Capitolul 1 · Hărți și coordonateLecția 1.1
Harta, planul și globul: scara, proiecțiile cartografice și semnele convenționale
Două poteci urcă la aceeași cabană. Cum afli din hartă, înainte să pleci, care este mai lungă și care este mai abruptă?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Pe harta lumii din clasă, Groenlanda și Africa par aproape la fel de mari. De câte ori este Africa mai întinsă, în realitate?
Vezi răspunsul
De 14 ori. De 14 ori. Multe hărți ale lumii folosesc o proiecție care mărește suprafețele tot mai mult spre poli, iar Groenlanda se află mult mai aproape de pol decât Africa.
Pe multe hărți ale lumii, Groenlanda pare la fel de mare ca Africa. În realitate, Africa este de 14 ori mai întinsă. Diferența vine din felul în care suprafața curbă a Pământului a fost trecută pe hârtie, iar orice hartă plană are o deformare de acest fel.
Harta răspunde înainte să pleci la drum
Întinde pe masă harta turistică a unui munte. Lungimea fiecărei poteci o afli măsurând-o cu rigla și înmulțind cu scara. Cât de abrupt urcă se vede din curbele de nivel, liniile subțiri care înconjoară muntele: poteca ce le taie una după alta, la distanțe mici, este cea mai grea. Ambele citiri pornesc de la felul în care este făcută o hartă.
Harta este reprezentarea micșorată, convențională și generalizată a suprafeței terestre pe un plan. Micșorată, pentru că distanțele din teren au fost reduse de un număr de ori arătat de scară. Convențională, pentru că obiectele sunt redate prin simboluri. Generalizată, pentru că autorul a păstrat doar ce contează la scara respectivă și a lăsat deoparte restul.
Globul geografic păstrează forma Pământului, iar pe el suprafețele, formele și distanțele rămân în proporțiile lor reale. Este însă mic și nu poate arăta detalii: un oraș întreg încape într-un punct. Planul reprezintă o suprafață mică, de exemplu un cartier, o localitate sau o clădire, cu multe detalii. Suprafața este atât de restrânsă, încât curbura Pământului nu mai contează.
Scara spune de câte ori a fost micșorat terenul
Scara numerică este o fracție. Scara 1:25.000 arată că un centimetru de pe hartă reprezintă 25.000 de centimetri din teren, adică la 250 m. Scara grafică este un segment împărțit în părți egale, pe care sunt notate distanțele din teren și de pe care lungimile se citesc direct, cu rigla sau cu o bucată de hârtie. Când harta este mărită ori micșorată pe ecran, scara grafică se mărește odată cu ea și rămâne corectă.
O scară este cu atât mai mare cu cât numitorul fracției este mai mic. Scara 1:25.000 este mai mare decât scara 1:1.000.000 și arată mai multe detalii pe o suprafață mai mică. După scară, hărțile sunt la scară mare, la scară mijlocie și la scară mică, iar planurile au scări și mai mari.
Pentru curioși
Limitele celor trei grupe: hărțile la scară mare au scări de la 1:20.000 la 1:200.000, cele la scară mijlocie de la 1:200.000 la 1:1.000.000, iar cele la scară mică au numitorul mai mare de 1.000.000. Planurile au scări de la 1:10.000 la 1:500.

| Latitudinea | Aria desenată, cilindrică simplă | Aria desenată, Mercator | Aria desenată, Equal Earth | Forma unui cerc, Equal Earth |
|---|---|---|---|---|
| Ecuator, 0° | ×1,00 | ×1,00 | ×1,00 | 1,35 : 1 |
| 30° | ×1,15 | ×1,33 | ×1,00 | 1,17 : 1 |
| 45° | ×1,41 | ×2,00 | ×1,00 | 1,12 : 1 |
| 60° | ×2,00 | ×4,00 | ×1,00 | 1,70 : 1 |
| 70° | ×2,92 | ×8,55 | ×1,00 | 2,93 : 1 |
| 80° | ×5,76 | ×33,16 | ×1,00 | 9,38 : 1 |
Aria desenată este comparată cu aria aceluiași cerc la Ecuator. În proiecția Mercator, un cerc mic rămâne cerc la orice latitudine, iar harta este tăiată la 85° nord și sud. România are 238.397 km² oriunde ar fi mutată; la 70° latitudine nordică, Mercator o desenează de 8,72 ori mai mare. București–New York: 7.650 km pe drumul cel mai scurt și 8.204 km pe linia dreaptă a hărții Mercator.
Fotografie și calcul. Suprafața este mozaicul NASA Blue Marble din luna iunie. Contururile României, Groenlandei și Africii vin din Natural Earth și sunt generalizate. Locul fiecărui punct de pe hartă este calculat cu formulele proiecțiilor, pentru un Pământ sferic cu raza de 6.371 km; ariile reale sunt cele oficiale.
Proiecția cartografică trece o suprafață curbă pe hârtie
O coajă de portocală nu poate fi întinsă pe masă fără să se rupă sau să se încrețească. La fel, suprafața Pământului nu poate fi desenată pe un plan fără deformări. Proiecția cartografică este procedeul matematic prin care rețeaua de paralele și meridiane de pe glob este trecută pe plan.
