Capitolul 3 · Interiorul PământuluiLecția 3.4
Hazarduri endogene: seismicitatea și vulcanismul
În 1977, cutremurul a pornit din Vrancea, dar cele mai multe victime au fost la București, la peste 150 km distanță. Cum se explică?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Cutremurul din 4 martie 1977 a pornit din Vrancea. Focșani se afla la 46 km de epicentru, București la 167 km. Unde s-a simțit mai tare?
Vezi răspunsul
La București. La București intensitatea a fost de gradul VIII, la Focșani de gradul VII. Focarul se afla la 94 km sub pământ, așa că ambele orașe erau departe de el; au contat mai mult direcția în care s-a rupt roca, terenul moale de sub București și clădirile înalte și vechi.
Pe 4 martie 1977, roca s-a rupt la 94 km adâncime sub Munții Vrancei. La București, aflat la 167 km de epicentru, s-au prăbușit parțial sau total 32 de clădiri mari. Nouă din zece victime ale cutremurului au fost în Capitală.
Cutremurul pornește dintr-un punct din adânc
Un cutremur (seism) se produce când rocile, încordate de mișcarea plăcilor, se rup brusc de-a lungul unei falii. În 1977, ruperea a început la 94 km sub Munții Vrancei. Locul din adânc în care începe ruperea se numește hipocentru sau focar. Punctul de la suprafață aflat exact deasupra lui se numește epicentru.
Din hipocentru pleacă unde seismice. Undele P, cele mai rapide, ajung primele și se simt ca o zguduitură scurtă, pe verticală. Undele S vin după ele și clatină solul mai tare. Ultimele sosesc undele de suprafață, care produc cele mai multe pagube.
După adâncimea hipocentrului, cutremurele sunt superficiale (până la aproximativ 70 km), intermediare (între 70 și 300 km) și de adâncime (până la aproximativ 700 km). Cutremurele și erupțiile vulcanice își au originea în interiorul Pământului; fenomenele periculoase de acest fel se numesc hazarduri endogene.
Magnitudinea este una singură, intensitatea diferă de la loc la loc
Magnitudinea arată câtă energie a eliberat cutremurul în focar. Se calculează din înregistrările seismografelor și are o singură valoare pentru un cutremur, oriunde ar fi fost el simțit. Scara cea mai cunoscută este scara Richter; seismologii folosesc astăzi magnitudinea-moment (Mw). Scara este logaritmică: la fiecare unitate în plus, mișcarea solului înregistrată de seismograf este de zece ori mai mare.
Intensitatea arată cât de tare s-a simțit cutremurul și ce pagube a făcut într-un anumit loc. Se exprimă în grade pe scara Mercalli, de la I la XII, scrise cu cifre romane. Același cutremur are intensități diferite în localități diferite, în funcție de distanță, de adâncimea focarului, de teren și de calitatea clădirilor.

| Cutremure cu Mw ≥ 2,5, 1977 – februarie 2026 | Număr | Adâncimea focarului |
|---|---|---|
| crustale, în toată țara | 2.829 | sub 60 km |
| de adâncime intermediară, sub Vrancea | 7.726 | nouă din zece între 73 și 152 km |
| 10 noiembrie 1940 | 7,7 Mw | 150 km |
| 4 martie 1977 | 7,4 Mw | 94 km |
| Un focar la 100 km sub Vrancea | Drumul undelor | Unda P | Unda S |
|---|---|---|---|
| București | 177 km | 22 s | 39 s |
| Iași | 206 km | 26 s | 46 s |
| Cluj-Napoca | 278 km | 35 s | 62 s |
Măsurători și calcul. Relieful este modelul Copernicus GLO-30, mediat pe celule de aproximativ 1 km și desenat la scara 1× pe un bloc plat, fără curbura Pământului; umbrele sunt întărite ca formele să se vadă. Punctele sunt cele 10.623 de cutremure cu Mw ≥ 2,5 și cu adâncime calculată din catalogul ROMPLUS al INFP, 1977 – februarie 2026, plus cutremurul din 10 noiembrie 1940. Fronturile de undă sunt calculate cu viteze medii. Benzile scoarței și litosferei sunt o schemă cu valori medii.
