Geografie IX EN

Capitolul 3 · Interiorul PământuluiLecția 3.2

Minerale și roci: magmatice, sedimentare și metamorfice

Granitul din bordură, sarea din solniță și marmura de pe treptele unei clădiri vechi sunt toate „pietre”. Ce le deosebește?

Înainte să citești: tu ce crezi?

Sarea de la Praid și de la Slănic se scoate din munte, cu utilaje de mină. Cum a ajuns sarea acolo?

Vezi răspunsul

S-a depus pe fundul unor mări din care apa s-a evaporat. Sarea de la Praid și de la Slănic s-a depus pe fundul unor mări puțin adânci, din care apa s-a evaporat. Sarea gemă este o rocă sedimentară de precipitare, formată la suprafața Pământului.

La Slănic și la Praid, sarea se scoate din munte cu utilaje de mină. La Rușchița, în Munții Poiana Ruscă, marmura se taie în blocuri dintr-o carieră deschisă în coasta muntelui. În Munții Măcin, granitul iese la suprafață pe creste. Toate trei sunt roci, dar fiecare s-a format în alt fel.

Mineralul este substanța, roca este amestecul

Uită-te de aproape la o bordură de granit. Se văd trei feluri de boabe: cuarț cenușiu, feldspat alb sau roz și mică neagră, lucioasă. Fiecare este un mineral, iar granitul, în care stau laolaltă, este o rocă.

Un mineral este o substanță naturală, solidă, cu o compoziție chimică precisă și cu atomii așezați ordonat, în cristale. Cuarțul, calcitul, feldspatul, mica și halitul (sarea) sunt minerale. O rocă este o asociație naturală de minerale. Unele roci sunt alcătuite aproape în întregime dintr-un singur mineral: calcarul din calcit, sarea gemă din halit.

Scoarța terestră este făcută din roci. Ele se împart în trei grupe, după felul în care s-au format: magmatice, cum este granitul, sedimentare, cum este sarea, și metamorfice, cum este marmura. Felul în care s-a format o rocă lasă urme care se pot recunoaște: mărimea cristalelor, straturile, fosilele, benzile.

Pentru curioși

Fiecare mineral se recunoaște după proprietăți care se pot observa: culoarea, luciul, duritatea, forma cristalelor.

Aceeași rocă poate arăta diferit de la un loc la altul.

Munții Măcin granit Detunatele bazalt Racoș bazalt Padiș calcar Praid sare Slănic sare Rușchița marmură Munții Făgăraș șisturi cristaline magmatice sedimentare metamorfice Marea Neagră
Figura 1Roci din cele trei grupe și locuri din România unde apar: granit în Munții Măcin și bazalt la Detunatele și Racoș (magmatice), calcar la Padiș și sare la Praid și Slănic (sedimentare), marmură la Rușchița și șisturi cristaline în Făgăraș (metamorfice).

Rocile magmatice vin din topitură

Magma este rocă topită aflată în adânc. Când se răcește și se întărește, rezultă roci magmatice, numite și eruptive.

Dacă magma se răcește încet, în adâncul scoarței, cristalele au timp să crească și se văd cu ochiul liber. Rocile acestea sunt intrusive; exemplul clasic este granitul. Dacă magma ajunge la suprafață, unde se numește lavă, se răcește repede și cristalele rămân foarte mici. Rocile acestea sunt efuzive (vulcanice): bazaltul, de culoare închisă, și andezitul.

Rocile sedimentare se așază în straturi

Rocile sedimentare se formează la suprafața Pământului, pe uscat sau pe fundul apelor, din materiale care se depun strat peste strat și apoi se întăresc. Se recunosc după straturi și sunt singurele în care se păstrează de obicei fosile.

După originea materialului, sunt de trei feluri. Rocile detritice provin din sfărâmăturile altor roci: pietrișul, nisipul și argila, iar după cimentare conglomeratul și gresia. Rocile de precipitare se depun din apa în care erau dizolvate sărurile, atunci când apa se evaporă: sarea gemă și gipsul. Rocile organogene provin din resturi de viețuitoare: calcarul, din cochilii și schelete, și cărbunii, din plante.

Rocile metamorfice sunt roci transformate fără să se topească

Când o rocă ajunge la adâncimi mari, temperatura și presiunea cresc. Mineralele ei se rearanjează și se transformă, iar roca rămâne tot timpul solidă. Procesul se numește metamorfism, iar rezultatul sunt rocile metamorfice.

