Geografie IX EN

Capitolul 3 · Interiorul PământuluiLecția 3.5Profil umanist

Resursele minerale utile și problemele de mediu ale exploatării lor

Ce rămâne în urma unei mine după ce minereul a fost scos și vândut?

Înainte să citești: tu ce crezi?

În ianuarie 2000, lângă Baia Mare s-a rupt digul unui iaz cu cianuri. Până unde a ajuns unda de poluare?

Vezi răspunsul

Până în Marea Neagră. Apa cu cianuri a coborât pe Lăpuș, Someș, Tisa și Dunăre, prin România, Ungaria și Iugoslavia de atunci (astăzi Serbia), până în Marea Neagră. Paguba unei mine poate ajunge la sute de kilometri de ea.

Pe 30 ianuarie 2000, lângă Baia Mare, digul unui iaz în care o uzină de aur își depozita apele cu cianuri s-a rupt pe aproximativ 25 m. În râuri au ajuns în jur de 100.000 m³ de apă otrăvită. Unda de poluare a coborât pe Someș și pe Tisa până în Dunăre și în Marea Neagră.

Ce lasă în urmă o exploatare

După ce minereul a fost scos și vândut, rămân groapa carierei, dealurile de rocă aruncată și lacurile cu noroi de la prelucrare. O carieră îndepărtează solul și pădurea de pe suprafețe mari și schimbă relieful. Roca fără valoare scoasă odată cu minereul, numită steril, se adună în halde, dealuri artificiale care pot aluneca și de pe care ploaia spală praf și metale.

La prelucrare, minereul este măcinat și tratat cu apă și substanțe chimice. Noroiul rămas se depozitează în iazuri de decantare, lacuri închise cu diguri, în care particulele se depun pe fund. Dacă digul cedează, conținutul ajunge în râuri. Apa care trece prin galerii și prin halde poate deveni acidă și poate duce în râuri metale grele mulți ani după închiderea minei.

Studiu de caz: accidentul de la Baia Mare

Uzina Aurul din Baia Mare scotea aurul din sterilul vechi cu ajutorul cianurii, o substanță foarte toxică. După ploi și topirea zăpezii, nivelul apei din iaz a crescut, iar digul s-a rupt. Apa cu cianuri a ajuns în râul Lăpuș, apoi în Someș, în Tisa și în Dunăre, trecând prin România, Ungaria și Iugoslavia de atunci (astăzi Serbia).

Accidentul a arătat că un iaz de decantare este un risc pentru toate țările aflate în aval și că paguba poate ajunge la sute de kilometri de mină.

Pentru curioși

Primii pești morți au fost raportați la Satu Mare, iar opt fântâni dintr-un sat de lângă iaz au fost contaminate.

Baia Mare 30 ianuarie 2000 Someș Tisa Dunăre UNGARIA ROMÂNIA SERBIA Marea Neagră
Figura 1Drumul undei de poluare, pe cursul real al râurilor: de la iazul din Baia Mare, prin Lăpuș, în Someș, apoi pe Tisa și pe Dunăre, până la Marea Neagră. Paguba a trecut prin trei țări.

Trei grupe de resurse minerale

Aurul de la Baia Mare, cărbunele din Valea Jiului și sarea de la Praid sunt resurse minerale utile: minerale și roci din scoarță pe care oamenii le extrag și le folosesc. Locul în care o astfel de substanță s-a adunat în cantitate destul de mare ca să merite exploatată se numește zăcământ. Resursele minerale sunt neregenerabile: se formează în milioane de ani și se consumă în zeci sau sute de ani.

După felul în care sunt folosite, se împart în trei grupe. Resursele energetice dau căldură și electricitate: cărbunii, petrolul, gazele naturale, uraniul. Resursele metalifere sunt minereuri, roci din care se scot metale: fier, cupru, aluminiu (din bauxită), plumb, zinc, aur, argint. Resursele nemetalifere cuprind sarea, sulful și rocile de construcție: calcarul, marmura, granitul, argila, nisipul.

