Geografie IX EN

Capitolul 6 · ApeleLecția 6.5Profil umanist

Circuitul apei: cum leagă hidrosfera atmosfera, litosfera și biosfera

Cât timp stă o picătură de apă în aer, într-un râu sau în ocean înainte să plece mai departe?

Înainte să citești: tu ce crezi?

Dacă toată apa din atmosferă, vapori și nori la un loc, ar cădea deodată, cât de gros ar fi stratul de apă de pe Pământ?

Vezi răspunsul

2,5 cm. În aer se află în orice moment doar 12.900 de kilometri cubi de apă. Totuși într-un an plouă și ninge de aproape 40 de ori mai mult, pentru că apa stă în aer în medie nouă zile și este înlocuită mereu.

Toată apa din atmosferă, vapori și nori la un loc, înseamnă 12.900 de kilometri cubi. Dacă ar cădea deodată, ar acoperi Pământul cu un strat de numai 2,5 cm. Totuși, într-un an plouă și ninge de aproape 40 de ori mai mult: prin aer trec în jur de 495.000 de kilometri cubi de apă.

O picătură stă nouă zile în aer și 3.000 de ani în ocean

O picătură evaporată din mare stă în aer puțin: în atmosferă, apa stă în medie nouă zile, apoi cade ca ploaie sau ninsoare. În râuri stă câteva săptămâni. În ocean stă în jur de 3.000 de ani, iar în calotele glaciare ale Antarcticii și Groenlandei, de la mii la sute de mii de ani.

Durata medie pe care o moleculă de apă o petrece într-un rezervor se numește timp de staționare. Se află împărțind cantitatea de apă din rezervor la cantitatea care intră sau iese într-un an. Sunt valori medii: o picătură poate cădea înapoi în mare după câteva ore, alta rămâne în adâncul oceanului mult peste medie.

o zi o lună un an 100 de ani 10.000 de ani un milion de ani În atmosferă9 zile În râuriaproximativ 18 zile În oceanîn jur de 3.000 de ani În calotele glaciarede la mii la sute de mii de ani
Figura 1Scara este logaritmică: de la un an încolo, fiecare pas înseamnă de 100 de ori mai mult. Din aer până în ocean, timpul de staționare crește de la zile la mii de ani.

Cinci procese și două forțe

Două forțe țin apa în mișcare. Căldura Soarelui evaporă apa și o ridică. Gravitația o aduce înapoi: face picăturile să cadă și râurile să curgă la vale.

Drumul acesta neîntrerupt al apei între ocean, atmosferă și uscat se numește circuitul apei. Are cinci procese principale. Prin evaporare, apa lichidă devine vapori; plantele adaugă vapori prin transpirație. Prin condensare, vaporii răciți devin picături și cristale de gheață, adică nori. Prin precipitații, apa cade ca ploaie, zăpadă sau grindină. Pe uscat, o parte curge la suprafață spre râuri (scurgere), iar alta intră în sol și în roci (infiltrare).

Multă apă evaporată din ocean cade tot în ocean: este circuitul mic. Când vântul duce vaporii deasupra uscatului și apa se întoarce în mare prin râuri și pe sub pământ, este circuitul mare. Din precipitațiile căzute pe uscat, mai mult de jumătate se evaporă din nou și numai 39% ajung în râuri și în straturile subterane.

Pentru curioși

Aproape 90% din vaporii din aer vin din evaporarea oceanelor, a mărilor și a celorlalte ape, iar cea mai mare parte a restului vine din transpirația plantelor.

evaporare circuitul mic vântul duce vaporii condensare precipitații transpirație scurgere infiltrare ocean circuitul mare
Figura 2Roșu: apa urcă, ridicată de căldura Soarelui. Albastru: apa coboară și curge, trasă de gravitație. Circuitul mic se închide deasupra oceanului; circuitul mare trece peste uscat și se întoarce prin râuri și pe sub pământ.

