Capitolul 4 · ReliefulLecția 4.3
Relieful fluvial, litoral și carstic: unde este ușor și unde este greu de locuit
De ce sunt terasele râurilor pline de sate, iar platourile de calcar aproape goale?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Pe platoul Padiș, un pârâu dispare într-o gaură din calcar. Cercetătorii au turnat în el un colorant roșu. După cât timp a ieșit colorantul la izvorul aflat la peste 5 km depărtare?
Vezi răspunsul
După 30 de ore. După 30 de ore. În calcar, apa curge repede prin golurile pe care le-a lărgit, aici cu cel puțin 171 m pe oră. De aceea apa murdărită pe platou ajunge la izvor în una-două zile, aproape nefiltrată.
Pe platoul Padiș, din Munții Apuseni, pâraiele dispar în pământ. Apa pârâului Arsurii intră într-o gaură din calcar la 1.245 m altitudine și iese din nou la lumină după 30 de ore, la peste 5 km depărtare și cu 430 m mai jos. În aval de locul în care apa intră în pământ, valea rămâne seacă.
Relieful fluvial: valea și părțile ei
Satele vechi de pe văile râurilor stau aproape toate pe aceeași treaptă, terasa, iar locul ei se înțelege urcând dinspre apă. Pe fundul văii se află albia minoră, prin care râul curge la niveluri obișnuite. De o parte și de alta se întinde albia majoră sau lunca, o suprafață netedă pe care apa o acoperă la revărsări. Mai sus urmează terasele, trepte netede care au fost cândva lunci și au rămas suspendate după ce râul s-a adâncit, apoi versanții. Toate aceste forme alcătuiesc relieful fluvial, creat de apele curgătoare, care erodează, transportă și depun; forma lui de bază este valea.
La munte, unde panta este mare, râul sapă în adâncime și valea este îngustă, în formă de V. În roci dure apar chei și defilee, văi strâmte cu pereți abrupți. La câmpie râul curge încet și face bucle numite meandre: malul din exteriorul buclei este erodat, iar pe cel din interior se depune nisip.
La vărsare, râul își lasă aluviunile. Dacă marea are maree slabe și curenți slabi, aluviunile se adună și formează o deltă, cu brațe, grinduri și lacuri. Dacă mareea este puternică, ea lărgește gura râului ca o pâlnie și se formează un estuar, cum are Tamisa.
Pentru curioși
Estuare au și Sena și Elba.
Relieful litoral: unde lucrează valurile
Relieful litoral este modelat de valuri, de curenți și de maree. Eroziunea făcută de valuri se numește abraziune. Pe țărmurile înalte, valurile sapă la baza uscatului și creează faleza, un mal abrupt care se retrage cu timpul.
Pe țărmurile joase domină depunerea. Plaja este o fâșie de nisip sau de pietriș adusă de valuri. Cordonul litoral este un val lung de nisip clădit de valuri și de curenți în fața țărmului. Când un cordon închide un golf, apare o lagună; când barează gura unui râu, apare un liman.
Pentru curioși
După înfățișare se deosebesc mai multe tipuri de țărm: cu fiorduri (Norvegia), cu riasuri, adică văi de râu inundate de mare (nord-vestul Spaniei), dalmatic, cu insule paralele cu țărmul (Croația), cu lagune, cu limanuri, cu delte și cu estuare.
Relieful carstic: apa dizolvă roca
Relieful carstic apare pe roci pe care apa le dizolvă, mai ales pe calcar. La suprafață se formează lapiezuri, șănțulețe săpate în stâncă, doline, adâncituri în formă de pâlnie, și polii, depresiuni mari, închise, cu fundul neted. Râurile taie în calcar chei sau intră sub pământ printr-un ponor și ies la lumină printr-un izbuc.
În adâncime, apa lărgește crăpăturile până la peșteri și avene, care sunt puțuri verticale.
Pentru curioși
În peșteri, apa care picură depune calcarul dizolvat sub formă de stalactite, stalagmite și coloane.
Ce relief ajută locuirea și ce relief o împiedică
Terasele râurilor sunt cele mai căutate locuri de așezare: sunt netede, au sol fertil, se află aproape de apă și deasupra nivelului la care ajung inundațiile, iar drumurile urmează valea. Lunca este fertilă și netedă, dar inundabilă. Cheile și defileele lasă loc doar pentru un drum sau o cale ferată.
Țărmurile joase, cu plaje și golfuri adăpostite, atrag porturi și stațiuni. Deltele au teren jos și mlăștinos, deci puțini locuitori, care trăiesc pe grinduri.
