Geografie IX EN
Pământul văzut din spațiu la solstițiul din iunie: emisfera nordică este aplecată spre Soare, iar cercul de 45° nord are o parte mai mare în lumină decât cercul de 45° sud.

Capitolul 2 · Pământul – corp cosmic

De ce există zi și noapte, ore diferite și anotimpuri opuse pe aceeași planetă?

Ceasul: o zi și un anScara: 150 de milioane de kilometri

Două locuri aflate la aceeași distanță de Ecuator, unul în nord și unul în sud, primesc în aceeași zi cantități foarte diferite de lumină. Planeta de alături are suprafața fotografiată din satelit, lună de lună, iar lumina ei este calculată pentru locul de pe orbită în care se află.

În iunie, ziua e lungă în nord și scurtă în sud

Punctul portocaliu se află la 45° latitudine nordică, pe meridianul care trece prin România. Punctul albastru se află la 45° latitudine sudică, pe același meridian, în ocean.

Fiecare cerc este drumul pe care punctul îl face într-o rotație a planetei. Partea groasă a cercului este în lumină. La solstițiul din iunie, în nord sunt luminate 15 ore și 26 de minute din 24, iar în sud doar 8 ore și 34 de minute.

Ce crezi că produce diferența?

O zi înseamnă o rotație

Pământul se rotește de la vest la est o dată la 24 de ore. Un loc are zi cât timp se află în jumătatea luminată a planetei și noapte cât timp se află în cealaltă.

Durata zilei depinde deci de cât din cercul unui loc cade în lumină. La Ecuator, cercul este tăiat mereu în două jumătăți egale.

Axa este înclinată cu 23,44°

Linia punctată este perpendiculara pe planul orbitei, planul în care Pământul înconjoară Soarele. Axa de rotație face cu ea un unghi de 23,44°.

Din cauza înclinării, linia care desparte ziua de noapte nu trece prin poli. În iunie lasă în lumină toată regiunea Polului Nord și taie cercurile din emisfera nordică în părți inegale, cu partea mai mare în lumină.

Unde ziua e mai lungă, Soarele urcă și mai sus

La amiază, în iunie, Soarele urcă la 68,4° deasupra orizontului la 45° nord și doar la 21,6° la 45° sud.

Desenele de sub durate arată același fascicul de lumină căzând pe sol. Când razele vin de sus, fasciculul luminează o fâșie îngustă: la 45° nord, o fâșie de 1,08 ori lățimea lui. Când vin pieziș, aceeași lumină se întinde pe 2,72 lățimi, deci fiecare metru pătrat primește mai puțină energie.

Vara are așadar două cauze care lucrează împreună: mai multe ore de lumină și raze mai apropiate de verticală.

După șase luni, lumina vine din partea cealaltă

Pământul a parcurs jumătate de orbită. Axa arată în aceeași direcție ca în iunie; schema din colț o desenează la fel în toate cele patru poziții.

Soarele luminează acum planeta din partea opusă, iar spre el este aplecată emisfera sudică. Duratele s-au inversat: 8 ore și 34 de minute în nord, 15 ore și 26 de minute în sud.

De două ori pe an, ziua este egală cu noaptea

În martie și în septembrie, Pământul trece prin punctele orbitei în care nicio emisferă nu este aplecată spre Soare. Linia dintre zi și noapte trece prin cei doi poli și taie toate cercurile în jumătăți egale.

Peste tot pe glob, ziua ține atunci aproape 12 ore: calculul geometric dă exact 12, iar de la răsărit până la apus trec cu câteva minute mai mult. Soarele se află la amiază la verticală deasupra Ecuatorului. Acestea sunt echinocțiile.

Un Pământ cu axa dreaptă nu ar avea anotimpuri

Axa a fost adusă la 0°, pe perpendiculara orbitei. Planeta se află din nou în poziția din iunie, la aceeași distanță de Soare ca înainte.

Linia dintre zi și noapte trece acum prin poli în orice lună. Graficul duratei zilei pe un an a devenit o linie dreaptă la 12 ore, pentru nord și pentru sud; liniile punctate arată anul real.

S-a schimbat un singur lucru, înclinarea, și anotimpurile au dispărut din calcul. Distanța până la Soare a rămas aceeași.

La altă latitudine, aceeași explicație

Mută cele două puncte la alte latitudini și privește cât din cercul lor rămâne în lumină în iunie.

La Ecuator ziua are 12 ore tot anul. La Cercul Polar de Nord, cercul intră întreg în lumină la solstițiul din iunie: Soarele nu apune 24 de ore. Dincolo de el, ziua polară ține săptămâni sau luni, iar în emisfera cealaltă este noapte polară.

Acum explică tu

O colegă spune: „Iarna e frig pentru că Pământul ajunge mai departe de Soare.” Cu ce i-ai arăta că explicația nu se potrivește?

Compară cu un răspuns

Anotimpurile sunt opuse în cele două emisfere: când în emisfera nordică este iarnă, în cea sudică este vară, deși toată planeta se află la aceeași distanță de Soare. Cu axa dreaptă, durata zilei rămâne de 12 ore tot anul și anotimpurile dispar, fără ca distanța să se schimbe. Cauza este înclinarea axei: ea schimbă, de la o lună la alta, înălțimea Soarelui la amiază și durata zilei.

Lecția 2.4, cu exemplul rezolvat și întrebări

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.