Cutremurele și vulcanii urmează marginile plăcilor
Mai puțin de 10% dintre cutremure se produc în interiorul plăcilor; restul au loc pe marginile lor. Cea mai activă zonă este Cercul de Foc al Pacificului, șirul de fose și de vulcani care înconjoară Oceanul Pacific, din Chile până în Japonia și Noua Zeelandă. A doua este brâul alpino-himalayan, de la Marea Mediterană până în Indonezia, din care face parte și România. A treia urmează dorsalele oceanice.
Când un cutremur puternic ridică sau coboară brusc fundul oceanului, apa de deasupra pornește în valuri numite tsunami. În larg sunt joase și rapide; la țărm încetinesc și se înalță.
Pentru curioși
În larg, valurile tsunami ating viteze de până la 960 km/h; la țărm se pot înălța la 15 m sau mai mult.
Vulcanii: pe unde iese magma
Un vulcan este locul prin care magma ajunge la suprafață. Magma se adună într-un rezervor din adânc, urcă printr-un coș și iese prin crater sub formă de lavă, cenușă, bucăți de rocă și gaze. Materialele acestea clădesc în jurul craterului conul vulcanic.
Forma vulcanului depinde de lavă. Lava fluidă curge departe și clădește vulcani-scut, lați și cu pante domoale, ca Mauna Loa, din Hawaii. Lava vâscoasă astupă coșul, iar erupțiile sunt explozive; straturile de lavă și de cenușă clădesc stratovulcani, conuri înalte și abrupte, ca Fuji. După activitate, vulcanii sunt activi sau stinși.
Pentru curioși
Mai există conuri mici de zgură și domuri de lavă.
Ce faci la cutremur
Un cutremur nu poate fi oprit și nici prezis cu zi și oră. Pagubele depind însă de clădiri și de comportamentul oamenilor.
Dacă ești într-o clădire, rămâi înăuntru. Îndepărtează-te de ferestre, de pereții exteriori și de mobila care poate cădea și adăpostește-te lângă un perete de rezistență sau sub o masă solidă. Nu fugi pe scări, nu ieși pe balcon și nu folosi liftul. Dacă ești afară, stai departe de clădiri, de stâlpi și de cabluri electrice.
Exemplu rezolvat
O magnitudine, trei intensități în 1977
Cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea 7,4 Mw. Este valoarea cutremurului, aceeași pentru Focșani, pentru București și pentru orice alt loc.
Intensitățile au fost diferite. În zona epicentrului, intensitatea a ajuns la gradul IX. La Focșani, aflat la 46 km de epicentru, a fost de gradul VII. La București, aflat la 167 km de epicentru, a fost de gradul VIII.
Orașul mai îndepărtat a fost lovit mai tare. Distanța față de epicentru nu hotărăște singură intensitatea. Focarul se afla la 94 km sub pământ, așa că ambele orașe erau departe de el. Au contat mai mult direcția în care s-a rupt roca, terenul moale de sub București și clădirile înalte și vechi. La întrebarea „ce magnitudine a avut cutremurul la București?” răspunsul este tot 7,4; ce diferă este intensitatea.
În România
Vrancea și vulcanul Ciomadul
Zona seismică Vrancea, de la Curbura Carpaților, produce cutremure de adâncime intermediară: activitatea principală are loc între 60 și 180 km adâncime. Pentru că pornesc de atât de jos, ele se simt pe suprafețe foarte mari.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut magnitudinea 7,7 Mw și focarul la 150 km adâncime. Au fost înregistrați 593 de morți și 1.271 de răniți; la București s-a prăbușit blocul Carlton. Cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea 7,4 Mw și focarul la 94 km. Au murit 1.578 de oameni, 90% dintre ei în București, și au fost răniți peste 11.300.
Vulcanii din România sunt stinși. Cel mai tânăr este Ciomadul, din sudul Munților Harghita, care a erupt ultima oară acum aproximativ 30.000 de ani; într-unul dintre craterele lui se află Lacul Sfânta Ana.
