Capitolul 5 · Atmosfera și climaLecția 5.3
Zone și tipuri de climă: de la clima ecuatorială la cea polară și cum le recunoști pe o climogramă
Cum îți dai seama, din 12 temperaturi și 12 cantități de precipitații, în ce tip de climă se află un oraș?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Câte grade despart cea mai mare și cea mai mică temperatură măsurate vreodată în România?
Vezi răspunsul
83 de grade. Recordurile sunt 44,5 °C la Ion Sion, în Bărăgan (10 august 1951), și −38,5 °C la Bod, lângă Brașov (25 ianuarie 1942). O asemenea diferență între vară și iarnă este semnul unei clime continentale.
Pe 25 ianuarie 1942, la Bod, lângă Brașov, termometrul a coborât la −38,5 °C. Pe 10 august 1951, la Ion Sion, în Bărăgan, a urcat la 44,5 °C. Cele două recorduri ale României sunt despărțite de 83 de grade, iar o asemenea diferență între iarnă și vară este semnul unei clime continentale.
Climograma: clima unui loc într-un singur desen
Din cele 12 temperaturi ale unui oraș, două spun cel mai mult: a lunii celei mai calde și a lunii celei mai reci. La București sunt 23,4 °C în iulie și −0,9 °C în ianuarie, iar o diferență atât de mare arată o climă continentală. Din cele 12 cantități de precipitații contează suma și anotimpul în care plouă.
O climogramă arată, pentru cele 12 luni, temperatura medie, printr-o linie, și cantitatea de precipitații, prin coloane. Valorile sunt medii multianuale.
Citește întâi linia. Dacă lunile cele mai calde sunt iunie, iulie și august, locul se află în emisfera nordică; dacă sunt decembrie, ianuarie și februarie, în cea sudică. Amplitudinea termică anuală este diferența dintre temperatura medie a lunii celei mai calde și cea a lunii celei mai reci. O amplitudine de câteva grade arată o climă ecuatorială, una de aproximativ 10 °C o climă oceanică, iar una de peste 20 °C o climă continentală.
Citește apoi coloanele. Adună-le ca să afli cantitatea anuală și uită-te când plouă: tot anul, numai într-un anotimp, vara sau iarna. Coloane înalte în toate lunile și linia aproape dreaptă înseamnă climă ecuatorială. Coloanele aproape inexistente înseamnă deșert. Vară fără ploaie și iarnă ploioasă înseamnă climă mediteraneeană.
Pentru curioși
Scara temperaturii, în grade Celsius, stă de o parte a desenului, iar scara precipitațiilor, în milimetri, de cealaltă.
Zona caldă: căldură tot anul, ploaia face diferența
O zonă climatică este o fâșie a planetei care primește aproximativ aceeași cantitate de radiație solară. În interiorul ei, un tip de climă se deosebește de altul mai ales prin precipitații și prin diferența dintre anotimpuri. Zona caldă se întinde de o parte și de alta a Ecuatorului, până dincolo de tropice. Aici toate lunile au temperatura medie mai mare de 18 °C.
Clima ecuatorială este caldă și umedă tot anul: temperatura abia se schimbă de la o lună la alta, plouă aproape zilnic și cad peste 1.500 mm pe an. Se întâlnește în Amazonia, în bazinul fluviului Congo și în Indonezia. Clima subecuatorială are două anotimpuri, unul ploios și unul secetos; este clima savanelor din Africa și din America de Sud.
Clima tropical-umedă sau musonică are un anotimp cu ploi foarte bogate, aduse de musonul de vară, și unul uscat. Este clima Indiei și a Asiei de Sud-Est. Clima tropical-uscată sau deșertică se află în jurul tropicelor, unde aerul coboară și norii se formează greu: Sahara, Arabia. Plouă foarte rar, zilele sunt fierbinți, iar nopțile reci.
Pentru curioși
Tot climă tropical-uscată au deșertul Kalahari și centrul Australiei.
Zonele temperate: patru anotimpuri și patru tipuri de climă
Între tropice și cercurile polare se află cele două zone temperate. Clima subtropicală sau mediteraneeană are veri calde și secetoase și ierni blânde și ploioase. Apare mai ales în jurul Mării Mediterane.
Clima temperat-oceanică este clima țărmurilor bătute de vânturile de vest, ca în Europa de Vest: veri răcoroase, ierni blânde, ploi în toate lunile. Clima temperat-continentală este clima din interiorul continentelor, ca în Europa de Est, Siberia sau câmpiile din centrul Americii de Nord: veri calde, ierni geroase, precipitații puține, căzute mai ales vara. Între ele se află clima temperată de tranziție, din Europa Centrală, în care aerul oceanic ajunge slăbit, iar iernile sunt mai reci decât pe țărmul Atlanticului.