Hidrosfera și atmosfera: apa duce căldură

Ca să se evapore, apa ia căldură din jur. Când vaporii se condensează, în nor, căldura aceea este dată înapoi aerului, adesea la mii de kilometri de locul evaporării. Oceanul se încălzește și se răcește încet, de aceea iernile sunt mai blânde și verile mai răcoroase pe țărm decât în mijlocul continentului.

Pentru curioși

Prin evaporare și condensare ajunge energia de la tropice spre latitudini mai mari; tot de aici își iau furtunile energia.

Hidrosfera și litosfera: apa modelează relieful

Apa care curge desprinde bucăți de rocă, le transportă și le depune. Râurile sapă văi și chei la munte și formează lunci, câmpii și delte acolo unde încetinesc. Apa încărcată cu dioxid de carbon dizolvă calcarul și lasă în urmă peșteri. Gheața a săpat căldările glaciare din munții înalți, iar valurile retează falezele. Rocile hotărăsc la rândul lor drumul apei: prin nisip și pietriș apa se infiltrează, pe argilă se scurge la suprafață.

Hidrosfera și biosfera: viața folosește apa și o întoarce

Orice viețuitoare are nevoie de apă. Plantele o trag din sol prin rădăcini și o dau aerului prin frunze. O pădure reține ploaia în coroane, în frunzar și în sol, încetinește scurgerea și micșorează viiturile produse de ploile obișnuite; un versant despădurit trimite apa repede la vale, cu sol cu tot.

Exemplu rezolvat

Cât stă apa în aer, într-un râu și în ocean

Atmosfera conține 12.900 de kilometri cubi de apă, iar într-un an trec prin ea 495.000 de kilometri cubi. Timpul de staționare este 12.900 : 495.000 = 0,026 ani, adică 0,026 × 365 ≈ 9,5 zile.

Toate râurile lumii țin în albii 2.120 de kilometri cubi de apă și varsă în ocean aproximativ 117 kilometri cubi pe zi. Timpul de staționare este 2.120 : 117 ≈ 18 zile.

Oceanul are 1.338.000.000 de kilometri cubi. Dacă toți cei 495.000 de kilometri cubi care trec anual prin aer ar veni din ocean, timpul de staționare ar fi 1.338.000.000 : 495.000 ≈ 2.700 de ani. Fiindcă o parte din vapori vine de pe uscat, valoarea reală este mai mare, de peste 3.000 de ani.

În România

Ploaia din Carpați ajunge în Marea Neagră

În bazinul Dunării se află 97,4% din suprafața României, deci aproape toată apa care se scurge de pe teritoriul țării ajunge în Marea Neagră prin Dunăre. La intrarea în Deltă, fluviul are un debit mediu de 6.437 de m³/s. Într-un an, aceasta înseamnă aproximativ 203 kilometri cubi de apă, adunată din 19 țări.

Urmele legăturii dintre apă și roci se văd în lacuri. Bâlea și Bucura stau în căldări săpate de ghețari. Lacul Zăton, din județul Mehedinți, ocupă o depresiune carstică, făcută de apa care a dizolvat calcarul. Lacul Roșu s-a format în spatele unui baraj natural. Delta Dunării este formată din aluviunile aduse de fluviu și depuse la întâlnirea cu marea.

Pe scurt

  1. Circuitul apei este drumul neîntrerupt al apei între ocean, atmosferă și uscat, prin evaporare, transpirație, condensare, precipitații, scurgere și infiltrare.
  2. Circuitul este pus în mișcare de căldura Soarelui, care evaporă apa, și de gravitație, care o aduce înapoi.
  3. Hidrosfera și atmosfera: prin evaporare și condensare, apa duce căldură dintr-un loc în altul, iar oceanul îmblânzește clima țărmurilor.
  4. Hidrosfera și litosfera: apa erodează, transportă și depune, formând văi, chei, peșteri, lunci și delte.
  5. Hidrosfera și biosfera: viețuitoarele au nevoie de apă, plantele o întorc în aer prin transpirație, iar pădurea încetinește scurgerea.
  6. Timpul de staționare este cantitatea de apă dintr-un rezervor împărțită la cantitatea care trece prin el: aproximativ nouă zile în atmosferă, câteva săptămâni în râuri, în jur de 3.000 de ani în ocean.
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitToată apa evaporată din mare trece peste uscat și se întoarce prin râuri.

