Geografie IX EN

Capitolul 6 · ApeleLecția 6.2

Apele continentale: ape subterane, râuri, lacuri și ghețari

După două săptămâni fără nicio ploaie, Mureșul curge mai departe. De unde vine apa?

Înainte să citești: tu ce crezi?

Din toată apa dulce a planetei, cât se află în râuri?

Vezi răspunsul

Aproximativ 0,006%. Cea mai mare parte a apei dulci este gheață și zăpadă permanentă (68,7%) sau apă subterană (30,1%). Oamenii își iau totuși apa mai ales din râuri, lacuri și din straturile subterane puțin adânci, fiindcă acolo se reface repede.

La intrarea în Deltă, Dunărea aduce în medie 6.437 de metri cubi de apă în fiecare secundă: un milion de metri cubi în mai puțin de trei minute. Curge așa și în lunile în care nu plouă deloc. Apa aceasta a căzut ca ploaie sau zăpadă cu zile, luni sau ani în urmă și a așteptat în sol, în roci, în lacuri și în zăpezile munților.

Între ploi, râul primește apă din pământ

După două săptămâni fără ploaie, Mureșul curge cu apă ieșită din pământ: izvoarele și pânza freatică alimentează râurile între ploi. Este tot apă de ploaie, căzută mai demult.

O parte din apa ploilor se infiltrează în pământ. Coboară prin rocile permeabile, care au pori și crăpături (nisip, pietriș, calcar fisurat), până întâlnește o rocă impermeabilă, de exemplu argila. Deasupra ei, apa umple toate golurile și formează un strat acvifer. Un acvifer este deci o rocă permeabilă îmbibată cu apă, din care apa poate curge spre fântâni și izvoare.

Primul strat acvifer de sub suprafață este pânza freatică. Suprafața ei de sus se numește nivel freatic. Ea alimentează fântânile, urcă după ploi, coboară pe secetă și se poluează ușor. Mai jos, între două strate impermeabile, se găsesc apele de adâncime, mai bine protejate și aflate adesea sub presiune; dintr-un foraj, o astfel de apă poate urca singură la suprafață (apă arteziană).

Locul în care apa subterană iese singură la zi se numește izvor. Apa care a dizolvat pe drum multe săruri sau gaze este apă minerală, iar cea care vine de la adâncimi mari și iese caldă este apă termală.

ploaia se infiltrează fântână foraj izvor râu rocă permeabilă (nisip, pietriș) nivel freatic pânza freatică argilă: rocă impermeabilă apă de adâncime, sub presiune rocă impermeabilă apa umple porii dintre grăunți
Figura 1Fântâna ia apă din pânza freatică. Forajul trece de argilă și ajunge la un strat de apă de adâncime aflat sub presiune, din care apa urcă singură. Izvorul apare acolo unde nivelul freatic atinge versantul: pe aici primește râul apă și când nu plouă. Desen schematic.

Apa dulce este puțină și cea mai mare parte nu se vede

Din toată apa dulce, 68,7% este gheață și zăpadă permanentă, iar 30,1% este apă subterană. Lacurile cu apă dulce țin doar 0,26%, iar râurile 0,006%. Ghețarii, apele subterane, lacurile și râurile sunt apele continentale, adică apele de pe uscat. Aproape toate sunt dulci și împreună înseamnă cam 3% din apa planetei. Oamenii își iau totuși cea mai mare parte a apei tocmai din râuri, lacuri și din straturile subterane puțin adânci, fiindcă acolo apa se reface repede.

Râul, de la izvor la vărsare

Un râu este o apă curgătoare permanentă. Începe la izvor, își urmează cursul (superior, mijlociu și inferior) și se termină la vărsare, în alt râu, într-un lac sau în mare. Râul mai mic care se varsă în altul este afluent, iar locul întâlnirii lor se numește confluență. Un râu mare care se varsă în mare sau în ocean se numește fluviu.

Toată suprafața de pe care un râu își adună apele, cu tot cu afluenți, este bazinul hidrografic. Linia care desparte două bazine vecine trece pe culmile dintre ele și se numește cumpăna apelor: ploaia căzută de o parte ajunge într-un râu, cea căzută de cealaltă parte ajunge în altul.

Debitul este volumul de apă care trece printr-o secțiune a râului într-o secundă și se măsoară în metri cubi pe secundă (m³/s). Nivelul este altceva: înălțimea apei față de un reper. Felul în care debitul se schimbă de-a lungul anului se numește regim hidrologic. Pe râurile României, apele mari vin de obicei primăvara, când ploile se suprapun cu topirea zăpezilor, iar apele mici vara târziu, toamna și iarna.

Pentru curioși

La vărsare, fluviul poate forma o deltă, dacă depune aluviuni, sau un estuar, dacă mareele sunt puternice.

