Geografie IX EN

Capitolul 3 · Interiorul PământuluiLecția 3.4

Hazarduri endogene: seismicitatea și vulcanismul

În 1977, cutremurul a pornit din Vrancea, dar cele mai multe victime au fost la București, la peste 150 km distanță. Cum se explică?

Înainte să citești: tu ce crezi?

Cutremurul din 4 martie 1977 a pornit din Vrancea. Focșani se afla la 46 km de epicentru, București la 167 km. Unde s-a simțit mai tare?

Vezi răspunsul

La București. La București intensitatea a fost de gradul VIII, la Focșani de gradul VII. Focarul se afla la 94 km sub pământ, așa că ambele orașe erau departe de el; au contat mai mult direcția în care s-a rupt roca, terenul moale de sub București și clădirile înalte și vechi.

Pe 4 martie 1977, roca s-a rupt la 94 km adâncime sub Munții Vrancei. La București, aflat la 167 km de epicentru, s-au prăbușit parțial sau total 32 de clădiri mari. Nouă din zece victime ale cutremurului au fost în Capitală.

Cutremurul pornește dintr-un punct din adânc

Un cutremur (seism) se produce când rocile, încordate de mișcarea plăcilor, se rup brusc de-a lungul unei falii. În 1977, ruperea a început la 94 km sub Munții Vrancei. Locul din adânc în care începe ruperea se numește hipocentru sau focar. Punctul de la suprafață aflat exact deasupra lui se numește epicentru.

Din hipocentru pleacă unde seismice. Undele P, cele mai rapide, ajung primele și se simt ca o zguduitură scurtă, pe verticală. Undele S vin după ele și clatină solul mai tare. Ultimele sosesc undele de suprafață, care produc cele mai multe pagube.

După adâncimea hipocentrului, cutremurele sunt superficiale (până la aproximativ 70 km), intermediare (între 70 și 300 km) și de adâncime (până la aproximativ 700 km). Cutremurele și erupțiile vulcanice își au originea în interiorul Pământului; fenomenele periculoase de acest fel se numesc hazarduri endogene.

Magnitudinea este una singură, intensitatea diferă de la loc la loc

Magnitudinea arată câtă energie a eliberat cutremurul în focar. Se calculează din înregistrările seismografelor și are o singură valoare pentru un cutremur, oriunde ar fi fost el simțit. Scara cea mai cunoscută este scara Richter; seismologii folosesc astăzi magnitudinea-moment (Mw). Scara este logaritmică: la fiecare unitate în plus, mișcarea solului înregistrată de seismograf este de zece ori mai mare.

Intensitatea arată cât de tare s-a simțit cutremurul și ce pagube a făcut într-un anumit loc. Se exprimă în grade pe scara Mercalli, de la I la XII, scrise cu cifre romane. Același cutremur are intensități diferite în localități diferite, în funcție de distanță, de adâncimea focarului, de teren și de calitatea clădirilor.

VIII București IX epicentru VII Focșani Intensitatea (grade Mercalli) diferă de la un loc la altul: 167 km 46 km 94 km ≈ 192 km ≈ 105 km hipocentru (focar) magnitudine: 7,4 Mw, una singură teren moale
Figura 14 martie 1977, la scară. Măsurat de la focar, drumul până la Focșani are aproximativ 105 km, iar până la București aproximativ 192 km (teorema lui Pitagora): ambele orașe sunt departe. Magnitudinea este una singură, 7,4 Mw; intensitatea diferă de la un loc la altul. Orașele sunt așezate după distanța față de epicentru, fără direcția reală.
Blocul României văzut din lateral, transparent: sub Curbura Carpaților, o coloană îngustă de puncte coboară de la 60 până la 180 km adâncime; restul punctelor stau aproape de suprafață.
Cutremure cu Mw ≥ 2,5, 1977 – februarie 2026NumărAdâncimea focarului
crustale, în toată țara2.829sub 60 km
de adâncime intermediară, sub Vrancea7.726nouă din zece între 73 și 152 km
10 noiembrie 19407,7 Mw150 km
4 martie 19777,4 Mw94 km
Un focar la 100 km sub VranceaDrumul undelorUnda PUnda S
București177 km22 s39 s
Iași206 km26 s46 s
Cluj-Napoca278 km35 s62 s

Măsurători și calcul. Relieful este modelul Copernicus GLO-30, mediat pe celule de aproximativ 1 km și desenat la scara 1× pe un bloc plat, fără curbura Pământului; umbrele sunt întărite ca formele să se vadă. Punctele sunt cele 10.623 de cutremure cu Mw ≥ 2,5 și cu adâncime calculată din catalogul ROMPLUS al INFP, 1977 – februarie 2026, plus cutremurul din 10 noiembrie 1940. Fronturile de undă sunt calculate cu viteze medii. Benzile scoarței și litosferei sunt o schemă cu valori medii.

