Capitolul 2 · Pământul în spațiuLecția 2.6Profil umanist
Fenomene astronomice spectaculoase: eclipse, ploi de meteori, comete și aurore
Luna trece printre Pământ și Soare în fiecare lună. De ce nu este eclipsă de Soare în fiecare lună?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Pe 11 august 1999, o eclipsă totală de Soare a trecut peste România. Când va trece următoarea peste teritoriul țării?
Vezi răspunsul
În 2081. Abia pe 3 septembrie 2081, prin Banat și Oltenia. Eclipsa din 2 august 2027 se va vedea din România doar ca eclipsă parțială. Umbra Lunii atinge de fiecare dată numai o fâșie îngustă de pe glob.
Pe 11 august 1999, la ora 14:03, cerul s-a întunecat în plină zi deasupra orașului Râmnicu Vâlcea. Timp de 2 minute și 23 de secunde, Luna a acoperit complet Soarele. Nicăieri pe traseul acelei eclipse, din Atlantic până în India, întunericul nu a durat mai mult.
Umbra Lunii pe Pământ, umbra Pământului pe Lună
Pe 11 august 1999, deasupra orașului Râmnicu Vâlcea, Luna a trecut exact între Soare și Pământ, iar umbra ei a căzut pe suprafața terestră: a fost o eclipsă de Soare. O asemenea eclipsă se poate produce numai la Lună nouă. În fâșia îngustă pe care o atinge umbra, Soarele este acoperit complet: eclipsa este totală. În regiunea mult mai largă din jur, aflată în penumbră (umbra parțială a Lunii), Soarele este acoperit doar în parte: eclipsa este parțială. Când Luna se află în partea îndepărtată a orbitei ei, discul ei pare prea mic ca să acopere tot Soarele, iar în jurul lui rămâne un inel de lumină: eclipsa este inelară.
O eclipsă de Lună are loc când Pământul se află exact între Soare și Lună, iar Luna intră în umbra Pământului. Se poate produce numai la Lună plină. În timpul unei eclipse totale, Luna rămâne vizibilă și devine roșiatică: atmosfera Pământului împrăștie lumina albastră și lasă să treacă spre Lună mai ales lumina roșie.
Soarele nu se privește niciodată direct, nici când este acoperit în parte. O eclipsă de Soare se urmărește numai prin ochelari speciali de eclipsă sau prin proiecție. Eclipsa de Lună se poate privi cu ochiul liber.
De ce nu sunt eclipse în fiecare lună
Orbita Lunii este înclinată cu 5,1° față de planul orbitei Pământului. La cele mai multe faze de Lună nouă, Luna trece, văzută de pe Pământ, pe deasupra sau pe dedesubtul Soarelui, iar umbra ei nu atinge planeta. La cele mai multe faze de Lună plină, Luna ocolește umbra Pământului.
O eclipsă se produce numai când Luna nouă sau Luna plină se află aproape de unul dintre cele două puncte în care orbita ei intersectează planul orbitei Pământului. Alinierea potrivită se produce rar: într-un an se produc între patru și șapte eclipse, de Soare și de Lună la un loc.
Comete și ploi de meteori
O cometă este un corp alcătuit din gaze înghețate, rocă și praf, care se mișcă în jurul Soarelui pe o orbită foarte alungită. Când se apropie de Soare, se încălzește și eliberează gaze și praf. Ele formează în jurul ei un nor luminos și o coadă lungă de milioane de kilometri, îndreptată în partea opusă Soarelui. Cometa Halley revine la fiecare 76 de ani: a fost văzută ultima dată în 1986 și se întoarce în 2061.