După suprafața pe care se face trecerea, proiecțiile sunt cilindrice, conice și azimutale (pe un plan). După ce păstrează, sunt conforme (păstrează unghiurile și, pe suprafețe mici, formele), echivalente (păstrează suprafețele) și echidistante (păstrează distanțele pe anumite direcții). Nicio proiecție nu le păstrează pe toate.
Proiecția Mercator, prezentată de Gerardus Mercator în 1569, este cilindrică și conformă și a fost gândită pentru navigatori. Dezavantajul este că suprafețele cresc tot mai mult spre poli, iar Groenlanda ajunge să pară cât Africa.
Pentru curioși
Navigatorii au preferat proiecția Mercator fiindcă un drum cu direcție constantă apare pe ea ca linie dreaptă.
Semnele convenționale și legenda
Semnele convenționale sunt simbolurile prin care harta redă obiectele din teren: puncte pentru orașe și vârfuri, linii pentru râuri, drumuri și granițe, suprafețe colorate pentru păduri și lacuri. Legenda explică fiecare semn. Citirea unei hărți începe cu titlul, scara și legenda.
Relieful se redă cel mai precis prin curbe de nivel, linii care unesc punctele cu aceeași altitudine. Diferența de altitudine dintre două curbe vecine se numește echidistanță și este aceeași pe toată foaia. Unde curbele sunt dese, panta este abruptă; unde sunt rare, panta este lină.
După conținut, hărțile sunt generale, care arată împreună relieful, apele, așezările și drumurile, și tematice, care urmăresc un singur subiect: clima, solurile, densitatea populației, traseele turistice.
Pentru curioși
Hărțile la scară mică arată relieful prin culori: verde pentru câmpii, galben pentru dealuri și podișuri, maro pentru munți.
Exemplu rezolvat
Două poteci pe o hartă 1:25.000
Într-un exercițiu, pe o foaie la scara 1:25.000 cu echidistanța de 5 m, două poteci pleacă din același sat și ajung la aceeași cabană. Poteca A măsoară 6 cm pe hartă, iar poteca B măsoară 10 cm. Fiecare traversează 40 de intervale dintre curbele de nivel.
Lungimea: un centimetru înseamnă 250 m, deci poteca A are 6 × 250 = 1.500 m, iar poteca B are 10 × 250 = 2.500 m. Diferența de nivel este aceeași: 40 × 5 = 200 m.
Panta: pe poteca A urci 200 m pe 1.500 m, adică în medie 13 m la fiecare 100 m de drum. Pe poteca B urci 200 m pe 2.500 m, adică 8 m la fiecare 100 m. Poteca A este mai scurtă și mai abruptă, iar pe hartă curbele de nivel sunt mai dese de-a lungul ei. Lungimile calculate sunt distanțe orizontale; drumul parcurs cu piciorul este puțin mai lung.
În România
Harta topografică 1:25.000 și proiecția Stereografică 1970
Hărțile topografice românești au scări fixe: 1:25.000, 1:50.000, 1:100.000, 1:200.000, 1:500.000 și 1:1.000.000. Fiecare foaie are un nume format din litere și numere, de forma L-35-74-B-c pentru o foaie la scara 1:25.000. La această scară, patru centimetri de pe hartă înseamnă un kilometru în teren.
Proiecția oficială a României se numește Stereografică 1970, pe scurt Stereo 70. Este o proiecție azimutală: toată țara este trecută pe un singur plan, care taie suprafața Pământului. Centrul proiecției se află la 46° latitudine nordică și 25° longitudine estică, la nord de orașul Făgăraș. Pe un cerc cu raza de 201,7 km în jurul acestui punct, distanțele nu sunt deformate deloc. Planurile cadastrale, pe care sunt trecute terenurile și clădirile din toată țara, se întocmesc în această proiecție.
Pe scurt
- Harta este reprezentarea micșorată, convențională și generalizată a suprafeței terestre pe un plan; planul reprezintă o suprafață mică, la scară mare, cu multe detalii; globul păstrează forma Pământului.
- Scara numerică este o fracție (1:25.000 înseamnă 1 cm pe hartă pentru 250 m în teren), iar scara grafică este un segment împărțit în părți egale, pe care sunt notate distanțele din teren.
- Scara este cu atât mai mare cu cât numitorul este mai mic: 1:25.000 este o scară mai mare decât 1:1.000.000.
- Proiecția cartografică trece rețeaua de paralele și meridiane de pe glob pe plan; proiecțiile sunt cilindrice, conice sau azimutale și păstrează fie unghiurile (conforme), fie suprafețele (echivalente), fie unele distanțe (echidistante).
- Semnele convenționale sunt explicate în legendă; curbele de nivel unesc punctele cu aceeași altitudine, iar curbele dese arată o pantă abruptă.
- După scară, hărțile sunt la scară mare, mijlocie și mică; după conținut, sunt generale și tematice. Proiecția oficială a României este proiecția Stereografică 1970.