Cutremurele și vulcanii urmează marginile plăcilor

Mai puțin de 10% dintre cutremure se produc în interiorul plăcilor; restul au loc pe marginile lor. Cea mai activă zonă este Cercul de Foc al Pacificului, șirul de fose și de vulcani care înconjoară Oceanul Pacific, din Chile până în Japonia și Noua Zeelandă. A doua este brâul alpino-himalayan, de la Marea Mediterană până în Indonezia, din care face parte și România. A treia urmează dorsalele oceanice.

Când un cutremur puternic ridică sau coboară brusc fundul oceanului, apa de deasupra pornește în valuri numite tsunami. În larg sunt joase și rapide; la țărm încetinesc și se înalță.

Pentru curioși

În larg, valurile tsunami ating viteze de până la 960 km/h; la țărm se pot înălța la 15 m sau mai mult.

Vulcanii: pe unde iese magma

Un vulcan este locul prin care magma ajunge la suprafață. Magma se adună într-un rezervor din adânc, urcă printr-un coș și iese prin crater sub formă de lavă, cenușă, bucăți de rocă și gaze. Materialele acestea clădesc în jurul craterului conul vulcanic.

Forma vulcanului depinde de lavă. Lava fluidă curge departe și clădește vulcani-scut, lați și cu pante domoale, ca Mauna Loa, din Hawaii. Lava vâscoasă astupă coșul, iar erupțiile sunt explozive; straturile de lavă și de cenușă clădesc stratovulcani, conuri înalte și abrupte, ca Fuji. După activitate, vulcanii sunt activi sau stinși.

Pentru curioși

Mai există conuri mici de zgură și domuri de lavă.

Stratovulcan lavă vâscoasă, erupții explozive Fuji crater con straturi de lavă și cenușă coș rezervor de magmă Vulcan-scut lavă fluidă, care curge departe Mauna Loa
Figura 2Forma vine de la lavă. Lava vâscoasă rămâne lângă crater și clădește, strat peste strat, un con abrupt; lava fluidă curge departe și lasă un scut lat. Cele două desene nu sunt la aceeași scară.

Ce faci la cutremur

Un cutremur nu poate fi oprit și nici prezis cu zi și oră. Pagubele depind însă de clădiri și de comportamentul oamenilor.

Dacă ești într-o clădire, rămâi înăuntru. Îndepărtează-te de ferestre, de pereții exteriori și de mobila care poate cădea și adăpostește-te lângă un perete de rezistență sau sub o masă solidă. Nu fugi pe scări, nu ieși pe balcon și nu folosi liftul. Dacă ești afară, stai departe de clădiri, de stâlpi și de cabluri electrice.

Exemplu rezolvat

O magnitudine, trei intensități în 1977

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea 7,4 Mw. Este valoarea cutremurului, aceeași pentru Focșani, pentru București și pentru orice alt loc.

Intensitățile au fost diferite. În zona epicentrului, intensitatea a ajuns la gradul IX. La Focșani, aflat la 46 km de epicentru, a fost de gradul VII. La București, aflat la 167 km de epicentru, a fost de gradul VIII.

Orașul mai îndepărtat a fost lovit mai tare. Distanța față de epicentru nu hotărăște singură intensitatea. Focarul se afla la 94 km sub pământ, așa că ambele orașe erau departe de el. Au contat mai mult direcția în care s-a rupt roca, terenul moale de sub București și clădirile înalte și vechi. La întrebarea „ce magnitudine a avut cutremurul la București?” răspunsul este tot 7,4; ce diferă este intensitatea.

În România

Vrancea și vulcanul Ciomadul

Zona seismică Vrancea, de la Curbura Carpaților, produce cutremure de adâncime intermediară: activitatea principală are loc între 60 și 180 km adâncime. Pentru că pornesc de atât de jos, ele se simt pe suprafețe foarte mari.

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut magnitudinea 7,7 Mw și focarul la 150 km adâncime. Au fost înregistrați 593 de morți și 1.271 de răniți; la București s-a prăbușit blocul Carlton. Cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea 7,4 Mw și focarul la 94 km. Au murit 1.578 de oameni, 90% dintre ei în București, și au fost răniți peste 11.300.

Vulcanii din România sunt stinși. Cel mai tânăr este Ciomadul, din sudul Munților Harghita, care a erupt ultima oară acum aproximativ 30.000 de ani; într-unul dintre craterele lui se află Lacul Sfânta Ana.

Localitatea ta

Cât de departe este localitatea ta de zona seismică Vrancea și în câte secunde ajung undele unui cutremur?

