Capitolul 6 · ApeleLecția 6.3
Managementul apelor continentale: cine folosește apa unui râu și cine o împarte
Cine hotărăște câtă apă dintr-un râu merge la robinet, câtă la turbine, câtă pe câmp și câtă rămâne în albie?
Înainte să citești: tu ce crezi?
România are, cu tot cu Dunăre și cu apele subterane, o resursă de apă de 134,6 miliarde de metri cubi pe an. Cât din ea poate fi folosită?
Vezi răspunsul
Mai puțin de o treime. Pot fi folosite aproximativ 40 de miliarde de metri cubi. Ploile nu cad când și unde este nevoie de apă, iar apa de primăvară pleacă la vale în câteva săptămâni. Rămâne pentru vară doar ce a fost reținut în lacuri, în sol și în straturile subterane.
La 1 august 2025 a început golirea lacului Vidraru, de pe Argeș, prima golire completă de după 1974. Lacul ține 465 de milioane de metri cubi de apă, iar din același râu, mai jos, beau apă și locuitorii Bucureștiului. O asemenea operațiune arată câte activități depind de un singur râu.
Aceeași apă este cerută de mai mulți
Apa Argeșului trece întâi prin turbinele hidrocentralei Vidraru, iar mai jos, din același râu, beau apă locuitorii Bucureștiului. Aproape orice râu este împărțit așa, între patru mari folosințe. Populația are nevoie de apă potabilă. Agricultura o folosește la irigații și pentru animale. Industria o folosește ca materie primă, la spălare și mai ales la răcire. Producerea energiei are nevoie de apă pentru turbinele hidrocentralelor și pentru răcirea termocentralelor și a centralelor nucleare. Se adaugă navigația, pescuitul și turismul. Râul însuși are nevoie de un debit minim, ca viețuitoarele din el să supraviețuiască.
Folosințele nu sunt la fel. O hidrocentrală folosește apa și o lasă să curgă mai departe. Apa de irigații este în mare parte consumată: se evaporă sau intră în plante. Apa de la robinet se întoarce în râu murdară. De aceea gospodărirea apei privește deopotrivă cantitatea și calitatea.
Toți își iau partea din resursa de apă regenerabilă: apa care se reface, în medie, în fiecare an, în râuri, în lacuri și în straturile subterane. Numai o parte din ea ajunge la îndemâna oamenilor.
Pentru curioși
Pe uscat cad în fiecare an aproape 110.000 de kilometri cubi de precipitații. Mai mult de jumătate se întorc în aer prin evaporare și prin plante. Doar 39%, adică în jur de 43.000 de kilometri cubi, ajung în râuri, lacuri și în straturile subterane: aceasta este resursa de apă regenerabilă a omenirii.
Lucrările care mută apa în timp și în spațiu
Ploile nu cad când și unde este nevoie de apă. Barajul oprește râul și formează în spatele lui un lac de acumulare, care păstrează apa din lunile ploioase pentru cele secetoase. Un lac mare servește de obicei mai multor scopuri deodată: produce energie, alimentează orașe, dă apă pentru irigații și reține o parte din viituri.
Canalele și conductele duc apa acolo unde lipsește. Sistemele de irigații o aduc pe câmp, iar digurile apără luncile de revărsări. Înainte de a ajunge la robinet, apa trece printr-o stație de tratare. După folosire, apa uzată trebuie să treacă printr-o stație de epurare, care îndepărtează murdăria înainte ca apa să se întoarcă în râu.
Regula de bază: un râu se gospodărește pe tot bazinul
Ce se întâmplă în amonte ajunge în aval. Un oraș care nu își epurează apele strică apa de băut a orașului de mai jos, iar un lac care reține apa pe secetă lasă albia goală în aval. De aceea unitatea de lucru este bazinul hidrografic, cu toți afluenții, indiferent de județe și de granițe.
În Uniunea Europeană, regula este scrisă în Directiva-cadru a apei (2000/60/CE). Ea cere ca fiecare bazin să aibă un plan de management, revizuit la fiecare șase ani, și ca toate apele să ajungă la o „stare bună”: destulă apă, curată, cu viața din ea păstrată.
În România, apele sunt administrate de Administrația Națională „Apele Române”, prin 11 administrații bazinale de apă, fiecare cu râurile ei. Dunărea trece prin prea multe state ca să poată fi gospodărită de unul singur: bazinul ei, de 801.463 de kilometri pătrați, se întinde pe teritoriul a 19 țări, iar statele dunărene lucrează împreună în Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR).
Pentru curioși
Cele 11 administrații bazinale de apă sunt: Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral.
Conflicte și soluții
Conflictele apar mai ales pe secetă, când apa nu ajunge pentru toți, și se poartă între folosințe (irigații sau turbine?), între amonte și aval și între oameni și râu. Nici barajele nu aduc doar foloase: lacul acoperă sate și terenuri, reține aluviunile pe care râul le ducea spre mare și, dacă nu are o trecere pentru pești, taie drumul speciilor migratoare.
