Geografie IX EN

Capitolul 8 · Mediile TerreiLecția 8.1

Componentele mediului și relațiile dintre ele: ce s-a schimbat când a fost îndiguită Balta Brăilei

Dacă închizi o baltă cu diguri și o transformi în ogor, ce se mai schimbă în afară de apă?

Înainte să citești: tu ce crezi?

Lunca Dunării a fost închisă cu diguri, ca apa să nu mai ajungă pe terenuri. Ce s-a întâmplat cu nivelul fluviului la viituri?

Vezi răspunsul

A crescut mai mult decât înainte. A crescut. Înainte de diguri, lunca reținea la ape mari circa 6 km³ de apă și micșora viiturile din aval. Între diguri, Dunărea nu se mai poate revărsa, așa că nivelul urcă mai mult, cum s-a văzut în 2006.

Până în anii 1960, între brațele Dunării din dreptul Brăilei se întindea Balta Brăilei: 149.000 de hectare de lacuri, stuf și păduri de salcie, acoperite de ape în fiecare primăvară. Astăzi, aproape toată suprafața este teren arabil apărat de diguri. Odată cu apa s-au schimbat peștii, solul, pânza freatică și felul în care trăiesc oamenii.

Trei feluri de mediu: natural, geografic, antropizat

După ce Balta Brăilei a fost închisă cu diguri, s-au schimbat pe rând apa, peștii, solul, pânza freatică și ocupațiile oamenilor. Stuful și lacurile au făcut loc ogoarelor: același loc a trecut de la un fel de mediu la altul. Mediul înconjurător este tot ce se află în jurul unei ființe și o influențează: aerul, apa, rocile, solul, plantele, animalele, oamenii și ce au construit ei.

Mediul natural cuprinde componentele care există fără intervenția omului: relieful, aerul, apele, vegetația, fauna și solurile.

Mediul geografic este mediul natural la care se adaugă omul cu activitățile lui. Aproape toată suprafața locuită a planetei este astăzi mediu geografic. Acolo unde omul a schimbat puternic natura, mediul se numește mediu antropizat: terenuri agricole, pășuni, păduri plantate, lacuri de acumulare. Balta Brăilei, devenită ogor, este un asemenea mediu.

Pentru curioși

Locuri aproape neatinse au rămas puține: pădurile ecuatoriale greu de străbătut, deșerturile, tundra, Antarctica, crestele înalte.

Orașele și zonele industriale, unde aproape totul este construit, formează mediul antropic.

Componentele se grupează după origine

Componentele abiotice sunt cele fără viață: rocile și relieful, aerul cu clima lui, apele. Componentele biotice sunt cele vii: vegetația și fauna. Solul stă între ele, pentru că este alcătuit din rocă mărunțită, apă și aer, dar și din humus și viețuitoare. Componentele antropice sunt populația, așezările, căile de comunicație și activitățile economice.

Pentru curioși

Fiecare componentă ține de un înveliș al planetei: relieful de litosferă, clima de atmosferă, apele de hidrosferă, viețuitoarele de biosferă, solul de pedosferă.

Componentele se influențează în lanț

Niciuna dintre componente nu există singură. Relieful schimbă clima: cu cât urci, cu atât aerul este mai rece, iar versantul bătut de vânturile umede primește mai multă ploaie decât cel adăpostit. Clima hotărăște câtă apă curge în râuri și ce plante pot crește. Vegetația și roca dau solul, iar solul hrănește vegetația. Omul intervine în toate.

O schimbare într-o componentă se transmite celorlalte printr-un lanț cauzal, adică un șir de cauze și efecte. Un exemplu clasic: pădurea de pe un versant este tăiată; ploaia nu mai este reținută de frunze și de rădăcini; apa se scurge repede la suprafață; solul este spălat; râul primește deodată multă apă și mult mâl; în aval apar viituri, iar lacul de acumulare se umple de sedimente.

Unele efecte se întorc asupra cauzei. Legătura aceasta se numește feedback sau conexiune inversă. Când zăpada se topește, solul întunecat absoarbe mai multă căldură decât zăpada albă, aerul se încălzește și topirea se accelerează: este un feedback pozitiv, adică unul care amplifică schimbarea. Feedbackul negativ o frânează. „Pozitiv” și „negativ” arată sensul reacției; nu spun dacă urmarea este bună sau rea pentru oameni.

Cu pădure Frunzișul și rădăcinile rețin ploaia, apa intră încet în sol pârâul crește puțin După defrișare 1 Ploaia cade direct pe sol 2 Apa se scurge repede 3 Solul este spălat 4 Risc de viitură și mâl în aval 1 2 3 4
Figura 1Pe versantul împădurit, ploaia este reținută și intră încet în sol. După defrișare, lanțul cauzal are patru verigi: ploaia cade direct pe sol, apa se scurge repede, solul este spălat, iar în aval, la ploi mari, crește riscul de viitură și de mâl. Schiță, nu la scară.

