Geografie IX EN

Capitolul 2 · Pământul în spațiuLecția 2.5Profil umanist

Explorarea Universului: ce au adus geografiei misiunile spațiale

Ce s-a aflat despre Pământ abia după ce oamenii și aparatele lor au putut să-l privească din spațiu?

Înainte să citești: tu ce crezi?

Stația Spațială Internațională zboară la aproximativ 400 km deasupra solului. Câte răsărituri de Soare vede echipajul ei în 24 de ore?

Vezi răspunsul

16. 16 răsărituri și 16 apusuri. Stația face un ocol în jurul Pământului în aproximativ 90 de minute, cu aproape 8 km în fiecare secundă, deci într-o zi încap 16 ocoluri.

Pe 14 februarie 1990, sonda Voyager 1 și-a întors camera spre locul din care plecase. Se afla la 6 miliarde de kilometri de Soare. În fotografia făcută atunci, Pământul este un punct de lumină cât un singur pixel.

Pământul, fotografiat din drumul spre Lună: patru mijloace de cercetare

Din drumul spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a fotografiat, pe 7 decembrie 1972, întregul disc al Pământului, una dintre cele mai cunoscute imagini ale planetei. Zborul cu echipaj este unul dintre cele patru feluri de mijloace cu care se cercetează Universul și, privind înapoi, Pământul. Telescopul adună lumina venită de la corpuri îndepărtate. Atmosfera tulbură imaginea, de aceea unele telescoape au fost trimise în spațiu. Satelitul artificial este un aparat pus pe orbită în jurul Pământului, de unde transmite imagini și măsurători. Sonda spațială este un aparat fără echipaj care părăsește vecinătatea Pământului și zboară spre alte corpuri cerești. Al patrulea mijloc este zborul cu echipaj, în nave și în stații orbitale, laboratoare locuite care rămân pe orbită ani la rând.

Primii pași: Sputnik, Gagarin, Apollo

Pe 4 octombrie 1957, Uniunea Sovietică a lansat Sputnik, primul satelit artificial al Pământului. Zborul lui a arătat că un obiect construit de om poate fi pus pe orbită. Pe 12 aprilie 1961, Iuri Gagarin a devenit primul om care a zburat în jurul Pământului. Nava lui s-a numit Vostok 1.

Pe 20 iulie 1969, misiunea americană Apollo 11 a dus primii oameni pe Lună. Între 1969 și 1972, șase misiuni Apollo au adus pe Pământ 382 kg de roci și praf lunar, din șase locuri diferite.

Pentru curioși

Vostok 1 a mers cu 27.400 km/h, iar zborul lui Gagarin a durat 108 minute.

Neil Armstrong și Edwin Aldrin, din echipajul misiunii Apollo 11, au stat pe suprafața Lunii 21 de ore și 36 de minute.

Sonde și telescoape: Voyager, Hubble, James Webb

Sondele Voyager 1 și Voyager 2, lansate în 1977, au cercetat de aproape planetele gigante. Voyager 1 a ieșit din regiunea dominată de vântul solar în 2012, iar Voyager 2 în 2018. Sunt singurele aparate care au funcționat vreodată în afara acestei regiuni.

Telescopul spațial Hubble a fost lansat în 1990. Telescopul James Webb, lansat pe 25 decembrie 2021, are o oglindă de 6,5 m, cea mai mare trimisă vreodată în spațiu, și observă în infraroșu de la 1,5 milioane de kilometri de Pământ. Cu el se studiază lumina primelor galaxii și formarea sistemelor planetare.

Pentru curioși

Voyager 2 este singura sondă care a trecut pe lângă Uranus și Neptun.

1957 Sputnik · primul satelit artificial 1961 Iuri Gagarin · primul om pe orbită 1969 Apollo 11 · primii oameni pe Lună 1972 Landsat 1 · Pământul, urmărit din satelit 1977 Voyager 1 și 2 · spre planetele gigante 1981 Dumitru Prunariu · primul român în spațiu 1990 Hubble · telescop pe orbită 2000 Stația Spațială Internațională locuită fără întrerupere din noiembrie 2000 2012 Voyager 1 iese din regiunea dominată de vântul solar 2021 James Webb oglindă de 6,5 m, la 1,5 milioane km de Pământ satelit zbor cu echipaj sondă telescop
Figura 1De la primul satelit la primii oameni pe Lună au trecut doar 12 ani. Fiecare culoare arată unul dintre cele patru mijloace de cercetare: satelit, zbor cu echipaj, sondă, telescop.

