002tornadă F333 de case distruse
Figura 2Patru hazarduri, patru locuri din sudul țării: val de căldură la Calafat, viscol la Călărași, tornadă la Făcăeni, ploaie torențială la Mangalia.

Exemplu rezolvat

Câtă apă înseamnă 234,7 mm

Pe 31 august 2024, la stația meteorologică Mangalia au căzut 234,7 mm de precipitații în 24 de ore, cea mai mare cantitate măsurată vreodată în România într-o zi de august.

Un milimetru de precipitații înseamnă un litru de apă pe fiecare metru pătrat. Pe o curte de 500 m² au căzut deci 234,7 × 500 = 117.350 de litri, adică aproximativ 117 metri cubi de apă într-o singură zi.

Compară cu clima locului. La Constanța, cea mai apropiată stație cu medii publicate, cad în medie 432 mm într-un an întreg. Raportul 234,7 ÷ 432 = 0,54 arată că într-o zi a căzut mai mult de jumătate din ploaia unui an obișnuit. Solul și canalizarea nu pot prelua atâta apă, așa că ea curge la suprafață și inundă.

În România

Patru hazarduri, patru date

Viscolul din februarie 1954 a lovit mai ales sudul țării. Pe 3 februarie, la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, au căzut 116,4 mm de precipitații în 24 de ore, record al lunii februarie. Stratul de zăpadă a ajuns la 173 cm la Călărași și la 109 cm la București, iar pe 6 februarie, la București-Afumați, au fost −30,2 °C.

Tornada de la Făcăeni, din 12 august 2002, a fost încadrată la treapta F3 și a înaintat cu aproximativ 80 km/h. Baza de date a tornadelor din România cuprinde 129 de cazuri între 1822 și 2013, cele mai multe în lunile mai, iunie și iulie și în sud-estul țării.

În valul de căldură din iulie 2007, la Calafat s-au măsurat 44,3 °C pe 24 iulie, recordul lunii iulie, iar 43 de stații au trecut de 40 °C. Anul 2022 se află pe locul zece între cei mai secetoși ani din 1961 încoace; până la jumătatea lunii septembrie, Ministerul Agriculturii numărase 582.994 de hectare de culturi afectate, în 37 de județe și în București.

Pe scurt

  1. Hazardul climatic este un fenomen al vremii sau al climei care poate produce victime și pagube; riscul depinde și de câți oameni se află în calea lui și de cât sunt de pregătiți.
  2. Ciclonul tropical se formează deasupra oceanelor calde; peste 119 km/h se numește uragan în Atlantic și taifun în nord-vestul Pacificului.
  3. Tornada este o coloană îngustă de aer care se rotește violent sub un nor de furtună; tăria ei se apreciază pe scara Fujita, de la F0 la F5.
  4. Hazardurile obișnuite în clima temperată sunt valurile de căldură și de frig, seceta, viscolul, grindina și viiturile rapide.
  5. Exemple din România: viscolul din februarie 1954, tornada de la Făcăeni (12 august 2002, F3), valul de căldură din iulie 2007 (44,3 °C la Calafat), seceta din 2022.
  6. La cod roșu rămâi la adăpost, urmezi instrucțiunile din mesajele RO-ALERT și suni la 112 numai pentru urgențe.
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitÎn România nu se pot forma tornade, pentru că ele apar numai în America.

    CorectTornadele apar și în România: 129 de cazuri cunoscute între 1822 și 2013, cele mai multe în sud-est. Cea de la Făcăeni, din 2002, a fost de treapta F3.

  • GreșitCiclonul tropical și tornada sunt același fenomen.

    CorectCiclonul tropical are sute de kilometri, se formează deasupra oceanului cald și ține zile întregi. Tornada este o coloană îngustă de aer, sub un nor de furtună, și lovește o fâșie îngustă de teren.

  • GreșitHazard și risc înseamnă același lucru.

    CorectHazardul este fenomenul. Riscul arată pierderile posibile și depinde și de oamenii și bunurile aflate în calea fenomenului și de pregătirea lor.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Unde se formează ciclonii tropicali?

    Răspuns

    a) Deasupra apelor oceanice calde. Ciclonul tropical își ia energia din căldura și vaporii oceanului cald; de aceea slăbește deasupra uscatului.

  2. Ce este o tornadă?

    Răspuns

    c) O coloană îngustă de aer care se rotește din nor până la sol. Tornada este îngustă și coboară dintr-un nor de furtună; furtuna de sute de kilometri este ciclonul tropical, iar ninsoarea cu vânt este viscolul.

  3. De ce se inundă repede orașele la o ploaie torențială?

    Răspuns

    d) Pentru că asfaltul nu lasă apa să intre în pământ. Suprafețele acoperite cu asfalt și beton nu absorb apa, care se scurge repede și se adună în locurile joase.

  4. ANM a emis cod roșu de caniculă pentru județul tău. Ce faci?

    Răspuns

    b) Eviți soarele între orele 11 și 18 și bei cel puțin doi litri de apă pe zi. La cod roșu, temperaturile extreme îi afectează pe toți oamenii, inclusiv pe cei sănătoși.

  5. Într-o furtună de vară cad 60 mm de precipitații. Câți litri de apă cad pe acoperișul unei case, cu suprafața de 100 m²?

    litri
    Răspuns

    6000 litri. 1 mm înseamnă 1 litru pe metru pătrat, deci 60 × 100 = 6.000 de litri.

  6. Aceeași ploaie torențială, de 100 mm în trei ore, cade peste un sat de pe o vale îngustă de munte și peste o pădure de câmpie, nelocuită. În care loc riscul este mai mare și de ce?

    Un răspuns bun

    Hazardul este același, ploaia de 100 mm, dar riscul este mult mai mare în sat. Pe valea îngustă apa se strânge repede și formează o viitură, iar în calea ei se află oameni, case și drumuri. În pădurea de câmpie solul absoarbe o parte din apă, iar restul se întinde pe o suprafață mare, unde nu locuiește nimeni. Riscul scade în sat dacă avertizarea ajunge la timp și oamenii se retrag din apropierea apei.

    Un răspuns complet deosebește hazardul de risc, numește oamenii și bunurile aflate în calea apei, forma văii și rolul avertizării.

Termeni

hazard climatic
Fenomen al vremii sau al climei care poate produce victime și pagube.
risc
Mărimea pierderilor posibile; depinde de tăria hazardului, de oamenii și bunurile aflate în calea lui și de pregătirea lor.
ciclon tropical
Furtună de sute de kilometri, formată deasupra oceanelor calde; se numește uragan sau taifun când vântul depășește 119 km/h.
tornadă
Coloană îngustă de aer care se rotește violent și coboară dintr-un nor de furtună până la sol.
val de căldură
Șir de zile și de nopți cu temperaturi mult peste cele obișnuite pentru locul respectiv.
secetă
Lipsa îndelungată a precipitațiilor, care usucă solul și coboară nivelul râurilor.
viscol
Ninsoare însoțită de vânt puternic, care spulberă zăpada și o strânge în troiene.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Hazarduri climatice” (curriculum de specialitate, profil umanist). Competențe specifice urmărite: 1.3, 2.3, 3.3.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.