Pe scurt

  1. Hipocentrul (focarul) este locul din adânc în care începe ruperea rocilor; epicentrul este punctul de la suprafață aflat deasupra lui.
  2. Magnitudinea măsoară energia eliberată în focar și are o singură valoare pentru un cutremur; intensitatea măsoară efectele dintr-un loc, pe scara Mercalli, de la I la XII, și diferă de la o localitate la alta.
  3. Undele P ajung primele, undele S vin după ele, iar undele de suprafață produc cele mai multe pagube.
  4. Cutremurele și vulcanii se concentrează pe marginile plăcilor: Cercul de Foc al Pacificului, brâul alpino-himalayan și dorsalele oceanice.
  5. Lava fluidă clădește vulcani-scut, cu pante domoale; lava vâscoasă dă erupții explozive și stratovulcani abrupți.
  6. În România, zona Vrancea produce cutremure de adâncime intermediară (60–180 km), ca acelea din 10 noiembrie 1940 (7,7 Mw) și din 4 martie 1977 (7,4 Mw, 1.578 de morți).
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitCutremurul din 1977 a avut 7,4 în Vrancea și mai puțin la București.

    CorectMagnitudinea este una singură pentru tot cutremurul: 7,4 Mw. De la un loc la altul diferă intensitatea, măsurată în grade Mercalli.

  • GreșitEpicentrul este locul din adânc unde se produce cutremurul.

    CorectLocul din adânc este hipocentrul (focarul). Epicentrul este punctul de la suprafață aflat deasupra lui.

  • GreșitLa cutremur trebuie să fugi imediat afară din bloc.

    CorectPe scări poți cădea sau poți fi lovit de ce se desprinde din clădire, iar liftul se poate bloca. Rămâi înăuntru, departe de ferestre, adăpostit, până se oprește mișcarea.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Cum se numește punctul de la suprafața Pământului aflat exact deasupra locului în care s-a rupt roca?

    Răspuns

    b) Epicentru. Hipocentrul și focarul numesc același loc, cel din adânc. Epicentrul este proiecția lui la suprafață.

  2. Un cutremur a fost simțit puternic într-un oraș și slab în altul. Ce mărime a fost diferită în cele două orașe?

    Răspuns

    a) Intensitatea. Magnitudinea, hipocentrul și epicentrul aparțin cutremurului și sunt aceleași pentru toată lumea. Intensitatea descrie efectele din fiecare loc.

  3. La ce adâncime se produce activitatea seismică principală din zona Vrancea?

    Răspuns

    d) Între 60 și 180 km. Cutremurele vrâncene mari sunt de adâncime intermediară, sub scoarță. De aceea se simt pe suprafețe foarte întinse.

  4. Ce fel de vulcan clădește o lavă vâscoasă, cu erupții explozive?

    Răspuns

    c) Un stratovulcan, înalt și abrupt. Lava vâscoasă nu curge departe; straturile de lavă și de cenușă se adună lângă crater și ridică un con abrupt. Lava fluidă dă vulcani-scut.

  5. De câte ori este mai mare mișcarea solului înregistrată de un seismograf la un cutremur cu magnitudinea 7 decât la unul cu magnitudinea 5, la aceeași distanță?

    ori
    Răspuns

    100 ori. Între 5 și 7 sunt două unități, iar fiecare unitate înseamnă de zece ori mai mult: 10 × 10 = 100.

  6. Ești în clasă, la etajul al doilea, și începe un cutremur. Un coleg strigă: „Toată lumea pe scări, afară!”. Ce faci și cum îi explici că sfatul lui este periculos?

    Un răspuns bun

    Rămân în clasă, mă îndepărtez de ferestre și de dulapuri și mă adăpostesc sub bancă, ținându-mă de ea, până se oprește mișcarea. Scările sunt unul dintre cele mai periculoase locuri în timpul cutremurului: oamenii cad, se calcă în picioare sau sunt loviți de ce se desprinde din clădire. Clădirea se părăsește abia după ce mișcarea a încetat, pe scări, fără lift.

    Un răspuns complet spune ce faci (rămâi, te adăpostești, departe de ferestre), de ce nu fugi pe scări și când se iese din clădire.

Termeni

hazard endogen
Fenomen natural periculos care își are originea în interiorul Pământului: cutremur, erupție vulcanică.
hipocentru
Locul din adânc în care începe ruperea rocilor la un cutremur; se mai numește focar.
epicentru
Punctul de la suprafața Pământului aflat exact deasupra hipocentrului.
magnitudine
Măsură a energiei eliberate de un cutremur în focar; are o singură valoare pentru un cutremur.
intensitate
Măsură a efectelor unui cutremur într-un anumit loc, exprimată în grade pe scara Mercalli (I–XII).
tsunami
Valuri uriașe produse de deplasarea bruscă a fundului mării, de obicei la un cutremur.
vulcan
Loc prin care magma ajunge la suprafață, alcătuit din rezervor de magmă, coș, crater și con.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Hazarduri endogene. Seismicitatea și vulcanismul” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 2.2, 3.3, 5.2.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.