Localitatea ta
Cât de departe este localitatea ta de zona seismică Vrancea și în câte secunde ajung undele unui cutremur?
Pe scurt
- Hipocentrul (focarul) este locul din adânc în care începe ruperea rocilor; epicentrul este punctul de la suprafață aflat deasupra lui.
- Magnitudinea măsoară energia eliberată în focar și are o singură valoare pentru un cutremur; intensitatea măsoară efectele dintr-un loc, pe scara Mercalli, de la I la XII, și diferă de la o localitate la alta.
- Undele P ajung primele, undele S vin după ele, iar undele de suprafață produc cele mai multe pagube.
- Cutremurele și vulcanii se concentrează pe marginile plăcilor: Cercul de Foc al Pacificului, brâul alpino-himalayan și dorsalele oceanice.
- Lava fluidă clădește vulcani-scut, cu pante domoale; lava vâscoasă dă erupții explozive și stratovulcani abrupți.
- În România, zona Vrancea produce cutremure de adâncime intermediară (60–180 km), ca acelea din 10 noiembrie 1940 (7,7 Mw) și din 4 martie 1977 (7,4 Mw, 1.578 de morți).
Greșeli frecvente
GreșitCutremurul din 1977 a avut 7,4 în Vrancea și mai puțin la București.
CorectMagnitudinea este una singură pentru tot cutremurul: 7,4 Mw. De la un loc la altul diferă intensitatea, măsurată în grade Mercalli.
GreșitEpicentrul este locul din adânc unde se produce cutremurul.
CorectLocul din adânc este hipocentrul (focarul). Epicentrul este punctul de la suprafață aflat deasupra lui.
GreșitLa cutremur trebuie să fugi imediat afară din bloc.
CorectPe scări poți cădea sau poți fi lovit de ce se desprinde din clădire, iar liftul se poate bloca. Rămâi înăuntru, departe de ferestre, adăpostit, până se oprește mișcarea.
Verifică-te
6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Cum se numește punctul de la suprafața Pământului aflat exact deasupra locului în care s-a rupt roca?
Răspuns
b) Epicentru. Hipocentrul și focarul numesc același loc, cel din adânc. Epicentrul este proiecția lui la suprafață.
Un cutremur a fost simțit puternic într-un oraș și slab în altul. Ce mărime a fost diferită în cele două orașe?
Răspuns
a) Intensitatea. Magnitudinea, hipocentrul și epicentrul aparțin cutremurului și sunt aceleași pentru toată lumea. Intensitatea descrie efectele din fiecare loc.
La ce adâncime se produce activitatea seismică principală din zona Vrancea?
Răspuns
d) Între 60 și 180 km. Cutremurele vrâncene mari sunt de adâncime intermediară, sub scoarță. De aceea se simt pe suprafețe foarte întinse.
Ce fel de vulcan clădește o lavă vâscoasă, cu erupții explozive?
Răspuns
c) Un stratovulcan, înalt și abrupt. Lava vâscoasă nu curge departe; straturile de lavă și de cenușă se adună lângă crater și ridică un con abrupt. Lava fluidă dă vulcani-scut.
De câte ori este mai mare mișcarea solului înregistrată de un seismograf la un cutremur cu magnitudinea 7 decât la unul cu magnitudinea 5, la aceeași distanță?
oriRăspuns
100 ori. Între 5 și 7 sunt două unități, iar fiecare unitate înseamnă de zece ori mai mult: 10 × 10 = 100.
Ești în clasă, la etajul al doilea, și începe un cutremur. Un coleg strigă: „Toată lumea pe scări, afară!”. Ce faci și cum îi explici că sfatul lui este periculos?
Un răspuns bun
Rămân în clasă, mă îndepărtez de ferestre și de dulapuri și mă adăpostesc sub bancă, ținându-mă de ea, până se oprește mișcarea. Scările sunt unul dintre cele mai periculoase locuri în timpul cutremurului: oamenii cad, se calcă în picioare sau sunt loviți de ce se desprinde din clădire. Clădirea se părăsește abia după ce mișcarea a încetat, pe scări, fără lift.