Unde se află resursele României

Cărbunii sunt de două feluri principale. Huila, un cărbune vechi, cu putere calorică mare, se află în Valea Jiului, în bazinul Petroșani, și se scoate din mine adânci. Lignitul, un cărbune tânăr, cu putere calorică mică, se află în Oltenia, în bazinele Rovinari și Motru. Aici sunt 95% din zăcămintele de lignit ale țării, iar peste 80% dintre ele pot fi exploatate la suprafață, în cariere.

Petrolul și gazele naturale care îl însoțesc se extrag din Subcarpați, din Câmpia Română și de pe platforma Mării Negre. Gazul metan se află în Depresiunea Transilvaniei. Sarea se exploatează la Slănic, Praid, Ocna Dej, Târgu Ocna, Cacica și Ocna Mureș. Minereurile de aur și argint se află în Munții Apuseni, în jurul localităților Roșia Montană și Brad, și în zona Baia Mare.

Pentru curioși

Minele de huilă din Valea Jiului se închid una după alta.

Valea Jiului Rovinari Motru Slănic Praid Ocna Dej Târgu Ocna Cacica Ocna Mureș Roșia Montană Brad Baia Mare gaz metan petrol și gaze huilă lignit sare aur și argint
Figura 2Cărbunii stau în sud-vest, aurul în Munții Apuseni și la Baia Mare, gazul metan în mijlocul Transilvaniei. Sarea apare de o parte și de alta a Carpaților, iar petrolul și gazele urmează arcul Subcarpaților, Câmpia Română și platforma Mării Negre. Zonele de petrol și gaze sunt desenate aproximativ.

Exemplu rezolvat

Cât înseamnă 100.000 m³

Volumul scurs din iazul de la Baia Mare, aproximativ 100.000 m³, se înțelege mai ușor prin comparație cu un bazin olimpic de înot.

Un bazin olimpic are 50 m lungime și 25 m lățime; la o adâncime de 2 m, volumul lui este 50 × 25 × 2 = 2.500 m³. Împarte volumul scurs la volumul unui bazin: 100.000 : 2.500 = 40.

Din iaz a plecat deci apă cât pentru 40 de bazine olimpice. Calculul arată doar cantitatea de apă. Pericolul a venit din ce era dizolvat în ea: cianura omoară peștii la concentrații foarte mici, așa că unda a rămas periculoasă mult timp după ce s-a amestecat cu apa râurilor.

În România

Roșia Montană, de la mină la patrimoniu mondial

La Roșia Montană, în Munții Apuseni, aurul a fost scos timp de aproape două mii de ani. Sub munte au fost descoperite până acum peste 7 km de galerii săpate în Antichitate, în vremea romanilor. La suprafață, mineritul a lăsat vârfuri tăiate de cariere, halde și lacuri artificiale numite tăuri, făcute pentru spălarea minereului.

Un proiect de carieră modernă, care ar fi folosit cianură, a fost contestat ani la rând. În iulie 2021, peisajul minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Același loc arată și câștigul, și costul unei resurse minerale: bogăția scoasă din pământ și urmele pe care exploatarea le lasă în relief, în ape și în viața unei comunități.

Pe scurt

  1. Resursele minerale utile sunt minerale și roci extrase din scoarță; sunt neregenerabile și se găsesc în zăcăminte.
  2. Se împart în resurse energetice (cărbuni, petrol, gaze naturale), metalifere (minereuri de fier, cupru, aur, bauxită) și nemetalifere (sare, roci de construcție).
  3. În România, huila se află în Valea Jiului, iar lignitul în Oltenia; petrolul și gazele în Subcarpați, Câmpia Română și Marea Neagră; gazul metan în Transilvania; sarea la Slănic și Praid; aurul în Munții Apuseni.
  4. Exploatarea lasă cariere, halde de steril și iazuri de decantare și poate polua apele cu metale grele și substanțe toxice.
  5. La Baia Mare, pe 30 ianuarie 2000, ruperea unui dig a trimis aproximativ 100.000 m³ de apă cu cianuri în Someș, Tisa și Dunăre.
  6. Peisajul minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în iulie 2021.
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitDupă ce mina se închide, poluarea se oprește.