Soluțiile se aleg pe criterii, comparând foloasele și costurile pentru fiecare parte. Cele mai ieftine sunt economisirea apei și repararea conductelor care pierd. Urmează epurarea și refolosirea apei, irigațiile prin picurare, păstrarea luncilor și a zonelor umede, care rețin apa, și planurile de restricții, care stabilesc dinainte cine primește apă mai întâi pe secetă. Alimentarea populației are de obicei prioritate.
Exemplu rezolvat
Câtă energie este în apa din Vidraru
Amenajarea Vidraru are o cădere totală de 324 de metri. Pentru un calcul simplu, presupune că fiecare metru cub de apă cade toată această înălțime. Un metru cub de apă are masa de 1.000 kg. Energia pe care o poate da prin cădere este E = m × g × h = 1.000 × 9,81 × 324 ≈ 3.180.000 de jouli. Un kilowatt-oră are 3.600.000 de jouli, deci un metru cub de apă poate da aproximativ 0,88 kWh.
Volumul util al lacului, adică partea care poate fi trimisă la turbine, este de 320 de milioane de metri cubi. Energia lui este 320.000.000 × 0,88 ≈ 280 de milioane de kWh, adică 280 GWh. Rezultatul este o estimare: nivelul lacului scade pe măsură ce se golește, iar turbinele pierd o parte din energie, deci energia electrică obținută este mai mică.
Calculul arată de ce golirea unui lac costă: apa lăsată să plece pe lângă turbine este energie care nu se mai produce.
În România
Studiu de caz, lacul Vidraru de pe Argeș
Hidrocentrala Vidraru a fost pusă în funcțiune la 9 decembrie 1966. Amenajarea folosește apa Argeșului pe un sector de 28 km, între Cumpăna și Oiești, cu o cădere totală de 324 de metri. Lacul are un volum total de 465 de milioane de metri cubi, din care 320 de milioane sunt volum util.
După aproape 60 de ani de funcționare, barajul și centrala au intrat în retehnologizare, cu un contract de 188,4 milioane de euro. Lucrările au cerut golirea lacului, începută la 1 august 2025; umplerea a reînceput la 1 aprilie 2026. În acest timp centrala nu a produs energie. Din Argeș, în aval, se alimentează cu apă și Bucureștiul; directorul companiei de apă a orașului a declarat în mai 2026 că Bucureștiul nu a resimțit golirea.
România are puțină apă: din resursa totală de 134,6 miliarde de metri cubi pe an, cu apele de suprafață, Dunărea și apele subterane, partea utilizabilă este de aproximativ 40 de miliarde.
Pe scurt
- Apa dulce regenerabilă este cerută de populație, agricultură, industrie și energie, iar râul are nevoie de un debit minim.
- Barajele și lacurile de acumulare păstrează apa din perioadele ploioase pentru cele secetoase și servesc mai multor scopuri: energie, alimentare cu apă, irigații, reținerea viiturilor.
- Apa se tratează înainte de consum și se curăță în stații de epurare după folosire.
- Apele se gospodăresc pe bazine hidrografice, pentru că tot ce se întâmplă în amonte ajunge în aval; aceasta este regula Directivei-cadru a apei (2000/60/CE).
- În România, apele sunt administrate de Administrația Națională „Apele Române”, prin 11 administrații bazinale de apă.
- Lacul Vidraru, de pe Argeș, are 465 de milioane de metri cubi și o cădere de 324 de metri; a fost golit în 2025 pentru retehnologizare.
Greșeli frecvente
GreșitHidrocentrala consumă apa râului.
CorectHidrocentrala folosește căderea apei și o lasă să curgă mai departe. Schimbă însă momentul în care apa ajunge în aval și oprește aluviunile în lac.
GreșitDacă un râu are multă apă primăvara, nu poate fi lipsă de apă vara.
CorectApa de primăvară pleacă la vale în câteva săptămâni. Rămâne pentru vară doar ce a fost reținut în lacuri, în sol și în straturile subterane.
GreșitApele se administrează pe județe.
CorectApele se administrează pe bazine hidrografice, pentru că râul nu ține seama de limitele județelor: România are 11 administrații bazinale de apă.
Verifică-te
6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Care folosință lasă apa să curgă mai departe în râu, fără să o consume și fără să o murdărească?
Răspuns
c) Hidrocentrala. Turbinele folosesc doar căderea apei. Irigațiile consumă apa, iar orașele o întorc în râu ca apă uzată.
Pe ce unitate de teritoriu se gospodăresc apele, potrivit Directivei-cadru a apei?