Greșeli frecvente
GreșitScara 1:1.000.000 este mai mare decât scara 1:25.000, pentru că un milion este mai mult decât 25.000.
CorectScara este o fracție, iar 1/25.000 este mai mare decât 1/1.000.000. Harta 1:25.000 micșorează terenul mai puțin și arată mai multe detalii.
GreșitGroenlanda este cât Africa, așa se vede pe harta lumii.
CorectAfrica este de 14 ori mai întinsă. Proiecția Mercator mărește suprafețele tot mai mult spre poli; pentru a compara suprafețe se folosește globul sau o proiecție echivalentă.
GreșitUnde curbele de nivel sunt dese, muntele este înalt.
CorectCurbele dese arată o pantă abruptă, oricare ar fi altitudinea. Altitudinea se citește din valorile scrise pe curbe și din cote.
Verifică-te
6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Pe o hartă la scara 1:25.000, ce distanță din teren corespunde unui centimetru?
Răspuns
b) 250 m. 1 cm × 25.000 = 25.000 cm = 250 m. Transformarea în metri se face după înmulțire.
Care dintre aceste hărți are scara cea mai mare?
Răspuns
d) 1:25.000. Dintre patru fracții cu numărătorul 1, cea mai mare este cea cu numitorul cel mai mic.
Pe o hartă 1:25.000, distanța dintre două izvoare este de 4,8 cm. Câți kilometri sunt între ele în teren?
kmRăspuns
1,2 km. 4,8 × 250 m = 1.200 m = 1,2 km.
Pe un versant, curbele de nivel sunt foarte apropiate între ele. Ce arată acest lucru?
Răspuns
a) Versantul este abrupt. Echidistanța este aceeași pe toată foaia, deci curbe apropiate înseamnă aceeași diferență de altitudine pe o distanță orizontală mai mică.
De ce pare Groenlanda la fel de mare ca Africa pe o hartă în proiecție Mercator?
Răspuns
c) Pentru că proiecția mărește suprafețele tot mai mult spre poli. Proiecția Mercator păstrează unghiurile, dar întinde tot mai mult suprafețele pe măsură ce latitudinea crește.
Fotografiezi cu telefonul o hartă turistică pe care scrie „1:50.000” și apoi mărești fotografia pe ecran. Mai poți folosi scara numerică pentru a măsura un traseu? Ce folosești în locul ei și de ce?
Un răspuns bun
Scara numerică nu mai este valabilă, pentru că imaginea mărită are alte dimensiuni decât harta tipărită: un centimetru de pe ecran nu mai reprezintă 500 m. Scara grafică rămâne corectă, deoarece segmentul ei s-a mărit odată cu harta. Traseul se măsoară comparându-l cu acest segment.
Un răspuns complet spune că fracția era valabilă doar pentru dimensiunea tipărită și că scara grafică se mărește împreună cu imaginea.
Termeni
- hartă
- Reprezentare micșorată, convențională și generalizată a suprafeței terestre sau a unei părți a ei, pe un plan.
- plan
- Reprezentare la scară mare a unei suprafețe mici (localitate, cartier, clădire), cu multe detalii.
- scară
- Raportul dintre o distanță de pe hartă și distanța corespunzătoare din teren; poate fi numerică (fracție) sau grafică (segment gradat).
- proiecție cartografică
- Procedeu matematic prin care rețeaua de paralele și meridiane de pe glob este trecută pe un plan.
- semne convenționale
- Simbolurile prin care harta redă obiectele din teren; sunt explicate în legendă.
- curbă de nivel
- Linie de pe hartă care unește punctele cu aceeași altitudine.
- echidistanță
- Diferența de altitudine dintre două curbe de nivel vecine, aceeași pe toată foaia de hartă.
Surse și legătura cu programa
- Wikipedia (ro) – Hartă – clasificarea hărților după scară (mare, mijlocie, mică) și după conținut (generale, tematice)
- Wikipedia (ro) – Hartă topografică – scările de bază ale hărților topografice românești, nomenclatura foilor (L-35-74-B-c), scările planurilor topografice (1:500–1:10.000)
- Wikipedia (ro) – Proiecția Stereografică 1970 – proiecția oficială a României, plan secant unic, centrul la 46° N și 25° E la nord de Făgăraș, cercul de deformație nulă cu raza de 201,7 km, folosirea în cadastru
- EPSG.io – EPSG:3844, Pulkovo 1942(58) / Stereo70 – sistemul Stereo 70 ca sistem de coordonate al României
- Wikipedia (en) – Mercator projection – Mercator 1569, proiecție cilindrică conformă, liniile de direcție constantă drepte, Africa de 14 ori mai mare decât Groenlanda
- USGS – Map Projections: A Working Manual (Snyder, 1987) – proiecțiile conforme păstrează unghiurile și formele doar local; scara variază pe hartă
Din programă: „Reprezentarea spațiului geografic. Utilizarea reprezentărilor cartografice” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 2.4, 4.5.