Capitolul 1 · Hărți și coordonateLecția 1.6Profil umanist
Imaginile satelitare: teledetecția, benzile spectrale și culorile false
De ce apare o pădure roșie pe unele imagini din satelit, deși frunzele ei sunt verzi?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Pe o imagine din satelit în culori false, o pădure apare roșu-aprins. Ce arată culoarea aceasta?
Vezi răspunsul
Pădurea este sănătoasă și deasă. Pădurea este sănătoasă și deasă. În culori false, infraroșul apropiat este afișat cu roșu, iar plantele îl reflectă cu atât mai puternic cu cât cresc mai bine. O pădure uscată ar apărea mai ștearsă.
Pe 14 septembrie 2024, de la ora 5 dimineața, viiturile au lovit localități din județele Galați și Vaslui, iar peste 5.000 de gospodării au fost afectate. În aceeași zi, autoritățile române au cerut serviciului european Copernicus hărți ale zonelor acoperite de apă, făcute din imagini satelitare.
Ce vede satelitul și ochiul nu vede
O frunză pare verde, dar reflectă cel mai puternic o radiație pe care ochiul nu o vede: infraroșul apropiat. Clorofila din frunze absoarbe puternic lumina vizibilă, iar structura frunzelor reflectă puternic infraroșul apropiat. Apa, în schimb, absoarbe infraroșul apropiat. De aceea, în banda de infraroșu apropiat, o pădure este foarte luminoasă, iar un lac este aproape negru.
Un satelit de observare a Pământului măsoară radiația pe care suprafața terestră o reflectă sau o emite. Obținerea de informații despre un obiect de la distanță, fără a-l atinge, se numește teledetecție. Senzorul satelitului măsoară separat mai multe intervale de lungimi de undă, numite benzi spectrale: albastru, verde și roșu, pe care ochiul le vede, și infraroșu, pe care ochiul nu îl vede.
Culori naturale și culori false
Un ecran are trei canale de culoare: roșu, verde și albastru. Dacă pe fiecare canal este pusă banda cu aceeași culoare, rezultă o imagine în culori naturale, apropiată de ce ar vedea un om din spațiu.
Într-o imagine în culori false, cel puțin un canal primește o bandă pe care ochiul nu o vede. Combinația cea mai folosită pune infraroșul apropiat pe canalul roșu. Plantele, care reflectă puternic infraroșul, apar atunci roșii, cu atât mai aprins cu cât cresc mai bine și sunt mai dese. Apa apare neagră sau albastru-închis, iar orașele argintii. Culoarea falsă este o convenție aleasă pentru a scoate în evidență un lucru, iar combinația de benzi trebuie scrisă lângă imagine.
Trei feluri de rezoluție
Rezoluția spațială este latura porțiunii de teren cuprinse într-un pixel. Primul satelit Landsat, lansat de Statele Unite pe 23 iulie 1972, avea pixeli de 80 m. Sateliții Landsat 8 și 9 au pixeli de 30 m în cele mai multe benzi, iar sateliții europeni Sentinel-2 au pixeli de 10 m în patru benzi.
Rezoluția temporală este intervalul după care satelitul revine deasupra aceluiași loc: 16 zile pentru un satelit Landsat, cinci zile pentru perechea de sateliți Sentinel-2. Rezoluția spectrală arată câte benzi măsoară senzorul și cât de înguste sunt ele.
Sateliții Sentinel aparțin programului Copernicus al Uniunii Europene. Imaginile Landsat și Sentinel pot fi folosite gratuit de oricine, iar arhiva Landsat, începută în 1972, permite compararea aceluiași loc de-a lungul a peste 50 de ani.
Pentru curioși
Sentinel-2 măsoară 13 benzi, iar Landsat 9 măsoară 11. La Sentinel-2, benzile care nu au pixeli de 10 m au pixeli de 20 m sau de 60 m.
Ce nu se vede și ce nu se poate deduce
Senzorii optici, cum sunt cei de pe Landsat și Sentinel-2, nu văd prin nori. Sateliții Sentinel-1 folosesc radarul: trimit ei înșiși unde spre sol și măsoară ecoul, așa că obțin imagini ziua și noaptea, pe orice vreme. Din acest motiv, inundațiile se cartografiază de obicei cu radar.
Un pixel conține o singură valoare pentru toată suprafața lui. Un pixel de 10 m de la marginea unui lac amestecă apă, stuf și mal. Pentru a vedea schimbări de la un an la altul, imaginile se compară din același anotimp: o pădure de foioase arată altfel în ianuarie decât în iulie, fără să fi fost tăiat niciun copac. Imaginea arată starea suprafeței, iar cauza unei schimbări se stabilește cu alte date și cu verificare în teren.