Ce a câștigat geografia

Pentru geografie, cei mai folositori sunt sateliții care privesc în jos. Landsat 1, lansat pe 23 iulie 1972, a deschis cel mai lung program de observare a Pământului din satelit. Distingea detalii de 80 m și revenea deasupra aceluiași loc la fiecare 18 zile. Imaginile se folosesc în agricultură, silvicultură, hidrologie, cartografie și la urmărirea mediului. Prin compararea imaginilor făcute în ani diferiți se măsoară cât s-a retras un ghețar, cât s-a întins un oraș sau cât a fost tăiat dintr-o pădure. Sateliții meteorologici fotografiază fără întrerupere sistemele de nori.

Stația Spațială Internațională este locuită fără întrerupere din noiembrie 2000. Înconjoară Pământul la 370–460 km altitudine și face un ocol în aproximativ 90 de minute.

Fiecare mijloc aduce alt fel de informație. Un satelit vede aceeași regiune iar și iar, dar numai de sus. O sondă ajunge unde oamenii nu pot merge, dar trece o singură dată. Echipajele de pe Lună au adus probe din șase locuri, iar șase locuri nu descriu toată Luna.

Pentru curioși

Uniunea Europeană are propriul program de observare a Pământului, Copernicus.

51,6° N 51,6° S România 1 2 3 Trei ocoluri la rând, de aproximativ 90 de minute. Între timp Pământul se rotește: fiecare ocol, cu circa 22,5° mai la vest.
Figura 2Stația Spațială Internațională urcă și coboară între 51,6° N și 51,6° S. Cât ea face un ocol, în aproximativ 90 de minute, Pământul se rotește cu aproximativ 22,5°, așa că următorul ocol trece mai la vest. România se află în întregime sub traseele ei.

Exemplu rezolvat

Cu ce viteză zboară Stația Spațială Internațională

Stația zboară la aproximativ 400 km deasupra solului. Raza orbitei este raza Pământului plus altitudinea: 6.371 km + 400 km = 6.771 km. Lungimea unui ocol este 2 × 3,14 × 6.771 km ≈ 42.540 km.

Un ocol durează aproximativ 90 de minute, adică o oră și jumătate. Viteza este 42.540 km : 1,5 h ≈ 28.360 km/h, aproape 8 km în fiecare secundă.

Într-o zi încap 24 h : 1,5 h = 16 ocoluri, deci echipajul vede 16 răsărituri și 16 apusuri în 24 de ore. În cele 90 de minute ale unui ocol, Pământul se rotește cu 360° : 16 = 22,5°. De aceea stația trece la fiecare ocol peste alte regiuni, aflate mai la vest.

În România

Dumitru Prunariu, 14 mai 1981

Pe 14 mai 1981, nava sovietică Soiuz 40 a decolat de la cosmodromul Baikonur cu doi oameni la bord: comandantul Leonid Popov și cosmonautul cercetător Dumitru Prunariu, născut la Brașov. A doua zi, nava s-a cuplat cu stația orbitală Saliut 6. Prunariu, primul român ajuns în spațiu, a revenit pe Pământ pe 22 mai, după 7 zile, 20 de ore și 42 de minute și 124 de ocoluri în jurul planetei.

România este al 19-lea stat membru al Agenției Spațiale Europene (ESA); acordul de aderare a fost semnat pe 20 ianuarie 2011.

Stația Spațială Internațională are orbita înclinată cu 51,6° față de Ecuator, deci survolează toate locurile aflate între 51,6° latitudine nordică și 51,6° latitudine sudică. România, cuprinsă între 43°37′ și 48°15′ latitudine nordică, se află în întregime sub traseele ei.

Pe scurt

  1. Universul se cercetează cu telescoape, sateliți artificiali, sonde spațiale și zboruri cu echipaj, inclusiv în stații orbitale.
  2. Sputnik a fost primul satelit artificial (4 octombrie 1957), Iuri Gagarin a fost primul om pe orbită (12 aprilie 1961), iar Apollo 11 a dus primii oameni pe Lună (20 iulie 1969).
  3. Sondele Voyager, lansate în 1977, au cercetat planetele gigante; telescoapele spațiale Hubble (1990) și James Webb (2021) observă Universul îndepărtat.
  4. Sateliții de observare a Pământului, începând cu Landsat 1 (1972), dau imagini repetate ale aceluiași loc, folosite în cartografie, hidrologie, agricultură și la urmărirea mediului.
  5. Stația Spațială Internațională este locuită din noiembrie 2000 și înconjoară Pământul în aproximativ 90 de minute, de 16 ori pe zi.
  6. Dumitru Prunariu, primul român ajuns în spațiu, a zburat cu nava Soiuz 40 între 14 și 22 mai 1981.
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitSateliții stau nemișcați deasupra Pământului.