Din calcar rezultă marmura. Din argilă rezultă șisturile, care se desfac în foi. Din granit rezultă gnaisul, cu benzi deschise și închise. Dacă roca s-ar topi complet, ar deveni magmă, iar prin răcire ar da o rocă magmatică, nu una metamorfică.

Circuitul rocilor nu are o ordine fixă

Nicio rocă nu rămâne pentru totdeauna ce este. Trecerea rocilor dintr-o grupă în alta, de-a lungul a milioane de ani, se numește circuitul rocilor.

O rocă magmatică ajunsă la suprafață este sfărâmată de apă, îngheț și vânt, iar sfărâmăturile ei devin rocă sedimentară. Îngropată adânc, roca sedimentară devine metamorfică. Topită, devine magmă și apoi o altă rocă magmatică. Traseul acesta este doar unul dintre cele posibile. Orice rocă, din oricare grupă, poate fi erodată, metamorfozată sau topită, în funcție de locul în care ajunge.

magmă roci sedimentare calcar, gresie, sare gemă roci magmatice granit, bazalt roci metamorfice marmură, șist, gnais eroziune și sedimentare eroziune și sedimentare metamorfism metamorfism căldură și presiune, fără topire topire topire răcire topire
Figura 2Circuitul rocilor are mai multe drumuri. Orice rocă poate fi erodată, iar sfărâmăturile ei se pot depune și întări ca rocă sedimentară. Orice rocă poate fi și transformată în adânc în rocă metamorfică sau topită; la o rocă magmatică se ajunge doar din magmă, prin răcire.

Exemplu rezolvat

Trei întrebări pentru o rocă necunoscută

Ai în mână o rocă și vrei să afli din ce grupă face parte. Pune, pe rând, trei întrebări. Are straturi, fosile sau boabe rotunjite lipite între ele? Atunci este sedimentară. Are benzi sau foi paralele și cristale turtite? Atunci este metamorfică. Are cristale colțuroase, îmbinate strâns, fără straturi și fără foi? Atunci este de obicei magmatică; excepția cea mai des întâlnită este marmura, făcută din cristale de calcit.

Proba 1: rocă cenușie, cu o cochilie de melc imprimată. Are o fosilă, deci este sedimentară, cel mai probabil un calcar. Proba 2: rocă pestriță, cu cristale de cuarț, feldspat și mică mari cât bobul de orez, fără straturi. Este magmatică, răcită încet în adânc: un granit. Proba 3: rocă albă, din cristale mărunte de calcit care sclipesc, fără fosile. Este un calcar transformat prin metamorfism: o marmură.

În România

Câte o rocă din fiecare grupă, pe hartă

Roci magmatice intrusive apar în Munții Măcin, din nordul Dobrogei, unde granitele formează creste stâncoase în jurul Vârfului Țuțuiatu (467 m). Roci magmatice efuzive se văd la Detunatele, în Munții Apuseni, și la Racoș, în Munții Perșani: lava s-a răcit, s-a contractat și a crăpat în coloane cu mai multe fețe.

Rocile sedimentare sunt cele mai răspândite. Calcarele din Munții Apuseni au fost dizolvate de apă și adăpostesc peșteri și platoul carstic Padiș. Sarea de la Praid și de la Slănic s-a depus pe fundul unor mări puțin adânci, din care apa s-a evaporat.

Roca metamorfică cea mai cunoscută este marmura de la Rușchița, din Munții Poiana Ruscă, exploatată în carieră. Tot metamorfice sunt șisturile cristaline din care sunt alcătuiți în mare parte Munții Făgăraș.

Pe scurt

  1. Mineralul este o substanță naturală solidă, cu o compoziție chimică precisă și structură cristalină; roca este o asociație naturală de minerale.
  2. Rocile magmatice se formează prin răcirea magmei: intrusive, în adânc, cu cristale mari (granitul), sau efuzive, la suprafață, cu cristale mici (bazaltul, andezitul).
  3. Rocile sedimentare se formează la suprafață, din materiale depuse în straturi: gresia și argila (detritice), sarea gemă și gipsul (de precipitare), calcarul și cărbunii (organogene).
  4. Rocile metamorfice rezultă din transformarea altor roci în stare solidă, la temperaturi și presiuni mari: marmura din calcar, șisturile din argilă, gnaisul din granit.
  5. Circuitul rocilor este trecerea rocilor dintr-o grupă în alta, pe mai multe trasee posibile, fără o ordine obligatorie.
  6. În România se găsesc granit în Munții Măcin, bazalt la Detunatele și Racoș, calcar în Apuseni, sare la Praid și Slănic și marmură la Rușchița.
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitToate rocile parcurg același circuit, în aceeași ordine: magmatică, sedimentară, metamorfică.

