Geografie IX EN
Blocul României văzut din lateral, transparent: sub Curbura Carpaților, o coloană îngustă de puncte coboară de la 60 până la 180 km adâncime; restul punctelor stau aproape de suprafață.

Capitolul 3 · Elemente de geologie – dinamica internă, resurse și riscuri

Ce se află sub România și de ce se cutremură Vrancea?

Ceasul: o secundă și un milion de aniScara: 6.371 km până în centru

Blocul de alături este relieful României, măsurat din satelit. Sub el se află locurile din care au pornit peste 10.000 de cutremure înregistrate din 1977 încoace, fiecare la adâncimea lui.

Un cutremur are un loc pe hartă și o adâncime

Când se anunță un cutremur, se spun trei lucruri: magnitudinea, locul de pe hartă și adâncimea. Locul de pe hartă este epicentrul. Ruperea rocilor a început dedesubt, într-un punct numit hipocentru sau focar.

De la ce adâncime crezi că pornesc cutremurele puternice ale României?

De sus, 73% dintre puncte se strâng la Curbura Carpaților

Fiecare punct este epicentrul unui cutremur din catalogul Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP): 10.623 de cutremure cu magnitudinea de cel puțin 2,5, produse între 1977 și februarie 2026. Un punct mai mare înseamnă o magnitudine mai mare.

Puncte albastre apar în aproape toată țara, din Banat până în Dobrogea. Cele mai multe puncte, galbene și roșii, stau însă îngrămădite într-un singur loc, la Curbura Carpaților: zona seismică Vrancea.

O hartă arată doar epicentrele. Despre adâncime nu spune nimic.

Din lateral, punctele din Vrancea coboară mult sub celelalte

Relieful a devenit transparent, iar fiecare punct a coborât la adâncimea focarului său. Rigla măsoară 200 km, la aceeași scară cu harta. Carpații, înalți de aproximativ 2,5 km, au rămas o linie subțire.

Punctele albastre, 2.829 la număr, au rămas aproape de suprafață. Sunt cutremure crustale, cu focarul la mai puțin de 60 km, adâncime luată aici ca limită a scoarței. Celelalte 7.794 au coborât sub ele: sunt cutremure de adâncime intermediară.

Linia punctată unește focarul cutremurului din 4 martie 1977 cu epicentrul lui. Epicentrul este punctul de la suprafață aflat deasupra focarului.

Sub Vrancea, focarele formează o coloană aproape verticală

Au rămas cutremurele de sub Curbura Carpaților pornite de la peste 60 km adâncime: 7.726. Nouă din zece au focarul între 73 și 152 km. Seismologii numesc un asemenea grup strâns un „cuib” de cutremure.

Tot de aici au pornit cele două mari cutremure ale secolului trecut. Cel din 10 noiembrie 1940 a avut magnitudinea 7,7 Mw și focarul la 150 km. Cel din 4 martie 1977 a avut 7,4 Mw și focarul la 94 km.

Cutremurul din 1940 este mai vechi decât perioada desenată; a fost adăugat din același catalog.

Focarele din Vrancea se află sub scoarță, în manta

Benzile au grosimile medii din lecția despre structura internă a Terrei. Scoarța continentală are în medie 30 km. Litosfera, adică scoarța împreună cu partea rigidă a mantalei, are pe cea mai mare parte a planetei cel puțin 80 km.

Cuibul începe mult sub baza scoarței și coboară până la aproximativ 180 km. Rocile care se rup aici sunt roci rigide ale mantalei. Explicația cea mai răspândită: o bucată rece de litosferă, rămasă din subducția încheiată acum aproximativ 11 milioane de ani, atârnă aproape vertical sub Vrancea.

Cei 200 km ai riglei sunt 3,1% din drumul până în centrul Pământului, aflat la aproximativ 6.370 km. Benzile sunt o schemă: grosimea reală a scoarței diferă de la o regiune la alta.

De la 100 km adâncime, unda S ajunge la București după 39 de secunde

O rocă se rupe la 100 km sub Vrancea. Din focar pleacă în toate direcțiile două fronturi de undă: unda P, mai rapidă (cercul subțire), și unda S, mai lentă, care zguduie de obicei mai tare (cercul gros).

Până la București, undele străbat 177 km, mai mult decât cei 146 km de pe hartă, pentru că pornesc din adânc. Cu viteze medii de 8 km/s și 4,5 km/s, unda P ajunge după 22 s, iar unda S după 39 s. La Iași, unda S ajunge după 46 s, la Cluj-Napoca după 62 s.

Vitezele sunt medii; timpul real depinde de adâncimea focarului și de rocile străbătute. Momentul și locul unei rupturi nu pot fi cunoscute dinainte.

O singură magnitudine, trei intensități

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea 7,4 Mw. Magnitudinea arată energia eliberată în focar și are o singură valoare pentru tot cutremurul.

Intensitatea arată cât de tare s-a simțit cutremurul într-un loc, pe scara Mercalli. În zona epicentrului a fost de gradul IX. La Focșani, la 46 km de epicentru, a fost de gradul VII, iar la București, la 167 km de epicentru, de gradul VIII.

Orașul mai îndepărtat a fost lovit mai tare. Focarul se afla la 94 km sub pământ, deci ambele orașe erau departe de el, iar direcția în care s-a rupt roca, terenul moale de sub București și clădirile înalte, vechi, au cântărit mai mult decât distanța.

Acum explică tu

Pe 14 februarie 2023, în Gorj, un cutremur cu magnitudinea 5,4 Mw a pornit de la 13 km adâncime. Pe 25 aprilie 2009, în Vrancea, un cutremur cu aceeași magnitudine a pornit de la 110 km.

Care dintre ele a zguduit mai tare localitățile de deasupra focarului și care s-a simțit pe o suprafață mai mare? Explică folosind adâncimea și drumul pe care îl au de făcut undele.

Compară cu un răspuns

Magnitudinea este aceeași, deci focarele au eliberat aceeași energie. În Gorj, undele au avut de urcat numai 13 km până la epicentru: deasupra focarului, intensitatea este mare, dar scade repede cu depărtarea, fiindcă la 100 km de epicentru drumul undelor este de 7,8 ori mai lung. În Vrancea, undele au urcat 110 km, deci la epicentru au ajuns mai slabe; la 100 km de el, drumul este de numai 1,4 ori mai lung. Un cutremur de adâncime intermediară zguduie mai slab deasupra focarului, dar aproape la fel pe o suprafață mult mai mare.

Lecția despre cutremure și vulcani, cu exemplul rezolvat și întrebări

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.