Efectele vin cu întârziere și ajung departe

Două lucruri fac lanțurile cauzale greu de văzut. Primul este timpul: viitura vine la câteva ore după ploaie, dar sărăcirea solului se vede după ani. Al doilea este distanța: un dig ridicat pe un fluviu schimbă nivelul apei la zeci de kilometri în aval.

De aceea, când analizezi un mediu, urmărești pe rând fiecare componentă și întrebi: ce s-a schimbat aici, din ce cauză și ce urmează mai departe? Răspunsul „totul se leagă” nu ajunge. Un lanț cauzal bun numește fiecare verigă și mecanismul care o leagă de următoarea.

Înainte de 1960: Dunărea se revarsă în baltă la viitură, apa are loc: nivel mai mic mâlul depus îngrașă solul; peștii se înmulțesc Dunărea După îndiguire: apa rămâne între diguri dig teren arabil pânza freatică a coborât, apar sărături nivel mai mare Balta Brăilei: 149.000 ha îndiguit, în cea mai mare parte pentru agricultură 17.529 ha au rămas în regim liber de inundație: 11,8%
Figura 2Înainte de 1960, viitura se întindea peste baltă și nivelul rămânea mai mic. Între diguri, aceeași apă urcă mai sus, iar dincolo de dig pânza freatică a coborât și au apărut sărături. Din 149.000 ha au rămas în regim liber de inundație 17.529 ha, adică 11,8%. Bara este la scară, secțiunile sunt schițe.

Exemplu rezolvat

Ce urmează dacă dispare pădurea de pe versant

Întrebarea: o comună de munte vrea să transforme în pășune pădurea de pe versantul de deasupra satului. Ce se schimbă? Parcurgi componentele pe rând.

Vegetația: arborii dispar, rămâne iarba. Apele: frunzișul și stratul de frunze căzute nu mai rețin ploaia, deci o parte mai mare se scurge la suprafață și ajunge repede în pârâu; la ploi mari, viiturile devin mai probabile și mai puternice. Solul: apa care curge pe pantă îl spală, iar stratul fertil se subțiază. Relieful: apar șiroiri, ogașe, uneori alunecări de teren. Fauna: speciile de pădure pleacă. Omul: câștigă pășune, dar satul de la poalele versantului este mai expus la viituri.

Lanțul scris pe scurt: defrișare → scurgere rapidă → eroziunea solului → viituri și aluviuni în aval. Fiecare săgeată se citește „favorizează”: urmarea apare mai ușor, dar depinde și de sol, de pantă și de ploaie.

În România

Balta Brăilei, înainte și după diguri

Până la îndiguire, Balta Brăilei ocupa 149.000 ha între brațele Dunării. La apele mari de primăvară, fluviul se revărsa peste ea. Lunca Dunării reținea astfel circa 6 km³ de apă și micșora viiturile din aval, mâlul depus îngrășa solul, iar peștii se înmulțeau în apele puțin adânci.

Din 1960, balta a fost închisă cu diguri, desecată și transformată în teren agricol. Până în 1990 a fost îndiguită 79% din lunca dintre Calafat și Isaccea, aproximativ 4.400 km². Lanțul cauzal se urmărește pe fiecare componentă. Apele: Dunărea nu se mai poate revărsa, așa că la viituri nivelul crește mai mult, cum s-a văzut în 2006. Solul: pânza freatică a coborât, pe alocuri solul s-a sărăturat, iar nisipurile au început să fie spulberate de vânt. Viețuitoarele: au dispărut locurile de reproducere a peștilor, stuful și papura. Omul: pescuitul a fost înlocuit de cultura cerealelor.

În regim liber de inundație au rămas 17.529 ha, protejate în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Împărțit la 149.000 ha, asta înseamnă 11,8%, adică mai puțin de o optime din vechea baltă.