Exemplu rezolvat
Un indice de vegetație și o suprafață
Indicele de vegetație NDVI arată cât de verde este un pixel. Se calculează din banda de infraroșu apropiat (IR) și banda roșie (R): NDVI = (IR − R) : (IR + R). Valorile apropiate de zero arată lipsa vegetației, iar cele de 0,8–0,9 arată cea mai deasă vegetație verde.
Într-un exercițiu, un pixel reflectă 0,50 din lumina primită în infraroșu apropiat și 0,08 în roșu. NDVI = (0,50 − 0,08) : (0,50 + 0,08) = 0,42 : 0,58 = 0,72, deci pixelul este acoperit de vegetație deasă. Pixelul vecin reflectă 0,25 în infraroșu și 0,20 în roșu. NDVI = 0,05 : 0,45 = 0,11, deci acolo vegetația verde este foarte rară, cum se întâmplă pe un sol aproape gol.
Suprafața: un pixel Sentinel-2 cu latura de 10 m acoperă 10 × 10 = 100 m². O pată de 250 de pixeli cu vegetație deasă are 250 × 100 = 25.000 m², adică 2,5 hectare.
În România
Delta Dunării și inundațiile din Galați văzute din satelit
Într-o imagine Sentinel-2 a Deltei Dunării din aprilie 2020, în culori naturale și cu pixeli de 10 m, întinderile de stuf apar maro, cum arată primăvara devreme, înainte să înverzească. În Marea Neagră, în fața gurilor fluviului, apa are o culoare verde-deschis, dată de aluviunile aduse de Dunăre. La sud de deltă, lacurile Razim și Sinoe apar verde-smarald, din cauza algelor.
La inundațiile din 14 septembrie 2024 din județele Galați și Vaslui, cererea României a fost înregistrată de Serviciul Copernicus de Gestionare a Situațiilor de Urgență cu numărul EMSR758. Serviciul a primit sarcina să delimiteze din imagini satelitare întinderea apei și să evalueze pagubele, pentru ca echipele de intervenție să știe ce localități sunt sub apă.
Pe scurt
- Teledetecția este obținerea de informații despre suprafața Pământului de la distanță, prin măsurarea radiației reflectate sau emise.
- Senzorii măsoară separat mai multe benzi spectrale; vegetația reflectă puternic infraroșul apropiat, iar apa îl absoarbe.
- Imaginea în culori naturale folosește benzile roșu, verde și albastru; imaginea în culori false folosește și benzi invizibile, iar vegetația apare de obicei roșie.
- Rezoluția spațială este mărimea pixelului (Landsat 30 m, Sentinel-2 10 m), rezoluția temporală este intervalul de revenire (16 zile, respectiv cinci zile), iar rezoluția spectrală ține de numărul și de lățimea benzilor.
- Senzorii optici nu văd prin nori; radarul de pe Sentinel-1 lucrează ziua și noaptea, pe orice vreme.
- Pentru schimbări de la un an la altul, imaginile se compară din același anotimp, iar cauza unei schimbări se verifică în teren.
Greșeli frecvente
GreșitO pădure roșie pe o imagine din satelit înseamnă că imaginea este greșită sau că pădurea s-a uscat.
CorectÎn culori false, infraroșul apropiat este afișat cu roșu. Vegetația sănătoasă reflectă puternic infraroșul, deci apare roșu-aprins; o pădure uscată ar fi mai ștearsă.
GreșitSateliții văd oricând, și prin nori.
CorectSenzorii optici văd doar ziua și doar unde cerul este senin. Prin nori și noaptea lucrează numai sateliții cu radar, cum este Sentinel-1.
GreșitDacă pixelul are 10 m, pe imagine se vede orice obiect mai mare de 10 m.
CorectUn pixel are o singură valoare, în care se amestecă tot ce se află pe cei 100 m² ai lui. Un obiect se recunoaște sigur doar dacă acoperă mai mulți pixeli.
Verifică-te
6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
De ce apare vegetația roșie într-o imagine în culori false?
Răspuns
b) Pentru că infraroșul reflectat de plante este afișat cu roșu. Culoarea de pe ecran arată banda aleasă pentru acel canal. Plantele reflectă puternic infraroșul apropiat, iar acesta a fost pus pe roșu.
Pe o imagine cu pixeli de 20 m × 20 m, un lac acoperă 25 de pixeli. Ce suprafață are lacul, în metri pătrați?
m²Răspuns
10000 m². Un pixel are 20 × 20 = 400 m². 25 × 400 = 10.000 m², adică un hectar. Se înmulțește cu suprafața pixelului, nu cu latura lui.
