Geografie IX EN
Fâșie de relief văzută dinspre sud-est: în stânga jos, Câmpia Română, galbenă de culturi; spre dreapta, dealuri și munți verzi de pădure; sus, creasta Făgărașului, cu pajiști. Alături, un grafic arată că pădurea coboară sub jumătate din teren la 1.800 m.

Capitolul 7 · Biosfera și solurile – diversitate geografică

De ce se schimbă pădurea când urci un munte și ce ține un metru de sol?

Ceasul: un anotimp și o mie de aniScara: de la Dunăre la creasta Carpaților

O fâșie de teren lată de 24 km pornește de la Dunăre, de lângă Turnu Măgurele, și ajunge după 218 km dincolo de creasta Munților Făgăraș. Relieful ei este măsurat din satelit, iar culorile arată ce acoperă fiecare bucată de teren: culturi, pajiști, pădure, case, apă.

De la Dunăre până pe Moldoveanu sunt peste 2.500 m în sus

Privești fâșia dinspre sud-est. În stânga jos este Dunărea, la 18 m altitudine. În dreapta sus este Vârful Moldoveanu, cel mai înalt din România, cu 2.544 m.

Înălțimile sunt desenate mult mai mari decât sunt față de distanțe. La scară, muntele abia s-ar vedea: fâșia este de 86 de ori mai lungă decât este de înalt vârful.

Până la ce altitudine crezi că urcă pădurea pe Făgăraș și de ce se oprește?

Sub 200 m, trei sferturi din teren sunt cultivate

Partea de fâșie aflată sub 200 m altitudine are 2.203 km², adică 42% din toată fâșia. Harta din satelit găsește aici teren cultivat pe 75,9% din suprafață și pădure pe numai 9,0%.

Graficul din dreapta spune același lucru pe trepte de câte 100 m. Fiecare bară este o treaptă de altitudine, iar culorile ei arată cât din teren ocupă pădurea, pajiștea, culturile. Între 100 și 200 m, galbenul culturilor ajunge la 85,4%.

Pe dealuri, pădurea trece de jumătate de la 350 m în sus

Între 200 și 500 m, pădurea acoperă 42,7% din teren, iar culturile 34,6%. De la aproximativ 350 m în sus, mai mult de jumătate din fiecare treaptă este pădure.

Manualul numește aici două etaje: al stejarului, până la 500 m, și al fagului, între 500 și 1.200 m. În etajul fagului, pădurea acoperă 84,3% din fâșie.

Satelitul vede coroanele, dar harta lui are o singură clasă pentru toți arborii. Ea nu spune unde se termină stejarul și unde începe fagul: limitele punctate din grafic sunt cele din manual.

Între 1.200 și 1.800 m, pădurea acoperă 86% din teren

Cea mai împădurită treaptă din toată fâșia este cea dintre 1.100 și 1.200 m, cu 98,0% pădure. De aici în sus, după manual, fagul lasă locul coniferelor: molid și brad, cu frunze în formă de ace, care rezistă la ger.

În etajul coniferelor, între 1.200 și 1.800 m, pădurea acoperă 86,3%, iar pajiștea 13,6%.

Temperatura medie a anului, calculată cu 6,5 °C mai puțin la fiecare 1.000 m de urcuș, coboară de la 12,2 °C la Dunăre la 2,6 °C la 1.500 m.

În fâșie, pădurea se oprește pe la 1.800 m

Linia galbenă unește locurile aflate la 1.800 m. La această altitudine, arborii ajung să acopere mai puțin de jumătate din teren: 62,1% în treapta 1.700–1.800 m și 39,9% în treapta următoare. Aceasta este, în fâșie, limita superioară a pădurii, calculată din harta satelitului. Manualele dau pentru Carpați 1.800 m; de la un versant la altul, limita urcă sau coboară.

Cauza principală este frigul. Aici, temperatura medie a anului, calculată, este de 0,6 °C: vara este prea scurtă și prea rece pentru ca arborii să mai alcătuiască o pădure.