Pe scurt

  1. Mediul natural cuprinde relieful, aerul, apele, vegetația, fauna și solurile; mediul geografic este mediul natural împreună cu omul și activitățile lui; mediul antropizat este cel puternic transformat de om.
  2. Componentele mediului sunt abiotice (roci și relief, aer și climă, ape), biotice (vegetație și faună) și antropice (populație, așezări, activități economice); solul ține și de cele abiotice, și de cele biotice.
  3. Componentele se influențează reciproc: relieful schimbă clima, clima hotărăște apele și vegetația, vegetația și roca dau solul, omul intervine în toate.
  4. Un lanț cauzal este un șir de cauze și efecte prin care schimbarea unei componente se transmite celorlalte, de exemplu defrișare → scurgere rapidă → eroziune → viituri.
  5. Feedbackul este un efect care se întoarce asupra cauzei: cel pozitiv amplifică schimbarea, cel negativ o frânează.
  6. Îndiguirea și desecarea Bălții Brăilei, începute în 1960, au schimbat apele, solul, viețuitoarele și ocupațiile oamenilor; din 149.000 ha au rămas în regim natural 17.529 ha.
Fișă de lucru

Greșeli frecvente

  • GreșitUn feedback pozitiv este un efect bun pentru oameni.

    CorectFeedbackul pozitiv amplifică schimbarea de la care a pornit, indiferent dacă urmarea este bună sau rea. Topirea zăpezii care grăbește încălzirea este un feedback pozitiv.

  • GreșitMediul natural și mediul geografic sunt același lucru.

    CorectMediul natural cuprinde doar componentele naturale. Mediul geografic le cuprinde pe acestea și, în plus, omul cu așezările și activitățile lui.

  • GreșitDacă seci o baltă, se schimbă doar apa din locul acela.

    CorectSe schimbă în lanț nivelul fluviului la viituri, pânza freatică, solul, peștii, plantele și ocupațiile oamenilor, uneori la mare distanță în aval.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care dintre următoarele este o componentă abiotică a mediului?

    Răspuns

    b) Relieful. Abiotic înseamnă fără viață. Vegetația și fauna sunt componente biotice, iar așezările sunt componente antropice.

  2. Ce are mediul geografic în plus față de mediul natural?

    Răspuns

    c) Omul și activitățile lui. Solurile, clima și apele fac parte deja din mediul natural. Mediul geografic adaugă componenta antropică.

  3. Zăpada se topește, solul întunecat absoarbe mai multă căldură și topirea se accelerează. Ce fel de legătură este aceasta?

    Răspuns

    a) Un feedback pozitiv, pentru că amplifică schimbarea. Efectul (mai multă căldură absorbită) întărește cauza (topirea). „Pozitiv” arată că schimbarea este amplificată, nu că este de dorit.

  4. De ce urcă mai mult nivelul Dunării la viituri după îndiguirea luncii?

    Răspuns

    d) Pentru că fluviul nu se mai poate revărsa în luncă. Înainte, lunca primea o parte din apa viiturii. Între diguri, aceeași apă are loc doar pe înălțime.

  5. Dintr-o baltă de 149.000 ha au rămas în regim natural 17.529 ha. Ce procent din suprafața inițială reprezintă? Rotunjește la o zecimală.

    %
    Răspuns

    11,8 %. 17.529 : 149.000 = 0,1176, adică 11,8%.

  6. La marginea unui oraș, un câmp este acoperit cu asfalt și blocuri. Scrie lanțul cauzal pentru ape, cu cel puțin trei verigi, și spune unde se simte ultimul efect.

    Un răspuns bun

    Asfaltul nu lasă apa de ploaie să se infiltreze, deci aproape toată se scurge la suprafață. Apa ajunge repede în canalizare și în pârâul din apropiere, care crește brusc la ploi mari. Urmarea este inundarea străzilor joase și a locuințelor din aval, iar pânza freatică de sub cartier primește mai puțină apă.

    Un răspuns complet numește intervenția, cel puțin trei verigi legate prin mecanism (infiltrare, scurgere, creșterea debitului) și un efect aflat în alt loc decât cauza.

Termeni

mediu natural
Ansamblul componentelor care există fără intervenția omului: relief, aer, ape, vegetație, faună, soluri.
mediu geografic
Mediul natural împreună cu omul, așezările și activitățile lui.
mediu antropizat
Mediu puternic transformat de om, cum sunt terenurile agricole, pășunile și lacurile de acumulare.
componente abiotice
Componentele fără viață ale mediului: rocile și relieful, aerul și clima, apele.
componente biotice
Componentele vii ale mediului: vegetația și fauna.
lanț cauzal
Șir de cauze și efecte prin care schimbarea unei componente a mediului se transmite celorlalte.
feedback
Efect care se întoarce asupra cauzei lui și o amplifică (feedback pozitiv) sau o frânează (feedback negativ).
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Componentele mediului și relațiile dintre acestea” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 4.1, 5.3.

Localitatea ta

Alege orașul, comuna sau satul tău, iar lecțiile îți vor arăta și exemplul de acasă: cât ține ziua, la ce oră e amiaza adevărată, cât de departe e Vrancea. Alegerea rămâne pe acest dispozitiv.