Un meteor, numit popular stea căzătoare, este dâra de lumină lăsată de un fragment de rocă sau de praf care intră cu viteză mare în atmosferă și arde. Dacă fragmentul ajunge până la sol, se numește meteorit. Cometele lasă în urma lor, pe orbită, o dâră de praf. Pământul traversează aceste dâre în fiecare an, la aceleași date, și atunci se văd mulți meteori într-o singură noapte: este o ploaie de meteori. Perseidele, cu maximul în noaptea de 12 spre 13 august, provin din praful cometei Swift–Tuttle și intră în atmosferă cu 59 km/s. Geminidele au maximul la mijlocul lunii decembrie și provin din resturile asteroidului 3200 Phaethon.
Aurorele polare
Soarele trimite fără întrerupere în spațiu un flux de particule încărcate electric, vântul solar. Câmpul magnetic al Pământului le oprește pe cele mai multe. Energia adunată în magnetosferă se descarcă în atmosfera înaltă din jurul polilor magnetici, unde particulele lovesc atomii de oxigen și moleculele de azot. Gazele lovite emit lumină. Fenomenul se numește auroră polară: boreală în emisfera nordică, australă în cea sudică.
De obicei, aurorele se văd numai la latitudini mari. După erupții solare puternice, ele pot fi văzute și la latitudini mijlocii.
Pentru curioși
Lumina aurorei este verde între 100 și 200 km altitudine și roșie mai sus.
Exemplu rezolvat
Cum poate Luna să acopere Soarele
Cât de mare pare un disc pe cer depinde de raportul dintre diametrul lui și distanța până la el. Pentru Soare: 1.391.400 km : 149.600.000 km ≈ 0,0093. Pentru Lună, la distanța medie: 3.475 km : 384.400 km ≈ 0,0090. Soarele este de 400 de ori mai mare decât Luna, dar și de aproape 400 de ori mai departe, așa că cele două discuri par aproape egale.
La distanța medie, Luna pare puțin mai mică decât Soarele. La perigeu, la 363.300 km, raportul ei crește la 3.475 : 363.300 ≈ 0,0096, mai mare decât 0,0093: Luna poate acoperi tot discul Soarelui, iar eclipsa este totală pentru cei aflați în umbra ei. La apogeu, la 405.500 km, raportul scade la 0,0086: rămâne un inel de lumină și eclipsa este inelară.
În România
11 august 1999 și eclipsele care urmează
Pe 11 august 1999, umbra Lunii a intrat în România dinspre Ungaria și a traversat țara spre sud-est, până la Marea Neagră. Fâșia de totalitate avea 112 km lățime. Punctul în care eclipsa a durat cel mai mult din tot traseul ei s-a aflat lângă Râmnicu Vâlcea: 2 minute și 23 de secunde. La București, aflat pe linia centrală, totalitatea a început la 14:07 și a durat 2 minute și 22 de secunde.
Pe 2 august 2027, o eclipsă totală de Soare va trece peste sudul Spaniei și nordul Africii. Din România se va vedea ca eclipsă parțială: la București, la ora 12:32, Luna va acoperi 60% din diametrul Soarelui. Pe 31 decembrie 2028 urmează o eclipsă totală de Lună vizibilă din toată țara, cu maximul la București în jurul orei 18:52. O eclipsă totală de Soare va trece din nou peste sud-vestul României, prin Banat și Oltenia, abia pe 3 septembrie 2081.
În noaptea de 10 spre 11 mai 2024, în timpul celei mai puternice furtuni geomagnetice din ultimele două decenii, aurora boreală s-a văzut din aproape toate regiunile României.
Pe scurt
- Eclipsa de Soare se produce la Lună nouă, când Luna trece exact între Soare și Pământ; poate fi totală, parțială sau inelară și se vede dintr-o regiune restrânsă.
- Eclipsa de Lună se produce la Lună plină, când Luna intră în umbra Pământului; în timpul totalității, Luna devine roșiatică.
- Eclipsele nu se produc în fiecare lună, pentru că orbita Lunii este înclinată cu 5,1° față de planul orbitei Pământului; într-un an sunt între patru și șapte eclipse.