    CorectUn satelit rămâne pe orbită tocmai pentru că se mișcă foarte repede: Stația Spațială Internațională zboară cu aproximativ 28.000 km/h și face un ocol în 90 de minute.

  • GreșitSondele Voyager au ajuns la alte stele.

    CorectAu ieșit din regiunea dominată de vântul solar, în 2012 și 2018. Până la cea mai apropiată stea lumina însăși face peste patru ani, iar sondele sunt mult mai lente.

  • GreșitRocile aduse de Apollo 11 arată din ce este făcută toată Luna.

    CorectProbele vin din locul în care a coborât echipajul. Toate cele șase misiuni Apollo au adus probe din șase locuri; restul Lunii este cunoscut din măsurători făcute de pe orbită.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care este ordinea cronologică a evenimentelor?

    Răspuns

    b) Sputnik – Gagarin pe orbită – Apollo 11 pe Lună – lansarea sondelor Voyager. 1957, 1961, 1969, 1977: întâi un satelit, apoi un om pe orbită, apoi oameni pe Lună, apoi sonde spre planetele gigante.

  2. Care dintre mijloace este cel mai potrivit pentru a urmări cum se schimbă, de la un an la altul, suprafața unei păduri?

    Răspuns

    d) Un satelit de observare a Pământului, de tip Landsat. Numai un satelit care revine regulat deasupra aceluiași loc dă imagini care se pot compara între ani. Telescoapele spațiale și sondele privesc spre alte corpuri cerești.

  3. Un satelit face un ocol complet în jurul Pământului în 2 ore. Câte ocoluri face în 24 de ore?

    ocoluri
    Răspuns

    12 ocoluri. 24 h : 2 h = 12 ocoluri, după același calcul ca pentru Stația Spațială Internațională.

  4. Cu ce navă și când a zburat în spațiu Dumitru Prunariu?

    Răspuns

    a) Cu Soiuz 40, în mai 1981. Soiuz 40 a decolat pe 14 mai 1981 și s-a cuplat cu stația Saliut 6. Vostok 1 a fost nava lui Gagarin, iar Apollo 11 a dus primii oameni pe Lună.

  5. De ce au fost trimise telescoape în spațiu, deși există telescoape mari pe sol?

    Răspuns

    c) Pentru că atmosfera tulbură imaginea obținută de pe sol. Câteva sute de kilometri sau chiar 1,5 milioane de kilometri nu înseamnă nimic față de distanța până la stele. Câștigul este lipsa atmosferei dintre telescop și cer.

  6. O primărie vrea să știe cât s-a extins orașul în ultimii 30 de ani și are de ales între fotografii făcute de astronauți de pe Stația Spațială Internațională și imagini Landsat. Ce alegi și de ce?

    Un răspuns bun

    Aleg imaginile Landsat. Satelitul revine deasupra aceluiași loc la intervale regulate și fotografiază de fiecare dată în același fel, iar programul funcționează din 1972, deci există imagini pentru toți cei 30 de ani. Două imagini din ani diferiți se pot suprapune și compara. Fotografiile astronauților sunt făcute din unghiuri și la momente întâmplătoare, așa că nu se pot măsura la fel de sigur.

    Un răspuns complet invocă repetarea regulată a imaginilor, vechimea programului și posibilitatea de a compara două imagini făcute în aceleași condiții.

Termeni

telescop
Instrument care adună lumina sau alte radiații venite de la corpuri cerești îndepărtate.
satelit artificial
Aparat construit de om și pus pe orbită în jurul Pământului sau al altui corp ceresc.
sondă spațială
Aparat fără echipaj trimis să cerceteze alte corpuri cerești sau spațiul dintre ele.
stație orbitală
Laborator locuit care rămâne timp îndelungat pe orbită în jurul Pământului.
orbită
Traseul pe care îl parcurge un corp în jurul altui corp, de exemplu un satelit în jurul Pământului.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Explorarea Universului”; „Misiuni spațiale (studiu de caz)” (curriculum de specialitate, profil umanist). Competențe specifice urmărite: 2.1, 4.1, 4.4.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.