Geografie IX EN

Capitolul 4 · ReliefulLecția 4.1

Formele majore ale reliefului terestru: de la Everest la Groapa Marianelor

Dacă între Everest și fundul Gropii Marianelor sunt aproape 20 km pe verticală, de ce pare Pământul neted din spațiu?

Înainte să citești: tu ce crezi?

Pe un glob școlar cu diametrul de 30 cm, cât de înalt ar trebui să fie Vârful Everest?

Vezi răspunsul

Aproximativ 0,2 mm. Aproximativ 0,2 mm. Pe un asemenea glob, fiecărui kilometru îi corespund 0,0235 mm, iar Everestul are 8,849 km. De aceea Pământul pare neted din spațiu, deși între Everest și fundul Gropii Marianelor sunt aproape 20 km.

Vârful Everest se ridică la 8.849 m deasupra mării. Groapa Marianelor, din Oceanul Pacific, coboară la aproximativ 10.935 m sub nivelul ei. Între cele două puncte sunt aproape 20 km pe verticală, dar pe un glob școlar cu diametrul de 30 cm toată această diferență ar fi mai subțire de jumătate de milimetru.

Două trepte mari: continentele și bazinele oceanice

Privit din spațiu, Pământul pare neted pentru că denivelările lui sunt foarte mici față de mărimea planetei: cei aproape 20 km dintre Everest și fundul Gropii Marianelor se pierd lângă o rază de 6.371 km. Toate ridicăturile, suprafețele netede și adânciturile scoarței terestre alcătuiesc relieful. Înălțimea unui punct față de nivelul mării se numește altitudine; sub nivelul mării se măsoară adâncimea.

Cele mai mari forme de relief ale planetei sunt continentele și bazinele oceanice. Oceanul acoperă peste 70% din suprafața Pământului și are adâncimea medie de 3.682 m.

Curba hipsografică este graficul care arată cât din suprafața Pământului se află la fiecare altitudine și la fiecare adâncime. Pe ea se văd două trepte late. Prima este uscatul jos, dintre 0 și 1.000 m altitudine, unde se află cea mai mare parte a continentelor. A doua este fundul oceanului, dintre 3.000 și 6.000 m adâncime. Munții foarte înalți și gropile foarte adânci ocupă doar capetele înguste ale curbei.

Pentru curioși

Deosebirea dintre cele două trepte vine din scoarță: cea continentală este groasă și alcătuită din roci mai ușoare, cea oceanică este subțire și alcătuită din roci mai dense, așa că stă mai jos.

Curba hipsografică a Pământului 8.849 m 1.000 m 0 m 3.000 m 6.000 m 10.935 m altitudine adâncime Everest Groapa Marianelor treapta uscatului jos între 0 și 1.000 m adâncimea medie a oceanului: 3.682 m treapta fundului oceanic între 3.000 și 6.000 m adâncime uscat ocean: peste 70% din suprafața Pământului
Figura 1Cea mai mare parte a planetei stă pe două trepte: uscatul dintre 0 și 1.000 m și fundul oceanului dintre 3.000 și 6.000 m adâncime. Everestul și Groapa Marianelor sunt doar capetele înguste ale curbei.

Pe continente: munți, podișuri, dealuri și câmpii

Munții sunt formele cele mai înalte, de regulă peste 1.000 m. Au culmi și vârfuri, versanți cu pante mari și văi adânci.

Podișurile sunt suprafețe întinse, netede sau ușor vălurite, aflate la înălțime și tăiate de văi adânci. Altitudinea lor variază mult, de la 200–300 m până la peste 4.000 m: Podișul Tibet are în medie peste 4.500 m și este cel mai înalt podiș al planetei.

Dealurile au altitudini cuprinse în general între 200–300 m și 1.000 m, culmi rotunjite și pante mai domoale decât munții. Câmpiile sunt forme joase, de regulă sub 200–300 m, netede, cu văi puțin adâncite. Între formele înalte se află depresiuni, locuri mai joase înconjurate de munți sau de dealuri.

Pragurile de altitudine sunt orientative. Un podiș și un munte pot avea aceeași altitudine; îi deosebește înfățișarea: suprafață netedă la podiș, creste și versanți abrupți la munte.

Pentru curioși

Munții se înșiră de obicei în lanțuri: Himalaya, Anzi, Alpi, Carpați.

În România, limita convențională de la care o formă de relief este numită munte este de aproximativ 800 m.

Sub ocean: șelf, abrupt continental, câmpii abisale, dorsale și fose

Continentul continuă sub apă cu platforma continentală sau șelful, o suprafață cu pantă foarte mică, acoperită de ape puțin adânci, în general până la 200 m. De aici fundul coboară repede pe abruptul continental (numit și povârniș sau taluz continental).