Pentru curioși
Clima mediteraneeană se întâlnește și departe de Marea Mediterană: în California, în centrul statului Chile, în sudul Africii și în sud-vestul Australiei.
Zonele reci și clima montană
Spre poli, razele cad foarte pieziș, iar în zonele reci nicio lună nu are temperatura medie mai mare de 10 °C. În clima subpolară, din nordul Canadei, al Scandinaviei și al Siberiei, iarna este lungă și geroasă, iar vara durează două-trei luni și rămâne rece. În clima polară, din Antarctica și din Groenlanda, gerul ține tot anul. Precipitațiile sunt puține și cad ca zăpadă.
Clima montană apare în toate zonele, pe munții înalți. Temperatura scade cu altitudinea, precipitațiile cresc până la o anumită înălțime, iar vegetația se așază în etaje.
Pentru curioși
Fiindcă temperatura scade cu altitudinea, vârfurile munților înalți pot rămâne acoperite de zăpadă și vara.
Exemplu rezolvat
Climograma Bucureștiului
La stația București-Filaret, temperaturile medii lunare din perioada 1961–2024 sunt, din ianuarie până în decembrie: −0,9; 1,4; 6,2; 12,1; 17,4; 21,4; 23,4; 23,0; 18,1; 12,0; 6,2 și 1,0 °C. Precipitațiile lunare sunt: 42,9; 35,3; 41,8; 47,8; 69,6; 75,9; 58,9; 51,1; 49,6; 44,3; 48,3 și 46,6 mm.
Luna cea mai caldă este iulie, deci orașul se află în emisfera nordică. Amplitudinea termică anuală este 23,4 − (−0,9) = 24,3 °C. Suma precipitațiilor este de 612,1 mm pe an. Plouă în toate lunile, cel mai mult în iunie (75,9 mm) și cel mai puțin în februarie (35,3 mm).
Patru anotimpuri, amplitudine de peste 20 °C, o lună de iarnă cu media sub 0 °C și cele mai multe ploi la începutul verii: climograma arată o climă temperat-continentală.
În România
Climă temperat-continentală de tranziție
România se află la jumătatea drumului dintre Ecuator și Polul Nord și între vestul oceanic și estul continental al Europei. Clima ei este temperat-continentală de tranziție. În ianuarie, temperatura medie este de −2 … 0 °C în sudul și în vestul țării și de −4 … −2 °C în Moldova, iar precipitațiile sunt mai bogate în jumătatea de vest decât în cea de est. În Delta Dunării cad în ianuarie mai puțin de 20 mm.
Carpații adaugă clima montană. Pe Vârful Omu, la 2.504 m, luna cea mai caldă are o medie de numai 6,4 °C, iar într-un an cad 991 mm de precipitații, față de 432 mm la Constanța.
Recordurile țării arată cât de mari pot fi extremele: 44,5 °C la Ion Sion, în județul Brăila, pe 10 august 1951, și −38,5 °C la Bod, în județul Brașov, pe 25 ianuarie 1942.
Pe scurt
- Zona caldă are patru tipuri de climă: ecuatorială (caldă și ploioasă tot anul), subecuatorială (un anotimp ploios și unul secetos), tropical-umedă sau musonică și tropical-uscată sau deșertică.
- Zonele temperate au clima subtropicală sau mediteraneeană (veri secetoase, ierni ploioase), temperat-oceanică, temperat-continentală și temperată de tranziție.
- Zonele reci au clima subpolară și clima polară; clima montană apare pe munții înalți din toate zonele.
- Climograma arată temperaturile medii lunare printr-o linie și precipitațiile lunare prin coloane.
- Amplitudinea termică anuală este diferența dintre temperatura medie a lunii celei mai calde și cea a lunii celei mai reci.
- România are climă temperat-continentală de tranziție; recordurile ei sunt 44,5 °C (Ion Sion, 10 august 1951) și −38,5 °C (Bod, 25 ianuarie 1942).
Greșeli frecvente
GreșitAmplitudinea termică anuală este diferența dintre cea mai mare și cea mai mică temperatură înregistrată vreodată.
CorectSe calculează din mediile lunare: luna cea mai caldă minus luna cea mai rece. La București este de 24,3 °C, pe când diferența dintre recordurile absolute ale României este de 83 de grade.
GreșitÎn zona caldă plouă mult peste tot.