Ce arată rezoluția spațială a unei imagini satelitare?
Răspuns
d) Latura porțiunii de teren cuprinse într-un pixel. Numărul de benzi ține de rezoluția spectrală, iar intervalul de revenire este rezoluția temporală.
Trei zile la rând, cerul deasupra unei zone inundate este acoperit de nori. Ce fel de satelit poate arăta totuși întinderea apei?
Răspuns
a) Un satelit cu radar, ca Sentinel-1. Radarul își trimite propriile unde și măsoară ecoul, deci nu depinde de lumina Soarelui și nu este oprit de nori.
Cum arată un lac într-o imagine făcută numai din banda de infraroșu apropiat?
Răspuns
c) Aproape negru. Apa absoarbe infraroșul apropiat, deci aproape nimic nu se întoarce la senzor. Limita dintre apă și uscat se vede foarte clar în această bandă.
Cineva pune alături două imagini ale aceluiași deal împădurit, una din ianuarie și una din iulie, și susține că diferența de culoare dovedește o defrișare. Ce îi răspunzi și ce imagini ar trebui comparate?
Un răspuns bun
Diferența poate veni doar din anotimp: iarna, pădurea de foioase nu are frunze și reflectă altfel lumina decât vara. Pentru a vedea o defrișare trebuie comparate două imagini din aceeași lună, din ani diferiți, fără nori și de la același tip de satelit. Dacă diferența rămâne, cauza ei se verifică în teren sau cu alte date.
Un răspuns complet numește schimbarea sezonieră a vegetației, cere imagini din același anotimp și desparte constatarea schimbării de stabilirea cauzei.
Termeni
- teledetecție
- Obținerea de informații despre suprafața Pământului de la distanță, prin măsurarea radiației reflectate sau emise.
- bandă spectrală
- Interval de lungimi de undă pe care senzorul unui satelit îl măsoară separat (de exemplu roșu sau infraroșu apropiat).
- culori false
- Afișarea pe ecran a unei imagini în care cel puțin un canal de culoare primește o bandă invizibilă pentru ochi.
- rezoluție spațială
- Latura porțiunii de teren cuprinse într-un pixel al imaginii.
- rezoluție temporală
- Intervalul după care satelitul revine deasupra aceluiași loc.
- radar
- Senzor care trimite unde spre sol și măsoară ecoul lor; lucrează ziua și noaptea, pe orice vreme.
Surse și legătura cu programa
- NASA Earth Observatory – Why is that forest red and that cloud blue? How to interpret a false-color satellite image – culori naturale și false; infraroșul apropiat pe canalul roșu; plantele roșii, mai aprinse când cresc bine; apa neagră și albastră, orașele argintii; apa absoarbe infraroșul apropiat
- NASA Earth Observatory – Measuring vegetation (NDVI & EVI) – clorofila absoarbe lumina vizibilă, frunzele reflectă infraroșul apropiat; formula NDVI; semnificația valorilor (zero, 0,8–0,9)
- NASA – Landsat 1 – lansare pe 23 iulie 1972; rezoluție spațială de 80 m
- NASA – Landsat 9 – rezoluție de 30 m, 11 benzi, revenire la 16 zile
- NASA – Landsat 8 – rezoluție de 30 m, revenire la 16 zile
- ESA – Sentinel-2: Facts and figures – 13 benzi spectrale; 10 m în patru benzi, 20 m și 60 m în celelalte; revenire la cinci zile cu doi sateliți
- Copernicus SentiWiki – Sentinel-1 mission – radar care lucrează ziua și noaptea, indiferent de vreme
- Copernicus – About Copernicus – Copernicus, componenta de observare a Pământului a programului spațial al Uniunii Europene
- ESA – Earth from Space: Danube Delta – imaginea Sentinel-2 din aprilie 2020, în culori naturale, la 10 m: stuful maro, aluviunile verde-deschis din mare, lacurile Razim și Sinoe verde-smarald din cauza algelor
- Copernicus EMS – Flood in Galati and Vaslui counties, Romania (EMSR758) – inundațiile din 14 septembrie 2024, de la ora 5; peste 5.000 de gospodării afectate; cererea de cartografiere a întinderii apei și a pagubelor
- NASA Science – Landsat 9, instrumentele – OLI-2: 30 m în benzile optice, 15 m în banda pancromatică; TIRS-2: 100 m în benzile termice; 11 benzi în total
Din programă: „Utilizarea imaginilor satelitare pentru analizarea spațiului terestru” (curriculum de specialitate, profil umanist). Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.5, 5.1.