În carst, apa lipsește la suprafață, solul este subțire, iar terenul se poate surpa deasupra golurilor. Platourile de calcar sunt de aceea slab populate. Peșterile și cheile aduc în schimb turiști, iar izbucurile dau apă localităților de la poalele muntelui.
Pentru curioși
Falezele se retrag și pun în pericol construcțiile de pe margine.
Exemplu rezolvat
Cât de repede curge apa pe sub Padiș
Hidrogeologii află drumul apei subterane turnând într-un ponor o substanță ușor de recunoscut, numită trasor, și așteptând să apară la izvoare. La 22 septembrie 1985, un colorant roșu, rodamina B, a fost turnat în ponorul pârâului Arsurii, la 1.245 m altitudine. A ieșit după 30 de ore în izbucul Galbenei, aflat la 815 m altitudine și la 5.120 m depărtare în linie dreaptă.
Viteza minimă a apei subterane se calculează împărțind distanța în linie dreaptă dintre ponor și izbuc la timpul după care a apărut trasorul. Aici: 5.120 m : 30 h = 171 m pe oră. Diferența de nivel este 1.245 − 815 = 430 m.
Viteza reală este mai mare, pentru că apa nu curge în linie dreaptă. Concluzia practică: în carst, apa murdărită pe platou ajunge la izvor în una-două zile, aproape nefiltrată.
În România
Delta Dunării, litoralul și carstul din Apuseni
Delta Dunării are 4.178 km², din care 82% pe teritoriul României, și este străbătută de trei brațe: Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe. În amonte, în Defileul Dunării, fluviul se îngustează la Cazane până la aproximativ 200 m.
Litoralul românesc măsoară 245 km. În nord, pe 163 km, țărmul este jos, cu plaje și cordoane de nisip; ele au închis foste golfuri și au format complexul lagunar Razim–Sinoie, de 1.015 km². În sud, pe 82 km, țărmul are faleză și limanuri, cum este Techirghiol.
Carstul este bine reprezentat în Munții Apuseni: platoul Padiș, aflat la aproximativ 1.200 m, și Peștera Scărișoara, care adăpostește la 1.165 m altitudine un bloc de gheață de circa 100.000 m³, vechi de peste 10.000 de ani. În Carpații Orientali, Cheile Bicazului au aproape 8 km lungime.
Pe scurt
- Relieful fluvial este creat de râuri; o vale are albie minoră, albie majoră (luncă), terase și versanți, iar la câmpie râul face meandre.
- La vărsare se formează o deltă, dacă mareea este slabă și aluviunile se adună, sau un estuar, dacă mareea puternică lărgește gura râului.
- Relieful litoral este modelat de valuri: faleza apare prin abraziune, iar plaja, cordonul litoral, laguna și limanul apar prin depunere.
- Relieful carstic apare prin dizolvarea calcarului: lapiezuri, doline, polii, chei, ponoare și izbucuri la suprafață; peșteri și avene în adâncime.
- Terasele sunt cele mai favorabile așezărilor; lunca este fertilă, dar inundabilă; deltele, cheile și platourile carstice sunt slab populate.
- În România se află Delta Dunării (4.178 km²), complexul lagunar Razim–Sinoie, limanul Techirghiol, platoul carstic Padiș, Peștera Scărișoara și Cheile Bicazului.
Greșeli frecvente
GreșitOrice râu care se varsă în mare face o deltă.
CorectDelta apare doar unde râul aduce multe aluviuni, iar mareea și curenții sunt slabi. La mări cu maree puternice se formează estuare.
GreșitLunca este cel mai bun loc pentru case, fiindcă este netedă și aproape de apă.
CorectLunca este albia majoră a râului și este acoperită de apă la revărsări. Satele vechi stau pe terase, deasupra nivelului inundațiilor.
GreșitLaguna și limanul sunt același lucru.
CorectLaguna este un fost golf al mării închis de un cordon de nisip. Limanul este gura unui râu barată de un cordon.
Verifică-te
6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Un sat vrea să construiască o școală. Care loc din vale este ferit de inundații și totuși neted?
Răspuns
c) Terasa. Terasa este o fostă luncă rămasă deasupra nivelului la care ajunge acum râul. Lunca este netedă, dar apa o acoperă la revărsări.
Dunărea are deltă, iar Tamisa are estuar. Ce face diferența?
Răspuns
b) Mareele slabe ale Mării Negre și cele puternice ale Mării Nordului. Unde mareea este slabă, aluviunile rămân la gura râului și clădesc delta. Mareea puternică le împrăștie și lărgește gura râului.
Cum s-a format complexul lagunar Razim–Sinoie?