CorectToate climele zonei calde au temperaturi ridicate, dar precipitațiile diferă complet: clima ecuatorială este ploioasă tot anul, iar cea tropical-uscată este clima deșerturilor.
GreșitÎn clima mediteraneeană plouă vara, când este cald.
CorectVara mediteraneeană este secetoasă. Ploile cad iarna, care este blândă.
Verifică-te
6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce tip de climă are veri calde și secetoase și ierni blânde și ploioase?
Răspuns
c) Clima subtropicală. Seceta de vară și ploile de iarnă sunt semnul climei mediteraneene.
O climogramă are linia temperaturii aproape dreaptă, la 26 °C, și coloane înalte de precipitații în toate lunile. Ce climă arată?
Răspuns
a) Climă ecuatorială. Temperatura aproape neschimbată și ploile din fiecare lună sunt trăsăturile climei ecuatoriale. Clima musonică ar avea un anotimp uscat.
Pe o climogramă, cele mai calde luni sunt decembrie, ianuarie și februarie. Ce afli de aici?
Răspuns
b) Că locul se află în emisfera sudică. Anotimpurile sunt inversate în cele două emisfere: vara sudică ține din decembrie până în februarie.
Ce tip de climă are România?
Răspuns
d) Temperat-continentală de tranziție. România se află între vestul oceanic și estul continental al Europei, deci clima ei face trecerea între cele două.
Într-un oraș, luna cea mai caldă are temperatura medie de 22 °C, iar luna cea mai rece, de −3 °C. Cât este amplitudinea termică anuală? Răspunsul, în grade Celsius.
°CRăspuns
25 °C. 22 − (−3) = 25 °C. Scăderea unei valori negative mărește diferența.
Climograma unui oraș arată: luna cea mai caldă, iulie, cu 25 °C; luna cea mai rece, ianuarie, cu 10 °C; 15 mm de precipitații în iulie și 110 mm în decembrie. Ce tip de climă are orașul și după ce ai recunoscut-o?
Un răspuns bun
Orașul are climă subtropicală (mediteraneeană) și se află în emisfera nordică, pentru că luna cea mai caldă este iulie. Iarna este blândă, cu 10 °C în ianuarie, iar amplitudinea termică anuală este de 15 °C. Semnul hotărâtor este regimul ploilor: vara este secetoasă, iar cele mai multe precipitații cad iarna.
Un răspuns complet numește tipul de climă, emisfera și cel puțin două dovezi citite de pe climogramă: iarna blândă și vara secetoasă cu ploi de iarnă.
Termeni
- zonă climatică
- Fâșie a planetei care primește aproximativ aceeași cantitate de radiație solară: caldă, temperată sau rece.
- tip de climă
- Climă cu un anumit regim al temperaturii și al precipitațiilor, de exemplu ecuatorială, mediteraneeană sau temperat-continentală.
- climogramă
- Grafic care arată temperaturile medii lunare (linie) și precipitațiile medii lunare (coloane) dintr-un loc.
- amplitudine termică anuală
- Diferența dintre temperatura medie a lunii celei mai calde și cea a lunii celei mai reci.
- climă temperat-continentală
- Clima din interiorul continentelor, cu veri calde, ierni geroase și precipitații puține, căzute mai ales vara.
- climă montană
- Clima munților înalți, în care temperatura scade cu altitudinea, iar vegetația este așezată în etaje.
Surse și legătura cu programa
- ANM – Caracterizare climatologică multianuală 1961–2024, ianuarie (celelalte luni au pagini cu aceeași adresă, terminate în _02 … _12) – minima absolută a României, −38,5 °C la Bod, 25 ianuarie 1942; mediile lunii ianuarie pe regiuni; mediile lunare de la București-Filaret, Constanța și Vârful Omu (tabelul 2 al fiecărei luni)
- ANM – Caracterizare climatologică multianuală 1961–2024, august – maxima absolută, 44,5 °C la Ion Sion, județul Brăila, 10 august 1951; media lunii august pe Vârful Omu
- ANM – Caracterizare climatologică multianuală 1961–2024, iulie – media lunii iulie la București-Filaret (23,4 °C)
- UCAR Center for Science Education – The troposphere – aerul se răcește cu înălțimea, de aceea vârfurile înalte pot păstra zăpada și vara
- NOAA JetStream – Climate zones – pragurile de 18 °C (climele tropicale), 1.500 mm pe an și 10 °C (climele polare) din clasificarea Köppen
- NOAA NCEI – GHCN-Daily, lista stațiilor – altitudinea stației Vârful Omu, 2.504 m
Din programă: „Zone și tipuri de climă” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.3, 2.3, 3.3.