    CorectHaldele, iazurile și galeriile rămân. Apa care trece prin ele poate duce metale grele în râuri încă mulți ani după închidere.

  • GreșitLignitul și huila sunt același cărbune, cu două nume.

    CorectHuila este un cărbune vechi, cu putere calorică mare, scos din mine adânci în Valea Jiului. Lignitul este tânăr, cu putere calorică mică, și se scoate din cariere în Oltenia.

  • GreșitResursele minerale se refac, dacă mina este lăsată să se odihnească.

    CorectZăcămintele se formează în milioane de ani. La scara vieții omenești sunt neregenerabile.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Din ce grupă de resurse minerale face parte sarea?

    Răspuns

    c) Nemetalifere. Sarea nu dă energie și nu este minereu de metal; este o resursă nemetaliferă. Nicio resursă minerală nu este regenerabilă.

  2. Unde se află cele mai mari zăcăminte de lignit din România?

    Răspuns

    a) În Oltenia. Valea Jiului are huilă, Apusenii au minereuri de aur, iar Transilvania are gaz metan. Lignitul este în Oltenia.

  3. Ce este un iaz de decantare?

    Răspuns

    d) Un lac închis cu diguri, pentru noroiul rămas de la prelucrare. Dealul de rocă sterilă este halda. Iazul de decantare ține noroiul și apele de la prelucrare, până când particulele se depun.

  4. Ce substanță toxică a ajuns în râuri la accidentul de la Baia Mare din 30 ianuarie 2000?

    Răspuns

    b) Cianură. Uzina scotea aurul din steril cu ajutorul cianurii, iar apa din iaz o conținea.

  5. Un bazin de înot are 2.500 m³. Câte astfel de bazine s-ar umple cu cei aproximativ 100.000 m³ de apă scurși din iazul de la Baia Mare?

    bazine
    Răspuns

    40 bazine. 100.000 m³ : 2.500 m³ = 40.

  6. Lângă un sat de munte se propune deschiderea unei cariere de cupru, cu haldă și iaz de decantare în amonte de sat. Ce trei întrebări ar trebui să pună locuitorii înainte de a fi de acord și de ce?

    Un răspuns bun

    Prima întrebare: unde vor fi așezate halda și iazul și ce se întâmplă cu satul și cu râul dacă digul cedează, pentru că apa și noroiul curg la vale. A doua: ce substanțe se folosesc la prelucrare și cum este curățată apa înainte de a ajunge în râu. A treia: cine plătește și cine răspunde de închiderea carierei, de acoperirea haldei și de tratarea apelor acide după ce exploatarea se termină, pentru că poluarea continuă mulți ani.

    Un răspuns complet leagă întrebările de cele trei surse de risc din lecție: digul iazului, substanțele din apă și perioada de după închidere.

Termeni

resurse minerale utile
Minerale și roci din scoarța terestră pe care oamenii le extrag și le folosesc ca surse de energie sau ca materii prime.
zăcământ
Acumulare naturală de substanțe minerale utile, destul de mare ca să poată fi exploatată.
minereu
Rocă din care se poate extrage un metal.
steril
Roca fără valoare scoasă din mină sau din carieră odată cu minereul ori cu cărbunele.
haldă
Depozit de steril în formă de deal artificial, lângă o mină sau o carieră.
iaz de decantare
Lac închis cu diguri, în care se depozitează noroiul și apele rămase de la prelucrarea minereului.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Resursele minerale utile. Probleme de mediu asociate exploatării resurselor minerale” (curriculum de specialitate, profil umanist). Competențe specifice urmărite: 4.2, 4.3, 5.5.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.