Capitolul 4 · ReliefulLecția 4.5Profil umanist
Relieful glaciar și relieful deșertic: ce lasă în urmă gheața și vântul
Cum recunoști urmele unui ghețar într-un loc din care gheața a dispărut de mii de ani?
Înainte să citești: tu ce crezi?
Lacul Bucura, din Retezat, stă într-o căldare săpată de gheață, la aproximativ 2.040 m altitudine. Până unde cobora ghețarul în ultima glaciație?
Vezi răspunsul
Până la circa 1.030 m. Până la aproximativ 1.030 m, adică la o mie de metri sub Lacul Bucura. Acum aproximativ 20.600 de ani, ghețarii Retezatului acopereau 78,4 km². Astăzi, în Carpații românești nu mai există niciun ghețar.
Lacul Bâlea, din Munții Făgăraș, se află la 2.034 m altitudine, într-o căldare de piatră cu pereți abrupți. Căldarea a fost săpată de un ghețar. Astăzi, în Carpații românești nu mai există niciun ghețar, dar formele lăsate de gheață se văd pe toate crestele înalte.
Ghețarii: gheață care curge
Căldarea în care stă Lacul Bâlea a fost cândva plină de gheață, care curgea încet la vale și săpa stânca. Urmele unui ghețar se recunosc după trei forme: căldarea cu pereți abrupți de sub creastă, valea largă în formă de U și îngrămădirile de bolovani lăsate pe vale. Un ghețar se formează acolo unde iarna cade mai multă zăpadă decât se topește vara. Zăpada se adună an de an, se îndeasă și devine gheață, iar gheața curge încet la vale sub propria greutate.
Ghețarii montani ocupă golurile de sub creste și văile munților înalți, ca în Alpi și în Himalaya. Ghețarii de calotă acoperă ținuturi întregi cu un strat gros de gheață care se scurge din centru spre margini. Astăzi există două calote: calota Antarcticii are aproape 14 milioane km², iar cea a Groenlandei aproximativ 1,7 milioane km².
Ce sapă și ce depune gheața
Gheața smulge bucăți de rocă și, cu ele prinse la bază, zgârie și șlefuiește stânca. La obârșia ghețarului rămâne un circ glaciar, o căldare cu pereți abrupți și cu fundul adâncit. Între două circuri vecine rămâne o creastă ascuțită, numită custură. Valea pe care a curs gheața este o vale glaciară: are fundul lat, versanții abrupți și forma literei U, spre deosebire de valea în V săpată de un râu.
Materialul cărat de ghețar se depune sub formă de morene, îngrămădiri de bolovani, pietriș și nisip amestecate, fără nicio sortare. După topirea gheții, în circuri și în spatele morenelor se adună apă: sunt lacurile glaciare. Unde o vale glaciară a ajuns sub nivelul mării s-a format un fiord, un golf lung, îngust și adânc.
Pentru curioși
Sognefjord, din Norvegia, are 205 km lungime și 1.308 m adâncime.
Deșerturile: puțină apă, mult vânt
Deșerturile sunt regiuni care primesc mai puțin de 250 mm de precipitații pe an. Fără plante care să țină solul, roca se sparge din cauza diferențelor mari de temperatură dintre zi și noapte, iar vântul devine agentul principal. El lucrează în trei feluri. Deflația este spulberarea nisipului și a prafului. Coraziunea este șlefuirea stâncilor de către nisipul purtat de vânt. Acumularea clădește dune, valuri de nisip care se mută în direcția vântului.
Un deșert de nisip, cu dune pe suprafețe mari, se numește erg. Un podiș de piatră golașă, de pe care vântul a luat tot materialul mărunt, se numește hamadă. Aproape jumătate din suprafața deșerturilor lumii este pietroasă, măturată de vânt. Din câmpiile deșertice se ridică inselberguri, munți izolați, cu versanți abrupți, rămași după ce rocile din jur au fost îndepărtate.
Apa modelează și ea deșertul. Ploile sunt rare, dar torențiale, iar apa se scurge pe văi seci numite ueduri, pe care le umple pentru câteva ore sau zile.