Bazinul hidrografic al Mureșului izvor vărsare în Tisa Mureș Arieș Târnava confluență cumpăna apelor bazinul Someșului bazinul Oltului bazinul Crișurilor
Figura 2Apa care se scurge de pe terenul din interiorul liniei roșii ajunge în Mureș și, prin el, în Tisa. Linia este cumpăna apelor: dincolo de ea, apa curge spre Someș, spre Crișuri sau spre Olt. Arieșul și Târnava sunt afluenți ai Mureșului.
Relieful României văzut de sus, cu Carpații în mijloc și râurile desenate în albastru. Din două puncte vecine de pe creasta Făgărașului pornesc două linii: una coboară spre nord, în Olt, cealaltă spre sud, în Argeș, și se întâlnesc în Dunăre.
Ploaia căzută latrece prinDrumCoboară
Munții Făgăraș, la nord de creastăOlt → Dunărea → brațul Sulina → Marea Neagră910 km2.230 m
Munții Făgăraș, la sud de creastăArgeș → Dunărea → brațul Sulina → Marea Neagră740 km2.230 m
Cluj-NapocaSomeșul Mic → Someș → Tisa → Dunărea → brațul Sulina → Marea Neagră2.210 km350 m
Baia MareSăsar → Lăpuș → Someș → Tisa → Dunărea → brațul Sulina → Marea Neagră1.990 km220 m
TimișoaraBega Veche → Bega → Tisa → Dunărea → brațul Sulina → Marea Neagră1.330 km90 m
BrașovTimiș → Ghimbășel → Bârsa → Olt → Dunărea → brațul Sulina → Marea Neagră1.060 km620 m
BucureștiDâmbovița → Argeș → Dunărea → brațul Sulina → Marea Neagră500 km80 m
IașiBahlui → Jijia → Prut → Dunărea → brațul Sulina → Marea Neagră540 km60 m
ConstanțaMarea Neagră5 km50 m
ChișinăuBîc → Nistru → iese din hartă200 km50 m

Măsurători și calcul. Relieful este modelul Copernicus GLO-30, mediat pe celule de aproximativ 500 m; umbrele sunt calculate cu pantele înmulțite cu șase. Drumul picăturii este calculat: pe o grilă de aproximativ 1 km, apa trece mereu în celula vecină cea mai joasă, iar albiile râurilor din OpenStreetMap sunt adâncite în relief. Numele râurilor și lungimea albiilor vin din OpenStreetMap (© contribuitorii OpenStreetMap); distanțele sunt rotunjite la 10 km și pot fi cu câteva procente mai mici decât lungimile publicate (de la Baziaș la mare: 1.060 km calculați, 1.075 km publicați). Drumul arată încotro curge apa la suprafață; nu arată câtă apă vine și nici când.

Lacurile se deosebesc după cum a apărut cuveta lor

Un lac este apă adunată într-o adâncitură a uscatului, numită cuvetă. După originea cuvetei, lacurile naturale sunt tectonice (în scufundări ale scoarței, ca Baikal și Tanganyika), vulcanice (în cratere), glaciare (în căldări săpate de ghețari), carstice (în goluri din calcar), de baraj natural (în spatele unei alunecări de teren), lagune și limane (foste golfuri sau guri de râu închise de cordoane de nisip). Lacurile antropice sunt făcute de om, cele mai mari fiind lacurile de acumulare din spatele barajelor.

Ghețarii păstrează cea mai multă apă dulce

Ghețarii se formează acolo unde iarna cade mai multă zăpadă decât se topește vara. Strat peste strat, zăpada se îndeasă și devine gheață, care curge foarte încet la vale. În România nu mai există astăzi ghețari; au rămas urmele lor, căldările și lacurile glaciare din Carpați.

Pentru curioși

Calotele glaciare din Antarctica și Groenlanda țin împreună peste 99% din gheața de pe uscat. Ghețarii montani, din Alpi sau Himalaya, sunt mici pe lângă ele, dar topirea lor de vară alimentează râurile de la poalele munților.

Exemplu rezolvat

Debitul unui râu și apa dintr-o zi

Debitul se calculează înmulțind aria secțiunii prin care curge apa cu viteza medie a apei: Q = A × v. Un râu are, la un pod, o secțiune de 20 m² (de exemplu 10 m lățime și 2 m adâncime medie) și apa curge cu 0,5 m/s. Debitul este Q = 20 × 0,5 = 10 m³/s.

Câtă apă trece într-o zi? O zi are 24 × 3.600 = 86.400 de secunde, deci pe sub pod trec 10 × 86.400 = 864.000 de metri cubi.

Același calcul pentru Dunăre, cu debitul mediu de 6.437 de m³/s de la intrarea în Deltă: 6.437 × 86.400 ≈ 556 de milioane de metri cubi pe zi. Atenție la unități: m³/s măsoară debitul, m³ măsoară volumul.

În România

Aproape toate apele ajung în Dunăre

Dunărea are 2.857 de kilometri, iar ultimii 1.075 sunt pe teritoriul României sau pe granița ei. Debitul mediu multianual crește de la 5.380 de m³/s la Baziaș, unde fluviul intră în țară, la 6.437 de m³/s la Ceatal Izmail, unde începe Delta. Dintre râuri, cele mai lungi pe teritoriul României sunt Mureșul (761 km), Prutul (742 km), Oltul (615 km) și Siretul (559 km). Siretul are cel mai întins bazin hidrografic, de 42.890 de kilometri pătrați. În bazinul Dunării se află 97,4% din suprafața țării.