La baza abruptului încep câmpiile abisale, întinderi aproape plane aflate de obicei între 3.000 și 6.000 m adâncime. Ele sunt cea mai întinsă formă de relief a planetei.

Prin mijlocul oceanelor trec dorsalele, lanțuri de munți vulcanici submarini care, puse cap la cap, măsoară aproape 65.000 km. Acolo plăcile tectonice se depărtează și se formează scoarță oceanică. Fosele sau gropile abisale sunt șanțuri lungi și înguste, mai adânci de 6.000 m, aflate la marginea oceanelor, acolo unde o placă tectonică alunecă sub alta. Cea mai adâncă este Groapa Marianelor.

Pentru curioși

Marginea șelfului se află în medie la aproximativ 140 m adâncime; de acolo fundul începe să coboare repede.

Profil de la țărm spre larg: șelf, abrupt continental, câmpie abisală, dorsală, fosă 3.000 m 6.000 m adâncime înălțimile sunt mărite de 200 de ori șelf abrupt continental câmpie abisală 3.000–6.000 m dorsală fosă peste 6.000 m nivelul mării Același profil la scara adevărată:
Figura 2De la țărm spre larg: șelf, abrupt continental, câmpie abisală, dorsală în mijlocul oceanului și fosă la margine. Sus, înălțimile sunt mărite de 200 de ori; jos, același profil la scara adevărată este aproape o linie dreaptă.

Unde locuiesc oamenii

Cei mai mulți oameni trăiesc în câmpii și pe dealuri joase, unde terenul este ușor de cultivat și de construit, iar drumurile se fac fără mari dificultăți. Munții înalți au pante mari, climă rece și soluri subțiri, așa că sunt slab populați; oferă în schimb apă, lemn, minereuri și pășuni.

Pentru curioși

Șelful, deși este acoperit de apă, contează și el: aici se pescuiește cel mai mult și tot aici se exploatează petrol și gaze naturale.

Exemplu rezolvat

Cât de înalt ar fi Everestul pe un glob de 30 cm

Raza medie a Pământului este de 6.371 km. Un glob cu diametrul de 30 cm are raza de 15 cm, adică 150 mm. Fiecărui kilometru din realitate îi corespund pe glob 150 mm : 6.371 = 0,0235 mm.

Everestul are 8,849 km, deci pe glob ar măsura 8,849 × 0,0235 = 0,21 mm. Groapa Marianelor are 10,935 km adâncime, deci ar fi o zgârietură de 10,935 × 0,0235 = 0,26 mm. Împreună dau 0,47 mm, grosimea câtorva foi de hârtie.

Pentru a afla înălțimea unei forme de relief pe un glob, împarți raza globului la raza Pământului și înmulțești rezultatul cu altitudinea reală. De aceea hărțile în relief și profilurile din atlas măresc mult scara înălțimilor: desenate la scara adevărată, formele de relief nu s-ar vedea.

În România

Trei trepte aproape egale

Relieful României este împărțit aproape egal între cele trei trepte: 31% munți, 36% dealuri și podișuri, 33% câmpii și lunci. Cel mai înalt punct este Vârful Moldoveanu, din Munții Făgăraș, cu 2.544 m; cel mai jos este țărmul Mării Negre, la 0 m.

Treptele de relief sunt dispuse aproape concentric. Carpații formează un arc în jurul Depresiunii Colinare a Transilvaniei. La exteriorul lor urmează Subcarpații și podișurile (Podișul Moldovei, Podișul Getic, Podișul Dobrogei), apoi câmpiile: Câmpia Română în sud și Câmpia de Vest. Delta Dunării este cea mai joasă și cea mai tânără regiune a țării.

Carpații românești sunt munți de înălțime mijlocie: altitudinea lor medie este de 840 m, iar creste de peste 2.000 m există mai ales în Carpații Meridionali. Această așezare face ca aproape orice județ să aibă la îndemână terenuri de cultură, pășuni, păduri și apă.

Pe scurt

  1. Relieful este totalitatea formelor suprafeței scoarței terestre; cele mai mari forme sunt continentele și bazinele oceanice.
  2. Curba hipsografică arată cât din suprafața Pământului se află la fiecare altitudine și adâncime; are două trepte late: uscatul dintre 0 și 1.000 m și fundul oceanului dintre 3.000 și 6.000 m adâncime.
  3. Formele majore ale continentelor sunt munții (peste 1.000 m, pante mari), podișurile (suprafețe netede aflate la înălțime), dealurile (între 200–300 m și 1.000 m, culmi rotunjite) și câmpiile (sub 200–300 m, netede).
  4. Relieful bazinelor oceanice cuprinde platforma continentală (șelful, până la circa 200 m adâncime), abruptul continental, câmpiile abisale (3.000–6.000 m), dorsalele și fosele (peste 6.000 m).
  5. Vârful Everest are 8.849 m, Groapa Marianelor coboară la aproximativ 10.935 m adâncime, iar dorsalele oceanice au împreună aproape 65.000 km lungime.
  6. În România, relieful este proporțional (31% munți, 36% dealuri și podișuri, 33% câmpii), iar altitudinea maximă este de 2.544 m, în Vârful Moldoveanu.
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitUn loc aflat la altitudine mare are obligatoriu pante mari.