- Cometele sunt corpuri din gaze înghețate, rocă și praf; lângă Soare capătă o coadă îndreptată în partea opusă lui. Cometa Halley revine la 76 de ani (1986, 2061).
- Ploile de meteori apar când Pământul traversează dâra de praf lăsată de o cometă sau de un asteroid: Perseidele în august, Geminidele în decembrie.
- Aurorele polare apar când particulele vântului solar, dirijate de câmpul magnetic, fac să lumineze gazele din atmosfera înaltă din jurul polilor.
Greșeli frecvente
GreșitLa fiecare Lună nouă ar trebui să fie eclipsă de Soare.
CorectOrbita Lunii este înclinată cu 5,1°, așa că de cele mai multe ori Luna trece pe deasupra sau pe dedesubtul liniei Soare–Pământ. Eclipsa cere o aliniere exactă.
GreșitStelele căzătoare sunt stele care cad de pe cer.
CorectSunt fragmente mici de rocă și praf care ard la intrarea în atmosfera Pământului. Stelele sunt corpuri de felul Soarelui, aflate la distanțe uriașe.
GreșitEclipsa de Soare se vede de peste tot de unde este zi.
CorectUmbra Lunii acoperă pe Pământ doar o fâșie îngustă: în 1999 avea 112 km lățime. În afara ei, eclipsa este parțială sau nu se vede deloc.
Verifică-te
6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Cum sunt așezate cele trei corpuri în timpul unei eclipse de Lună?
Răspuns
c) Soare – Pământ – Lună. Luna poate intra în umbra Pământului numai dacă Pământul stă între ea și Soare. Ordinea Soare – Lună – Pământ este cea a eclipsei de Soare.
De ce nu se produce o eclipsă de Soare la fiecare Lună nouă?
Răspuns
a) Pentru că orbita Lunii este înclinată față de cea a Pământului. Din cauza înclinării, la cele mai multe faze de Lună nouă umbra Lunii trece pe lângă Pământ.
Din ce provin Perseidele, ploaia de meteori din august?
Răspuns
d) Din praful lăsat pe orbită de o cometă. Pământul traversează în fiecare august dâra de praf a cometei Swift–Tuttle, iar firele de praf ard în atmosferă.
O planetă are un satelit cu diametrul de 200 de ori mai mic decât al stelei în jurul căreia se rotește. De câte ori mai aproape de planetă decât steaua trebuie să fie satelitul pentru ca cele două discuri să pară egale pe cer?
oriRăspuns
200 ori. Mărimea aparentă depinde de raportul dintre diametru și distanță. Un corp de 200 de ori mai mic pare la fel de mare dacă este de 200 de ori mai aproape, la fel cum Luna, de 400 de ori mai mică decât Soarele, este de aproape 400 de ori mai aproape.
Ce fel de eclipsă se produce când Luna trece exact prin fața Soarelui, dar se află la apogeu?
Răspuns
b) Inelară. La apogeu, discul Lunii pare mai mic decât al Soarelui și nu îl poate acoperi în întregime.
Pe 2 august 2027, un prieten din sudul Spaniei îți scrie că la el s-a făcut întuneric în plină zi. La București, în același moment, Soarele este acoperit doar în parte. Explică de ce aceeași eclipsă se vede diferit din cele două locuri.
Un răspuns bun
Umbra Lunii atinge Pământul doar pe o fâșie îngustă, iar numai cine se află în ea vede Soarele acoperit complet. Sudul Spaniei este în această fâșie, deci acolo eclipsa este totală. Bucureștiul se află în penumbră, regiunea mult mai largă din jur, de unde Luna acoperă doar o parte din discul Soarelui, deci eclipsa este parțială.
Un răspuns complet deosebește umbra de penumbră și leagă felul eclipsei de locul observatorului.
Termeni
- eclipsă de Soare
- Acoperirea totală sau parțială a Soarelui de către Lună, văzută dintr-o regiune a Pământului; se produce numai la Lună nouă.