Răspuns
a) Pe bazinul hidrografic. Bazinul leagă amontele de aval; limitele administrative taie râul în bucăți care nu se pot gospodări separat.
Câte administrații bazinale de apă are Administrația Națională „Apele Române”?
Răspuns
d) 11. Sunt 11, câte una pentru fiecare bazin sau grup de bazine. 41 este numărul județelor, 19 este numărul țărilor din bazinul Dunării.
La ce folosește o stație de epurare?
Răspuns
b) Curăță apa uzată înainte ca ea să se întoarcă în râu. Epurarea vine după folosire. Apa de băut este pregătită într-o stație de tratare, înainte de consum.
Un metru cub de apă care cade 324 de metri poate da aproximativ 0,88 kWh. Câți GWh poate da un lac cu volumul util de 100 de milioane de metri cubi și aceeași cădere?
GWhRăspuns
88 GWh. 100.000.000 × 0,88 kWh = 88.000.000 kWh = 88 GWh, înainte de pierderile din turbine.
Într-o vară secetoasă, un lac de acumulare mai are apă pentru una dintre două cereri: irigarea culturilor din aval sau producerea de energie la orele de vârf. Râul de sub baraj este aproape sec. Ce ai propune și ce pierde fiecare parte?
Un răspuns bun
Aș păstra mai întâi apa pentru alimentarea populației și un debit minim în râu, apoi aș împărți restul. Apa trimisă la turbine curge mai departe și poate fi luată pentru irigații în aval, deci cele două cereri se pot împăca dacă turbinele merg atunci când fermierii au nevoie de apă. Producătorul de energie pierde, fiindcă nu mai produce la orele cele mai scumpe; fermierii pierd dacă apa vine prea târziu sau prea puțină.
Un răspuns bun stabilește priorități, observă că apa turbinată rămâne în râu și spune limpede cine suportă costul. Nu există o singură soluție corectă.
Termeni
- resursă de apă regenerabilă
- Apa dulce care se reface în fiecare an din precipitații, în râuri, lacuri și straturi subterane.
- lac de acumulare
- Lac artificial format în spatele unui baraj, în care se păstrează apa pentru energie, alimentare, irigații sau reținerea viiturilor.
- irigații
- Aducerea apei pe terenurile agricole, prin canale, conducte sau aspersoare.
- stație de epurare
- Instalație care curăță apa uzată înainte de a o întoarce în râu.
- Directiva-cadru a apei
- Legea europeană din 2000 (2000/60/CE) care cere gospodărirea apelor pe bazine hidrografice și atingerea unei stări bune a tuturor apelor.
- amonte și aval
- Amonte înseamnă spre izvor, în susul râului; aval înseamnă spre vărsare, în josul râului.
Surse și legătura cu programa
- FAO AQUASTAT – Water use – precipitații pe uscat de aproape 110.000 km³/an; 39% (43.000 km³) devin resurse regenerabile; tipurile de prelevări
- EUR-Lex – Directiva 2000/60/CE (Directiva-cadru a apei), textul în română – gospodărirea pe bazine și districte hidrografice, obiectivul de stare bună, revizuirea planurilor la șase ani
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor / ANAR – Sinteza națională a planurilor de management al riscului la inundații, ciclul II – cele 11 administrații bazinale de apă ale Administrației Naționale „Apele Române”
- ICPDR – Danube River Basin (pagină arhivată la IW:LEARN) – bazinul Dunării: 801.463 km², 19 țări
- Digi24 – Hidroelectrica începe golirea lacului Vidraru, pentru prima dată după anul 1974 (comunicatul Hidroelectrica, 31 iulie 2025) – Vidraru: punere în funcțiune la 9 decembrie 1966, sector de 28 km, cădere de 324 m, volum total 465 mil. m³, volum util 320 mil. m³, contract de 188,382 mil. euro, golire de la 1 august 2025
- Digi24 – Începe procesul de umplere controlată a lacului Vidraru (comunicatul Hidroelectrica, 1 aprilie 2026) – reumplerea lacului de la 1 aprilie 2026
- Profit.ro – declarația directorului Apa Nova despre golirea barajului Vidraru (23 mai 2026) – Bucureștiul nu a resimțit golirea lacului Vidraru
- Economica.net – declarațiile Administrației Naționale „Apele Române” despre resursele de apă – resurse totale de 134,6 miliarde m³, din care utilizabile circa 40 de miliarde (1.894 m³ pe locuitor pe an)
- Copernicus DEM GLO-30 – model digital al terenului (ESA, Copernicus Data Space) – relieful din care sunt calculate direcțiile de scurgere, limitele bazinelor și râurile din hartă
- OpenStreetMap – date © colaboratorii OpenStreetMap (ODbL) – traseul și numele râurilor din hartă
Din programă: „Managementul apelor continentale” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.3, 1.4, 4.5, 5.3.