    CorectO mare parte cade înapoi în ocean, fără să atingă uscatul. Doar o parte din vapori este dusă de vânt deasupra continentelor.

  • GreșitDacă timpul de staționare în atmosferă este de nouă zile, fiecare picătură stă în aer exact nouă zile.

    CorectNouă zile este media. Unele molecule cad înapoi după câteva ore, altele rămân în aer săptămâni.

  • GreșitToată ploaia căzută pe uscat ajunge în râuri.

    CorectMai mult de jumătate se întoarce în aer prin evaporare și prin plante; numai 39% ajung în râuri și în straturile subterane.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce două forțe țin circuitul apei în mișcare?

    Răspuns

    b) Căldura Soarelui și gravitația. Soarele dă energia pentru evaporare, gravitația face apa să cadă și să curgă la vale. Vântul doar mută vaporii dintr-un loc în altul.

  2. Cât la sută din precipitațiile căzute pe uscat ajung în râuri și în straturile subterane?

    Răspuns

    a) 39%. Restul, mai mult de jumătate, se evaporă din nou de pe sol, din ape și din plante.

  3. Cum se calculează timpul de staționare al apei într-un rezervor?

    Răspuns

    d) Se împarte cantitatea de apă din rezervor la cea care trece anual prin el. Un rezervor mare cu schimb mic, cum este oceanul, are un timp de staționare lung; unul mic cu schimb mare, cum este atmosfera, are unul scurt.

  4. Ce formă de relief este urmarea dizolvării calcarului de către apă?

    Răspuns

    c) Peștera. Delta se formează prin depunere de aluviuni, căldarea glaciară este săpată de gheață, iar faleza este retezată de valuri.

  5. Un lac are 600 de milioane de metri cubi de apă, iar râul care îl străbate îi aduce și îi scoate 200 de milioane de metri cubi pe an. Care este timpul de staționare al apei în lac, în ani?

    ani
    Răspuns

    3 ani. 600 : 200 = 3 ani. Stocul se împarte la fluxul anual.

  6. Pe un versant de deal, pădurea este tăiată în întregime. Descrie cum se schimbă, pe acel versant, trei procese ale circuitului apei și ce urmări au schimbările pentru râul din vale.

    Un răspuns bun

    Transpirația scade, fiindcă nu mai sunt copaci care să dea apă aerului. Infiltrarea scade, pentru că ploaia nu mai este reținută de coroane și de frunzar, iar solul se bătătorește. Scurgerea la suprafață crește și se grăbește. Râul din vale primește apa mai repede: viiturile au vârfuri mai înalte, apa aduce mai mult sol, iar între ploi debitul scade, fiindcă pânza freatică este alimentată mai slab.

    Un răspuns complet numește transpirația, infiltrarea și scurgerea, spune în ce sens se schimbă fiecare și leagă schimbările de viituri și de eroziune.

Termeni

circuitul apei
Trecerea neîntreruptă a apei între ocean, atmosferă și uscat, prin schimbarea stării și a locului.
evaporare
Trecerea apei din stare lichidă în vapori.
transpirație
Eliminarea apei sub formă de vapori de către plante, prin frunze.
condensare
Trecerea vaporilor de apă în picături, prin răcire; așa se formează norii și ceața.
infiltrare
Pătrunderea apei de la suprafață în sol și în roci.
scurgere
Curgerea apei la suprafața terenului, spre pâraie și râuri.
timp de staționare
Durata medie pe care o moleculă de apă o petrece într-un rezervor: cantitatea de apă din rezervor împărțită la cantitatea care trece prin el în unitatea de timp.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Relația hidrosferei cu celelalte geosfere” (curriculum de specialitate, profil umanist). Competențe specifice urmărite: 1.3, 2.3, 3.3.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.