    CorectAltitudinea și panta sunt două măsurători diferite. Podișul Tibet se află în medie la peste 4.500 m și are suprafețe întinse aproape netede.

  • GreșitFundul oceanului este neted, iar locul cel mai adânc se află în mijlocul lui.

    CorectPrin mijlocul oceanelor trec dorsalele, adică lanțuri de munți submarini. Fosele, locurile cele mai adânci, se află la marginea oceanelor.

  • GreșitOrice formă de relief care trece de 1.000 m este munte.

    CorectPragurile sunt orientative. O suprafață întinsă și netedă aflată la 1.500 m este podiș; muntele are creste, versanți abrupți și văi adânci.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce arată curba hipsografică?

    Răspuns

    b) Cât din suprafața planetei se află la fiecare altitudine și adâncime. Curba hipsografică este un grafic al repartiției suprafeței planetei pe trepte de altitudine și de adâncime.

  2. Un vas de cercetare măsoară, la marginea Oceanului Pacific, un șanț lung și îngust, adânc de 8.000 m. Ce formă de relief este?

    Răspuns

    a) O fosă. Fosele sunt șanțuri înguste, mai adânci de 6.000 m, aflate la marginea oceanelor. Câmpiile abisale sunt plane și se opresc de obicei la 6.000 m.

  3. O regiune are suprafața aproape netedă, se află la 1.400 m altitudine și este tăiată de câteva văi adânci. Cum o numești?

    Răspuns

    c) Podiș. Suprafața netedă aflată la înălțime și văile adânci sunt semnele podișului. Altitudinea singură nu hotărăște tipul formei de relief.

  4. Care este ordinea corectă a formelor de relief întâlnite de la țărm spre largul oceanului?

    Răspuns

    d) Șelf, abrupt continental, câmpie abisală. Șelful prelungește continentul sub ape puțin adânci, abruptul coboară repede, iar la baza lui începe câmpia abisală.

  5. Pe un glob cu raza de 300 mm, câți milimetri ar avea Everestul (8,849 km)? Raza Pământului este de 6.371 km.

    mm
    Răspuns

    0,42 mm. 300 mm : 6.371 = 0,0471 mm pentru fiecare kilometru; 8,849 × 0,0471 = 0,42 mm.

  6. Bărăganul și Podișul Tibet au amândouă suprafețe întinse și netede. Explică de ce unul este câmpie și celălalt podiș și spune care dintre ele este mai potrivit pentru agricultură și de ce.

    Un răspuns bun

    Bărăganul este câmpie pentru că se află la altitudine mică și are văi puțin adâncite. Tibetul are tot suprafețe netede, dar se află în medie la peste 4.500 m, deci este podiș. Bărăganul este mai potrivit pentru agricultură: la altitudine mică este mai cald și plantele au timp să crească, pe când la peste 4.000 m este frig aproape tot anul.

    Un răspuns complet deosebește cele două forme prin altitudine, arată ce au în comun (suprafața netedă) și leagă altitudinea de climă și de folosirea terenului.

Termeni

relief
Totalitatea formelor (ridicături, suprafețe netede, adâncituri) pe care le are suprafața scoarței terestre.
altitudine
Înălțimea unui punct de pe uscat, măsurată față de nivelul mării.
curbă hipsografică
Grafic care arată cât din suprafața Pământului se află la fiecare altitudine și la fiecare adâncime.
podiș
Formă de relief cu suprafață întinsă, netedă sau ușor vălurită, aflată la înălțime și tăiată de văi adânci.
platformă continentală (șelf)
Prelungirea continentului sub ape puțin adânci, cu pantă foarte mică, până la aproximativ 200 m adâncime.
câmpie abisală
Întindere aproape plană de pe fundul oceanului, aflată de obicei între 3.000 și 6.000 m adâncime.
dorsală
Lanț de munți vulcanici submarini, format acolo unde plăcile tectonice se depărtează.
fosă
Șanț lung și îngust de pe fundul oceanului, mai adânc de 6.000 m, aflat acolo unde o placă tectonică alunecă sub alta.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Forme majore ale reliefului terestru” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 2.2.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.