    CorectCircuitul are mai multe trasee. Un granit poate fi erodat și transformat în gresie, poate fi metamorfozat direct în gnais sau poate fi topit din nou.

  • GreșitRocile metamorfice se formează prin topirea altor roci.

    CorectMetamorfismul are loc în stare solidă. O rocă topită devine magmă, iar din magmă rezultă roci magmatice.

  • GreșitMineral și rocă înseamnă același lucru.

    CorectMineralul este o substanță cu o compoziție precisă, de exemplu cuarțul. Roca este o asociație de minerale, de exemplu granitul, format din cuarț, feldspat și mică.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care dintre următoarele este un mineral, nu o rocă?

    Răspuns

    b) Cuarțul. Cuarțul este o substanță cu o compoziție chimică precisă. Granitul, gresia și bazaltul sunt asociații de minerale, adică roci.

  2. Un granit are cristale mari, care se văd cu ochiul liber. Ce arată acest lucru despre formarea lui?

    Răspuns

    c) Că magma s-a răcit încet, în adâncul scoarței. Cristalele cresc mari doar dacă au timp, adică atunci când răcirea este lentă, în adânc. Răcirea rapidă de la suprafață dă cristale foarte mici, ca la bazalt.

  3. Din ce rocă rezultă marmura și prin ce proces?

    Răspuns

    a) Din calcar, prin metamorfism. La temperaturi și presiuni mari, calcitul din calcar recristalizează în stare solidă și rezultă marmura.

  4. Cum s-a format sarea de la Praid și de la Slănic?

    Răspuns

    d) Prin evaporarea apei unor mări puțin adânci. Sarea gemă este o rocă sedimentară de precipitare: sărurile dizolvate se depun când apa se evaporă.

  5. Câte dintre următoarele șase roci sunt sedimentare: granit, gresie, bazalt, calcar, marmură, sare gemă?

    roci
    Răspuns

    3 roci. Gresia, calcarul și sarea gemă sunt sedimentare. Granitul și bazaltul sunt magmatice, iar marmura este metamorfică.

  6. Pornește de la un bloc de granit din Munții Măcin și descrie două drumuri diferite prin care el ar putea ajunge, în milioane de ani, o altă rocă. Numește procesul și roca rezultată pentru fiecare drum.

    Un răspuns bun

    Primul drum: granitul este sfărâmat la suprafață de apă, îngheț și vânt, iar nisipul rezultat este transportat, depus în straturi și cimentat; rezultă o gresie, rocă sedimentară. Al doilea drum: granitul ajunge la adâncime mare și, la temperatură și presiune ridicate, se transformă în stare solidă în gnais, rocă metamorfică. Un al treilea drum ar fi topirea completă, din care rezultă magmă și apoi o altă rocă magmatică.

    Un răspuns complet dă două trasee diferite, fiecare cu procesul (eroziune și sedimentare, metamorfism sau topire) și cu roca rezultată, și arată că circuitul rocilor nu are o ordine fixă.

Termeni

mineral
Substanță naturală solidă, cu o compoziție chimică precisă și structură cristalină (de exemplu cuarțul, calcitul, halitul).
rocă
Asociație naturală de minerale, care alcătuiește scoarța terestră (de exemplu granitul, calcarul, marmura).
magmă
Rocă topită aflată în adâncul Pământului; ajunsă la suprafață se numește lavă.
roci magmatice
Roci formate prin răcirea și întărirea magmei, în adânc (intrusive) sau la suprafață (efuzive).
roci sedimentare
Roci formate la suprafața Pământului din materiale depuse în straturi și apoi întărite.
roci metamorfice
Roci rezultate din transformarea altor roci în stare solidă, la temperaturi și presiuni mari.
circuitul rocilor
Trecerea rocilor dintr-o grupă în alta prin eroziune și sedimentare, metamorfism sau topire, de-a lungul timpului geologic.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Structura internă a Terrei. Minerale și roci” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.3, 3.1.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.