Exemplu rezolvat
Cum citești urmele gheții la Lacul Bucura
Indiciul 1: Lacul Bucura, din Munții Retezat, stă la aproximativ 2.040 m altitudine, într-o căldare cu pereți abrupți, deschisă într-o singură parte. Aceasta este forma unui circ glaciar.
Indiciul 2: în aval, valea are fundul lat și versanții abrupți, în formă de U. Un râu de munte ar fi săpat o vale îngustă, în V.
Indiciul 3: pe vale se găsesc îngrămădiri de bolovani amestecați cu nisip, adică morene. Un râu ar fi sortat materialul după mărime.
Concluzia: cele trei forme, împreună, arată că aici a fost un ghețar. Datările făcute pe blocuri de stâncă arată că, în ultima glaciație, ghețarii Retezatului au avut întinderea maximă acum aproximativ 20.600 de ani, când acopereau 78,4 km² și coborau până la aproximativ 1.030 m altitudine, adică la o mie de metri sub Lacul Bucura.
În România
Lacurile din Făgăraș și Retezat, nisipurile din sudul Olteniei
Relieful glaciar se păstrează în Carpați la peste 1.800–2.000 m, mai ales în Munții Făgăraș și Retezat. Lacul Bâlea, din Făgăraș, are 4,65 ha și 11,35 m adâncime. În Retezat se află Bucura, cel mai întins lac glaciar din țară, cu aproximativ 9 ha, și Zănoaga, cel mai adânc, cu 29 m.
România nu are deșerturi, dar are relief creat de vânt. În sudul Olteniei, între Calafat și Dăbuleni, nisipurile ocupă aproximativ 80.000 de hectare, iar vântul le clădește în dune. Regiunea este numită uneori „Sahara Olteniei”, deși clima ei nu este deșertică: dunele apar oriunde există nisip uscat, vânt și prea puține plante care să îl țină pe loc.
Pe scurt
- Ghețarii se formează unde zăpada căzută iarna nu se topește toată vara; sunt montani (în circuri și pe văi) sau de calotă (Antarctica și Groenlanda).
- Formele săpate de gheață sunt circul glaciar, valea glaciară în formă de U, custura și fiordul; formele depuse sunt morenele.
- Lacurile glaciare s-au format după topirea gheții, în circuri și în spatele morenelor: Bâlea în Făgăraș, Bucura și Zănoaga în Retezat.
- În deșerturi cad mai puțin de 250 mm de precipitații pe an, iar vântul modelează relieful prin deflație, coraziune și acumulare.
- Formele reliefului deșertic sunt dunele, ergurile (deșerturi de nisip), hamadele (podișuri de piatră), inselbergurile și uedurile (văi seci).
- Nisipurile din sudul Olteniei, cu dune pe aproximativ 80.000 de hectare, sunt un exemplu de relief creat de vânt în România.
Greșeli frecvente
GreșitCând un ghețar se retrage, gheața curge înapoi spre munte.
CorectGheața curge mereu la vale. Ghețarul se retrage când la capătul lui de jos se topește mai multă gheață decât sosește de sus.
GreșitDeșertul înseamnă nisip și dune.
CorectErgurile sunt doar o parte din deșert. Aproape jumătate din suprafața deșerturilor este pietroasă, iar restul cuprinde și munți, hamade și văi seci.
GreșitUnde sunt dune este deșert.
CorectDunele apar oriunde există nisip uscat, vânt și puține plante: pe plaje, pe grindurile Deltei Dunării, în sudul Olteniei.
Verifică-te
6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Într-o fotografie din Alpi vezi o vale cu fundul lat și neted și cu versanți aproape verticali. Ce a modelat-o?
Răspuns
b) Un ghețar. Fundul lat și versanții abrupți dau forma literei U, semnul văii glaciare. Un râu de munte sapă o vale îngustă, în V.
Cum deosebești o morenă de materialul depus de un râu?
Răspuns
d) Morena are bolovani, pietriș și nisip amestecate, nesortate. Gheața cară la un loc materiale de toate mărimile și le lasă amestecate. Apa curgătoare le sortează: pietrele mari rămân în amonte, nisipul ajunge mai departe.
Cum se numește un podiș deșertic de piatră golașă, de pe care vântul a luat tot materialul mărunt?
Răspuns
a) Hamadă. Hamada este deșertul de piatră. Ergul este deșertul de nisip, uedul este o vale seacă, iar inselbergul este un munte izolat.