Trecerea se face treptat. Între 1.600 și 2.100 m, pădurea scade de la 81% la 16% din teren.

Deasupra pădurii rămân tufărișuri și pajiști

Între 1.800 și 2.000 m, manualul așază etajul subalpin, cu tufărișuri de jneapăn și ienupăr. Harta din satelit are o clasă „tufăriș”, dar în fâșie ea acoperă sub 0,1% din teren; în aceste trepte găsește 66,5% pajiște și 33,3% arbori. Jnepenișul nu poate fi citit din ea.

Peste 2.000 m este etajul alpin: 89,7% pajiște cu ierburi scunde. Stânca goală și zăpada ocupă pe hartă sub 1%; lângă creastă, între 2.400 și 2.500 m, harta trece 14,5% din teren la clasa „mușchi și licheni”.

Urcușul seamănă cu un drum spre nord

Foioase, apoi conifere, apoi pajiști fără arbori: în aceeași ordine se schimbă vegetația de la latitudinea României spre nord, până în tundră.

Pe munte, schimbarea încape în 2,5 km de urcuș, care răcesc aerul, după calcul, cu 16 °C. Durata zilei și anotimpurile rămân însă cele ale latitudinii: pe Moldoveanu nu există noapte polară.

Trei soluri pe drumul urcușului

050100150200240 cmadâncime, cmA55AB80B185BC210mai jos, nedescris1 CernoziomFundulea, Bărăgan60 m altitudineA22E42B196BC223C2 LuvosolAlbota, lângă Pitești334 m altitudineA25R3 Sol de muntepe rocă, în etajul alpindesenat după definiție

Desenul pune la aceeași scară trei profile de sol. Literele sunt orizonturile: A, stratul închis la culoare, cu humus; E, stratul deschis din care apa a spălat argila; B, stratul în care argila se adună; C, roca sfărâmată; R, roca tare.

Cernoziomul câmpiei are orizontul A gros de 55 cm; profilul a fost descris la Fundulea, în Bărăgan, la 140 km est de fâșie. Luvosolul, solul de sub pădurile de stejar și de fag, are la Albota, lângă Pitești, 22 cm de strat cu humus și un strat spălat până la 42 cm. Pe creastă, solul stă direct pe rocă, aflată la cel mult 25 cm de suprafață.

Un centimetru de sol se face, de obicei, în peste 1.000 de ani

Solul se formează foarte încet: de obicei, peste 1.000 de ani pentru un centimetru. Viteza depinde de climă, de rocă și de relief.

Eroziunea ia întâi stratul de sus, orizontul A, cel cu humus: 55 cm la Fundulea, 22 cm la Albota, cel mult 25 cm cu totul pe creastă. Cu cât stratul este mai subțire, cu atât cântărește mai mult fiecare centimetru pierdut.

Dealurile cultivate dintre Pitești și Curtea de Argeș fac parte din Piemontul Getic, una dintre regiunile în care ploile spală solul de pe pante. În toată România, eroziunea prin apă afectează 6,3 milioane de hectare de teren agricol.

Acum explică tu

Mută în gând muntele lângă Ecuator, într-un loc unde la poale sunt 27 °C tot anul. Ce ar acoperi atunci creasta de 2.544 m? Explică de ce etajele urcă mai sus pe munții apropiați de Ecuator și de ce un vârf de acolo, oricât de înalt, nu are noapte polară.

Compară cu un răspuns

Cu aceeași scădere de 6,5 °C la 1.000 m, creasta ar avea aproape 11 °C, cât sunt azi în România pe la 250 m, în etajul stejarului: frigul nu ar mai opri pădurea nicăieri pe munte. Temperatura de la limita pădurii din Făgăraș, 0,6 °C, s-ar afla abia la aproximativ 4.050 m. Etajele urcă fiindcă urcușul pornește de la o temperatură mai mare. Noaptea polară ține de latitudine; altitudinea nu schimbă durata zilei.

Lecția 7.2, zonele biogeografice și etajarea
Lecția 7.3, solul și profilul lui

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.