- eclipsă de Lună
- Trecerea Lunii prin umbra Pământului; se produce numai la Lună plină.
- cometă
- Corp din gaze înghețate, rocă și praf, cu orbită alungită în jurul Soarelui, care capătă coadă când se apropie de Soare.
- meteor
- Dâra de lumină produsă de un fragment de rocă sau de praf care arde la intrarea în atmosferă; popular, stea căzătoare.
- ploaie de meteori
- Noapte sau șir de nopți cu mulți meteori, când Pământul traversează dâra de praf lăsată de o cometă.
- auroră polară
- Lumină colorată din atmosfera înaltă a regiunilor polare, produsă de particulele vântului solar.
Surse și legătura cu programa
- NASA – Total Solar Eclipse of 1999 August 11 (NASA RP 1398, Espenak și Anderson) – eclipsa din 1999: maximul la 11:03:04 UT lângă Râmnicu Vâlcea, 2 min 23 s, lățimea fâșiei 112 km; București la 11:07 UT, 2 min 22 s; traseul prin România
- NASA Eclipse Web Site – Solar eclipses 1991–2000 – eclipsa totală din 11 august 1999, durată maximă 2 min 23 s
- NASA Eclipse Web Site – Solar eclipses 2021–2030 – eclipsa totală de Soare din 2 august 2027 și țările din fâșia de totalitate
- NASA Eclipse Web Site – Lunar eclipses 2021–2030 – eclipsa totală de Lună din 31 decembrie 2028, maxim la 16:53 UT, vizibilă din Europa
- NASA Eclipse Web Site – Path of the total solar eclipse of 2081 September 3 – limitele fâșiei de totalitate din 2081 peste sud-vestul României
- timeanddate – Eclipses visible in Bucharest – circumstanțele locale la București: 2 august 2027, maxim la 12:32, magnitudine 0,597; 31 decembrie 2028, maxim la 18:52
- NASA Science – Eclipses and the Moon – înclinarea orbitei Lunii, patru până la șapte eclipse pe an, raportul de 400 între Soare și Lună, eclipsele la Lună nouă și la Lună plină, culoarea roșiatică a Lunii eclipsate
- NASA Science – Types of solar eclipses – eclipsa totală, parțială și inelară; privirea Soarelui numai cu protecție
- NASA – Moon Fact Sheet – înclinarea orbitei Lunii (5,145°), distanțele la perigeu și apogeu
- NASA Science – Comets – alcătuirea cometelor și formarea cozii
- NASA Science – 1P/Halley – cometa Halley: perioadă de 76 de ani, ultima trecere în 1986, următoarea în 2061
- NASA Science – Meteors and meteorites: facts – deosebirea dintre meteoroid, meteor și meteorit
- NASA Science – Perseids – Perseidele: cometa Swift–Tuttle, maxim 12–13 august, 59 km/s; originea ploilor de meteori
- NASA Science – Geminids – Geminidele, maxim la mijlocul lunii decembrie
- NASA Science – Auroras – cauza aurorelor; verde la 100–200 km, roșu peste 200 km
- NASA Earth Observatory – Historic geomagnetic storm dazzles – furtuna G5 din 10–11 mai 2024, cea mai puternică din peste două decenii
- Actual de Cluj – De ce s-a văzut aurora boreală, noaptea trecută (11 mai 2024) – aurora boreală văzută din aproape toate regiunile României în noaptea de 10 spre 11 mai 2024
- NASA – Eclipse periodicity – eclipsa de Soare este posibilă când Luna nouă are loc la circa 15–18° de un nod
- NASA – Geminids – Geminidele provin din asteroidul 3200 Phaethon
Din programă: „Fenomene astronomice spectaculoase (studiu de caz)” (curriculum de specialitate, profil umanist). Competențe specifice urmărite: 1.3, 2.3, 3.3.