Care este cel mai adânc lac glaciar din România?
Răspuns
c) Zănoaga. Zănoaga, din Retezat, are 29 m adâncime. Bucura este cel mai întins, iar Lacul Roșu este un lac de baraj natural, fără legătură cu ghețarii.
De câte ori este mai întinsă calota Antarcticii (14 milioane km²) decât calota Groenlandei (1,7 milioane km²)?
oriRăspuns
8,2 ori. 14 : 1,7 = 8,2. Calota Antarcticii este de peste opt ori mai întinsă.
Pe o plajă de la Marea Neagră vezi mici dune de nisip. Un coleg spune că litoralul se transformă în deșert. Explică de ce dunele nu dovedesc acest lucru și ce ar trebui să știi ca să poți vorbi despre un deșert.
Un răspuns bun
Dunele arată un proces: vântul a spulberat nisip uscat și l-a depus în valuri. Procesul are loc oriunde există nisip, vânt și puține plante, deci și pe o plajă. Un deșert se recunoaște după climă: mai puțin de 250 mm de precipitații pe an. Litoralul românesc primește mai multă apă, deci dunele de pe plajă sunt relief creat de vânt într-un ținut care nu este deșert.
Un răspuns complet desparte forma de relief (duna) de mediu (deșertul) și dă criteriul precipitațiilor.
Termeni
- ghețar
- Masă de gheață formată din zăpada adunată an de an, care curge încet la vale sub propria greutate.
- circ glaciar
- Căldare cu pereți abrupți și fundul adâncit, săpată de gheață la obârșia unui ghețar.
- vale glaciară
- Vale modelată de un ghețar, cu fundul lat și versanții abrupți, în formă de U.
- morenă
- Îngrămădire de bolovani, pietriș și nisip nesortate, depusă de un ghețar.
- fiord
- Golf lung, îngust și adânc, format prin pătrunderea mării într-o vale glaciară.
- erg
- Deșert de nisip, cu dune pe suprafețe mari.
- hamadă
- Podiș deșertic de piatră golașă, de pe care vântul a îndepărtat materialul mărunt.
- ued
- Vale seacă din deșert, prin care apa curge doar după ploi.
Surse și legătura cu programa
- NSIDC – Ice sheets: quick facts – cele două calote glaciare de astăzi: Antarctica (aproape 14 milioane km²) și Groenlanda (aproximativ 1,7 milioane km²)
- NSIDC – Glaciers: quick facts – formarea ghețarilor din zăpadă și curgerea lor sub propria greutate
- Z. Ruszkiczay-Rüdiger și colab. – Limited glacial erosion during the last glaciation in mid-latitude cirques (Retezat Mts), Geomorphology 384, 2021 – întinderea maximă a ghețarilor din Retezat: 78,4 km², acum aproximativ 20.600 de ani
- Wikipedia – Lacul Bâlea – Lacul Bâlea: 2.034 m altitudine, 4,65 ha, 11,35 m adâncime
- Wikipedia – Lacul Bucura – Lacul Bucura: 2.040 m altitudine, 8,9 ha
- Wikipedia – Lacul Zănoaga – Lacul Zănoaga: cel mai adânc lac glaciar din țară, 29 m
- Wikipedia – Sognefjord – Sognefjord: 205 km lungime, 1.308 m adâncime maximă
- USGS – Deserts: Geology and Resources – What is a desert? – pragul de 250 mm de precipitații pe an pentru ținuturile aride
- USGS – Deserts: Geology and Resources – Eolian processes – deflația și abraziunea eoliană; aproape jumătate din suprafața deșerturilor este pietroasă
- Wikipedia – Dăbuleni – nisipurile din sudul Olteniei („Sahara Olteniei”), aproximativ 80.000 ha
- Wikipedia – Sahara Olteniei – întinderea regiunii nisipoase între Calafat și Dăbuleni
- Ruszkiczay-Rüdiger și colab., Geomorphology 384 (2021) 107719 – extinderea maximă a ghețarilor din Retezat în ultima glaciație: 20,6 mii de ani
Din programă: „Relieful glaciar și relieful deșertic” (curriculum de specialitate, profil umanist). Competențe specifice urmărite: 1.3, 3.2.