În România se găsesc aproape toate tipurile de lacuri: Sfânta Ana, în craterul vulcanului Ciomadul (22 ha); Bâlea, lac glaciar din Munții Făgăraș (4,7 ha); Techirghiol, liman sărat de pe litoral (1.161 ha); Razim, lagună și cel mai mare lac al țării (41.500 ha). Ape minerale ies la Borsec și Covasna, iar ape termale la Băile Herculane și Băile Felix.

Pe scurt

  1. Apele continentale sunt apele subterane, râurile, lacurile și ghețarii; din apa dulce a planetei, 68,7% este gheață și 30,1% este apă subterană.
  2. Apa subterană stă în porii rocilor permeabile, deasupra unei roci impermeabile; pânza freatică este primul strat acvifer, iar apele de adâncime se află între două strate impermeabile.
  3. Râul are izvor, curs și vărsare; bazinul hidrografic este suprafața de pe care își adună apele, iar cumpăna apelor este linia care desparte două bazine.
  4. Debitul este volumul de apă care trece printr-o secțiune a râului într-o secundă (m³/s); regimul hidrologic arată cum se schimbă debitul în timpul anului.
  5. După origine, lacurile sunt tectonice, vulcanice (Sfânta Ana), glaciare (Bâlea), carstice, de baraj natural, lagune (Razim), limane (Techirghiol) și antropice.
  6. Dunărea are 2.857 de kilometri, din care 1.075 în România, și un debit mediu de 6.437 de m³/s la intrarea în Deltă; cel mai lung râu din țară este Mureșul, cu 761 km.
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitApa subterană este un lac sau un râu într-o peșteră de sub pământ.

    CorectDe cele mai multe ori apa subterană umple porii și crăpăturile rocilor, ca apa dintr-un burete. Peșterile cu râuri există doar în unele regiuni cu calcar.

  • GreșitDebitul și nivelul râului sunt același lucru.

    CorectDebitul este un volum pe secundă (m³/s), nivelul este o înălțime (cm). Același debit dă un nivel mic într-o albie largă și unul mare într-o albie îngustă.

  • GreșitRâurile curg de la nord la sud.

    CorectRâurile curg de sus în jos, pe panta terenului, în orice direcție. Oltul curge spre sud, Prutul spre sud-est, iar Mureșul spre vest.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Cum se numește primul strat acvifer de sub suprafață, din care se alimentează fântânile?

    Răspuns

    b) Pânză freatică. Pânza freatică este cea mai apropiată de suprafață; de aceea nivelul ei depinde de ploi și se poluează ușor. Apele de adâncime stau între două strate impermeabile.

  2. Ce este cumpăna apelor?

    Răspuns

    d) Linia care desparte două bazine vecine. Cumpăna apelor urmează culmile: de o parte și de alta, apa ploilor se scurge spre râuri diferite. Locul în care un râu se varsă în altul este confluența.

  3. Ce fel de lac este Sfânta Ana?

    Răspuns

    a) Lac vulcanic. Sfânta Ana ocupă un crater vulcanic. Lac glaciar este Bâlea, liman este Techirghiol.

  4. Câți kilometri din cursul Dunării se află pe teritoriul României sau pe granița ei?

    Răspuns

    c) 1.075. 2.857 de kilometri este lungimea întregului fluviu; 761 km are Mureșul în România, iar 615 km are Oltul.

  5. Un râu are secțiunea de curgere de 30 m², iar apa are viteza medie de 2 m/s. Care este debitul, în m³/s?

    m³/s
    Răspuns

    60 m³/s. Q = A × v = 30 × 2 = 60 m³/s.

  6. Într-un sat de câmpie, fântânile seacă în a treia lună de secetă, dar forajul adânc al primăriei dă apă ca înainte. Explică diferența.

    Un răspuns bun

    Fântânile iau apă din pânza freatică, primul strat acvifer, care este alimentat direct de ploi și coboară repede când nu plouă. Forajul ajunge la o apă de adâncime, aflată între două strate impermeabile, care se alimentează de departe și încet, deci simte seceta mult mai târziu.

    Un răspuns complet deosebește pânza freatică de apele de adâncime și leagă fiecare de felul în care se alimentează.

Termeni

strat acvifer
Strat de rocă permeabilă ai cărei pori și crăpături sunt plini cu apă.
pânză freatică
Primul strat acvifer de sub suprafața terenului, alimentat direct de ploi; suprafața ei de sus este nivelul freatic.
izvor
Locul în care apa subterană iese la suprafață; și punctul din care pornește un râu.
bazin hidrografic
Suprafața de pe care un râu și afluenții lui își adună apele.
cumpăna apelor
Linia, de obicei pe culmi, care desparte două bazine hidrografice vecine.
debit
Volumul de apă care trece printr-o secțiune a unui râu într-o secundă, măsurat în m³/s.
regim hidrologic
Felul în care debitul și nivelul unui râu se schimbă de-a lungul anului.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Apele continentale - resursă vitală pentru societate” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.3, 2.3, 4.5.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.