Răspuns
a) Cordoane de nisip au închis foste golfuri ale mării. O lagună este un golf despărțit de mare printr-un cordon litoral clădit de valuri și de curenți.
Pe un platou de calcar găsești o adâncitură în formă de pâlnie, lată de 30 m, fără apă. Ce formă de relief este?
Răspuns
d) O dolină. Dolina este adâncitura în formă de pâlnie. Lapiezurile sunt șănțulețe, polia este o depresiune mare cu fundul neted, iar avenul este un puț vertical.
Un colorant turnat în ponorul din Poiana Ponor a ajuns după 66 de ore în izbucul Galbenei, aflat la 3.000 m depărtare în linie dreaptă. Ce viteză minimă a avut apa, în metri pe oră?
m/hRăspuns
45,5 m/h. 3.000 m : 66 h = 45,5 m pe oră.
O familie vrea să își facă o pensiune pe un platou de calcar din Apuseni, lângă o dolină. Ce două probleme îi ridică relieful carstic și ce avantaj îi aduce?
Un răspuns bun
Prima problemă este apa: pe platou pâraiele intră în pământ, deci apa trebuie adusă sau strânsă din ploi. A doua este terenul: deasupra golurilor se poate surpa, iar apa murdară de la pensiune ar ajunge repede, nefiltrată, la izbucurile din vale. Avantajul este turismul: peșterile, cheile și dolinele atrag vizitatori.
Un răspuns complet leagă lipsa apei de la suprafață și nesiguranța terenului de dizolvarea calcarului și numește valoarea turistică a carstului.
Termeni
- luncă (albie majoră)
- Suprafața netedă de pe fundul unei văi, pe care râul o acoperă la revărsări.
- terasă
- Treaptă netedă pe marginea unei văi, fostă luncă rămasă mai sus după adâncirea râului.
- meandru
- Buclă făcută de un râu care curge încet, erodată pe malul din exterior și cu depuneri pe cel din interior.
- deltă
- Formă de relief clădită din aluviuni la vărsarea unui râu într-o mare cu maree slabe.
- faleză
- Mal înalt și abrupt, creat de eroziunea valurilor (abraziune).
- lagună
- Fost golf al mării, închis de un cordon litoral.
- dolină
- Adâncitură în formă de pâlnie, formată prin dizolvarea calcarului.
Surse și legătura cu programa
- I. Orășeanu, A. Iurkiewicz (ed.), Karst Hydrogeology of Romania, 2010 – cap. Bihor–Vlădeasa Mountains, tabelul 3.3 (Asociația Hidrogeologilor din România) – marcările cu trasori din Padiș: ponorul pârâului Arsurii (1.245 m) – izbucul Galbenei (815 m), 5.120 m, 30 h, rodamină B, 22.09.1985; ponorul din Poiana Ponor – izbucul Galbenei, 3.000 m, 66 h
- Institutul Cultural Român – The Danube Delta Biosphere Reserve – suprafața Deltei Dunării (4.178 km², 82% în România) și a complexului Razim–Sinoie (1.015 km²)
- Institutul Național de Statistică – România în cifre 2017 (copie arhivată) – lungimea litoralului românesc, 245 km, între gârla Musura și Vama Veche; Techirghiol, liman fluvio-maritim
- Wikipedia – Litoralul românesc – împărțirea țărmului: 163 km în dreptul Deltei și al complexului Razim–Sinoie și 82 km în sud
- Wikipedia – Cazanele Dunării – îngustarea Dunării la Cazane, până la circa 200 m
- A. Perșoiu, A. Pazdur – Ice genesis and its long-term mass balance and dynamics in Scărișoara Ice Cave, The Cryosphere, 2011 – volumul blocului de gheață din Peștera Scărișoara, circa 100.000 m³
- A. Perșoiu și colab. – Holocene winter climate variability in Central and Eastern Europe, Scientific Reports, 2017 – vârsta gheții din Peștera Scărișoara, peste 10.000 de ani
- Wikipedia – Peștera Scărișoara – altitudinea peșterii, 1.165 m
- Wikipedia – Cheile Bicazului – lungimea cheilor, între km 26,5 și km 34 ai DN12C
- Wikipedia – Padiș – altitudinea medie a platoului Padiș, 1.200 m; Valea Arsurii între pâraiele platoului
- British Geological Survey – Sinkholes – formarea dolinelor prin dizolvarea rocii și riscul de surpare
- USGS – Dye tracing (WRI 02-4174) – vitezele calculate din trasori sunt viteze medii minime
Din programă: „Tipuri reprezentative de relief și favorabilitatea pentru locuire. Relieful fluvial, litoral și carstic” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.2, 3.2.