Un răspuns complet spune ce faci (rămâi, te adăpostești, departe de ferestre), de ce nu fugi pe scări și când se iese din clădire.
Termeni
- hazard endogen
- Fenomen natural periculos care își are originea în interiorul Pământului: cutremur, erupție vulcanică.
- hipocentru
- Locul din adânc în care începe ruperea rocilor la un cutremur; se mai numește focar.
- epicentru
- Punctul de la suprafața Pământului aflat exact deasupra hipocentrului.
- magnitudine
- Măsură a energiei eliberate de un cutremur în focar; are o singură valoare pentru un cutremur.
- intensitate
- Măsură a efectelor unui cutremur într-un anumit loc, exprimată în grade pe scara Mercalli (I–XII).
- tsunami
- Valuri uriașe produse de deplasarea bruscă a fundului mării, de obicei la un cutremur.
- vulcan
- Loc prin care magma ajunge la suprafață, alcătuit din rezervor de magmă, coș, crater și con.
Surse și legătura cu programa
- INCDFP – Turul ghidat „Bucureștii și Cutremurele”, 28 februarie 2026 – 4 martie 1977: 7,4 Mw, 94 km adâncime, 90% dintre victime în București, 32 de clădiri prăbușite parțial sau total
- INCDFP – Turul ghidat „Bucureștii și Cutremurele”, 8 noiembrie 2026 – 10 noiembrie 1940: 7,7 Mw, 150 km adâncime, prăbușirea blocului Carlton
- Agerpres – Fragment de istorie: cutremurul devastator din 10 noiembrie 1940 – 1940: 593 de morți și 1.271 de răniți înregistrați, cu trimitere la infp.ro (estimările urcă spre 1.000 de morți)
- Banca Mondială (Simpson, Pomonis, Georgescu, 2020) – How Romanians are turning a hidden legacy of seismic risk into an opportunity – 1977: 1.578 de morți (90% în București) și peste 11.300 de răniți
- INCDFP – Raportul proiectului AFROS, 2021 – Vrancea: activitatea seismică principală la adâncime intermediară, 60–180 km
- Kronrod, Panza, Radulian, 2012 – date macroseismice pentru cutremurele vrâncene (PANGAEA) – 1977: intensitate VIII la București (167 km de epicentru), VII la Focșani (46 km), IX în zona epicentrală
- USGS – Earthquakes: How earthquakes happen – focar și epicentru; clasele de adâncime (până la 70 km, 70–300 km, până la 700 km); tsunami cu până la 960 km/h și 15 m la țărm
- USGS – Earthquakes: Measuring earthquakes – magnitudine și intensitate; scara Richter logaritmică (de zece ori la fiecare unitate); scara Mercalli de la I la XII
- USGS – Earthquakes: Where earthquakes occur – mai puțin de 10% dintre cutremure au loc în interiorul plăcilor; zonele seismice ale globului
- USGS – This Dynamic Earth: Ring of Fire – Cercul de Foc al Pacificului: arcuri vulcanice și fose care înconjoară Oceanul Pacific, zonă de cutremure și erupții frecvente
- USGS – Volcanoes (Robert I. Tilling): principal types of volcanoes – tipurile de vulcani: conuri de zgură, stratovulcani (compoziți), vulcani-scut, domuri de lavă; Mauna Loa, Fuji
- Molnár și colab., 2019 – Episodes of dormancy and eruption of the Late Pleistocene Ciomadul volcanic complex, Journal of Volcanology and Geothermal Research 373 – Ciomadul, cel mai tânăr vulcan din regiunea carpato-panonică, cu activitate până acum aproximativ 30.000 de ani
- ISU Giurgiu (IGSU) – Astăzi: 47 de ani de la cutremurul din 1977 – regulile de comportare la cutremur: rămâi înăuntru, departe de ferestre și de pereții exteriori, nu fugi pe scări, nu ieși pe balcon, nu folosi liftul; afară, departe de clădiri și de cabluri
Din programă: „Hazarduri endogene. Seismicitatea și vulcanismul” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 2.2, 3.3, 5.2.